După cum se ştie, România este înconjurată de români în toate punctele cardinale: la vest, la nord, la est şi la sud. Cei mai mulţi sunt la nord-est. De acolo de unde vine şi frica. Circa 3 milioane în Basarabia şi peste 500.000 în Ucraina, toţi băştinaşi din foste teritorii româneşti acaparate de Rusia sovietică. În acest context, am profitat de disponibilitatea ministrului Bogdan Aurescu şi am extins interviul şi asupra acestor teme.
"La fel ca şi în cazul Uniunii Europene, constatăm un angajament solid al SUA faţă de Republica Moldova"
- Vă rog să analizaţi mişcările politice de la Chişinău, unde funcţionează un guvern susţinut de comunişti, contestat de oameni în stradă. Să fie adevărat că R. Moldova nu va intra niciodată în UE, aşa cum a prorocit recent Traian Băsescu?
- Am exprimat în mai multe rânduri perspectiva noastră asupra acestor evoluţii, atât public, cât şi direct, în contactele de până acum cu oficialii Republicii Moldova. Ţin însă să evidenţiez două aspecte: primul, faptul că alegerile legislative din 30 noiembrie 2014 au dat un mandat clar pentru continuarea parcursului european. Acest aspect este firesc să fie reflectat în activitatea curentă a Guvernului de la Chişinău. Al doilea - răspunderea pentru actul de guvernare, pentru aprofundarea reformelor, pentru avansarea spre Europa revine tuturor forţelor care asigură susţinere parlamentară actualului cabinet. În ceea ce priveşte relaţia statului vecin cu Uniunea Europeană, punctul de referinţă în acest moment este Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, care a început să fie pus în practică de autorităţile de la Chişinău, de la 1 septembrie 2014. Există, astfel, o ofertă politică şi economică concretă făcută Chişinăului de către Uniunea Europeană, care a adus deja Republicii Moldova beneficii tangibile. Menţionez aici doar chestiunile cele mai vizibile: în primul rând, circulaţie liberă în Europa - am aniversat, pe 28 aprilie 2015, un an de la ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova; apoi, sprijin pentru reformele politice şi economice - consemnat prin Acordul de Asociere; în fine, acces larg, liberalizat, al produselor din Republica Moldova pe piaţa europeană.
- Exprimate astfel, diplomatic, lucrurile sună frumos... Dar oare înţeleg guvernanţii celui de-al doilea stat românesc miza Acordului de Asociere la UE?
- Republica Moldova trebuie să se concentreze, în acest moment, pe valorificarea deplină a acestui cadru generos, pe respectarea riguroasă a reformelor şi angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană. De fapt, aceste reforme în spirit european, aceste eforturi de modernizare sunt în interesul nemijlocit al societăţii de peste Prut, sunt garanţia unui viitor mai bun, mai just, mai prosper pentru fiecare cetăţean. De acest efort de zi cu zi depinde pregătirea etapei următoare - aceea în care vom putea vorbi despre acordarea perspectivei europene. Uniunea Europeană a arătat - şi exemplul liberalizării vizelor este cel mai la îndemână - că eforturile consecvente îşi primesc răsplata binemeritată. La fel ca şi în cazul Uniunii Europene, constatăm un angajament solid al SUA faţă de Republica Moldova. Vă pot confirma aceasta, din întrevederile mele cu oficiali americani. Adaug la aceasta vizita recentă la Chişinău, la începutul lunii martie 2015, a adjunctului secretarului de stat, Antony J. Blinken. Mai mult, SUA rămân unul din cei mai importanţi donatori internaţionali pentru Republica Moldova, cu proiecte importante în domenii diverse, de la infrastructură şi agricultură, până la reforma justiţiei.
"Comunitatea românilor din Ucraina a fost mereu şi continuă să fie în atenţia factorilor decidenţi de la Bucureşti"
- Cum comentaţi ideea germană a federalizării Ucrainei? Dincolo de Tisa trăiesc 500.000 de români...
- În lumina ultimelor eforturi internaţionale, de facilitare a soluţionării conflictului din Ucraina, consider că, în acest moment, prioritatea principală o are aplicarea completă a Pachetului de măsuri convenit la Minsk, la 12 februarie 2015, coroborată cu celelalte înţelegeri, din septembrie 2014. Din acest punct de vedere, măsurile care vizează soluţionarea conflictului din Ucraina nu includ o federalizare a ţării. Cred că despre orice soluţie s-ar vorbi, pentru Ucraina este important ca înşişi cetăţenii acestei ţări să ajungă la concluzia că această soluţie le serveşte cel mai bine interesul. Deja există angajamente pentru realizarea descentralizării, se discută despre o reformă constituţională. Sunt proiecte extrem de relevante pentru viitorul Ucrainei, iar angajamentul pentru finalizarea lor trebuie să aparţină exclusiv ucrainenilor. Sunt convins că această experienţă în sine va avea o funcţie transformatoare, care va ajuta Ucraina să decidă forma optimă pentru funcţionarea statului ucrainean.
