Se ţin astfel:
* Luni: pentru orice dorinţă, cerere pe care o facem şi dorim să ne fie împlinită (căsătorie, serviciu, examene, copii, înţelegere în căsnicie, ascultare din partea copiilor şi tot ce ne dorim cu binecuvântare de la Dumnezeu spre binele nostru şi al familiei).
* Miercuri: pentru năpastă (învinuiri nedrepte la serviciu sau acasă, când eşti purtat prin judecăţi şi dreptatea trebuie să câştige, să se descopere adevărul că eşti nevinovat, pentru limpezirea situaţiei, pentru scoaterea la iveală a adevărului).
* Vineri: pentru farmece, boli, blesteme şi duşmani, şi în general pentru iertarea păcatelor celor vii şi celor răposaţi din neamurile noastre; vinerea facem rugăciuni pentru uşurarea lor, dar nu numai pentru neamuri, ci şi pentru străini, cunoştinte sau foşti prieteni care au decedat şi pe care astfel îi uşurezi în viaţa de dincolo. Pentru răposaţi dai şi pomelnicul cu parastas la trei mânăstiri sau, dacă a fost foarte păcătos, la şapte mânăstiri, acolo unde se face zilnic sfânta liturghie pentru un an de zile. În acest timp posteşti şi tu vinerile la rând, mai faci de poţi şi ceva milostenie pentru sufletele lor către Dumnezeu. Mare pomană faci dacă te rogi ca bunul Dumnezeu să ierte păcatele unui suflet şi să-l scoată din chinurile iadului. Iar pe tine Dumnezeu te va răsplăti şi în această viaţă şi în cea de dincolo, astfel vei căpăta îndurare pentru păcatele tale.
Când se ajunează în aceste zile de post, se fac şi rugăciuni şi se aprind şi lumânări care se ard în patru timpi, astfel:
* în zilele de luni şi miercuri se aprind câte 7 lumânări;
* vinerea se aprind 9 lumânări care se aşează în semnul sfintei cruci: 3 pentru iertarea păcatelor, 3 pentru blesteme, 3 pentru farmece şi duşmani văzuţi şi nevăzuţi, ştiuţi şi neştiuţi.
Se mai fac şi 40 de mătănii, în patru timpi, după rugăciuni.
Când se ţine post negru, aşa cum s-a arătat mai sus, hrana pe care ar fi trebuit să o mănânci în acea zi (dar numai hrană de post) să o dai la un sărac (sau o sumă de bani), spunându-ţi numele de botez celui ce îi dai milostenie, ca el să se roage pentru tine.
În zilele de post nu trebuie să te cerţi cu nimeni, orice s-ar întâmpla, oricât te-ar supăra cineva şi orice ispite ai avea.
Nu trebuie să dormi mai mult pentru a trece timpul mai repede, pentru că asta înseamnă că încerci să te înşeli pe tine însuţi.
Nu trebuie să ştie nimeni că posteşti în afară de cei ai casei, şi nu trebuie să te lauzi cu asta.
Să nu faci vizite, ca să nu fii obligat să spui că posteşti şi pentru a nu fi ispitit şi pus în situaţia să mai faci şi alte păcate.
Fugi cât poţi de orice păcat cu care te ispiteşte necuratul diavol, pentru a nu-ţi fura strădania făcută în ziua de post şi pentru a nu pierde folosul ce-ţi vine din această jertfă.
Nu uita că postul nu este numai înfrânare (adică abţinere) de la mâncare şi băutură, ci şi abţinerea de la orice alt păcat.
Dacă ai vreun prieten (prietenă), să nu trăieşti cu el în afara legii lui Dumnezeu (cununie), căci lui Dumnezeu nu-i place curvia, iar rugăciunea ta nu este primită (păcatul desparte pe om de Dumnezeu).
Dacă eşti căsătorit(ă), să nu te culci cu soţul în acelaşi pat în zilele de post, chiar dacă nu te împreunezi cu el: înaintea lui Dumnezeu este spurcăciune şi aceasta pentru că trupul bărbatului este mai neputincios şi tot doreşte femeia şi se socoteşte că-l ispiteşte şi chiar diavolul face înadins ispita pentru el, ca tu să pierzi dulceaţa postului şi ajutorul lui Dumnezeu în dorinţa sau necazul pe care îl ai.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