- Cum interpretaţi afirmaţia unui oficial ucrainean, care a spus că "România este unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Ucrainei"?
- Dialogul cu Ucraina cunoaşte, în prezent, unul dintre punctele cele mai înalte, ca urmare a susţinerii ferme pe care România a manifestat-o încă de la începutul crizei de anul trecut. România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina, la 3 iulie 2014, şi s-a manifestat constant în sprijinul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Această deschidere în relaţia cu Ucraina s-a reflectat în obţinerea de progrese pe dosare de importanţă majoră atât în plan bilateral, cât şi european. România s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei perspective europene pentru Ucraina, un dialog accentuat în formate regionale sau o relaţie de cooperare cu NATO. Acţiunile României reflectă interesul nostru de a avea o regiune stabilă şi prosperă, în care relaţiile cu statele vecine să nu fie afectate de niciun obstacol.
- Să ne aşteptăm la o soartă mai bună pentru românii din Cernăuţi, Herţa, Transcarpatia, Basarabia de sud?
- Diversitatea etnică este un element definitoriu al caracterului special al Ucrainei, statului de reşedinţă revenindu-i sarcina principală de a garanta respectarea drepturilor minorităţilor naţionale de pe teritoriul său. Comunitatea românilor din Ucraina a fost mereu şi continuă să fie în atenţia factorilor decidenţi de la Bucureşti, rolul Ministerului Afacerilor Externe fiind de a urmări implementarea angajamentelor asumate de Ucraina, prin semnarea documentelor în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale. Obiectivul MAE rămâne neschimbat: urmărirea respectării angajamentelor asumate în plan internaţional de Ucraina, în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, în special în ceea ce priveşte respectarea drepturilor comunităţilor de români, atât din regiunile Cernăuţi sau Transcarpatia, cât şi din regiunea Odesa. La nivel bilateral, aşa cum am convenit deja cu omologul meu, va fi reluată în acest an activitatea Comisiei mixte bilaterale în domeniul minorităţilor naţionale. Am transmis deja propuneri de date pentru o primă întâlnire a co-preşedinţilor român şi ucrainean care să organizeze activitatea Comisiei.
- Preşedintele României a fost recent la Kiev, dar nu s-a întâlnit şi cu liderii românilor din Ucraina, deşi plângerile lor sunt auzite la Bucureşti. Cum îşi respectă Ucraina angajamentele privind protecţia minorităţii româneşti?
- Avem contacte cu autorităţile ucrainene la nivel central, regional şi raional, avem contacte cu reprezentanţii asociaţiilor de români din Ucraina, ne parvin permanent informaţii despre nevoile comunităţilor de români, cărora statul român încearcă să le vină în întâmpinare. Dar, aşa cum am precizat mai devreme, urmărim aplicarea angajamentelor asumate de Ucraina, fără a perturba politica internă a statului vecin. Mecanismul obiectiv care poate răspunde la întrebările privind solicitările românilor din Ucraina, dar şi ale ucrainenilor din România, este Comisia mixtă Interguvernamentală pe problemele asigurării drepturilor minorităţilor naţionale. România doreşte convocarea Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-ucrainene pe problemele minorităţilor din cele două ţări, cu punerea în discuţie a tuturor elementelor care privesc statutul şi tratamentul minorităţii româneşti din Ucraina. În dialogul cu partea ucraineană am arătat, de fiecare dată, tratamentul de care se bucură minoritatea ucraineană din România sub aspect lingvistic, educaţional, cultural, mediu asociativ sau reprezentare politică. Minoritatea ucraineană este parte a istoriei României şi aceste aspecte sunt asumate de societatea românească. Ne dorim ca românii din Ucraina să se bucure de un tratament "în oglindă", cu păstrarea proporţionalităţii mărimii celor două comunităţi.
"Am convenit cu omologul meu ucrainean să ne deplasăm împreună în zona de graniţă, pentru a fi martori la primele deplasări fără vize ale cetăţenilor români şi ucraineni"
- Am aflat că, în curând, în baza Acordului de Mic Trafic de Frontieră dintre România şi Ucraina, cetăţenii din jurul graniţelor vor putea călători fără vize. Care este stadiul acestui Acord?
- Recent, la 6 aprilie 2015, am avut o discuţie telefonică cu Pavlo Klimkin, ministrul Afacerilor Externe ucrainean, asupra stadiului şi perspectivelor relaţiilor bilaterale. I-am spus că România este interesată ca Ucraina să urgenteze procedurile interne pentru intrarea în vigoare a Acordului de Mic Trafic de Frontieră. Rezultatul a fost că, la 9 aprilie 2015, MAE ucrainean a notificat MAE român aprobarea, la Kiev, a Acordului. Consider că, prin punerea în aplicare a acestui Acord, comunităţile română şi ucraineană din aria frontierei comune vor putea interacţiona mai uşor, element care va avea, fără îndoială, un impact benefic pentru situaţia comunităţii româneşti din Ucraina. Am convenit cu omologul meu ca în perioada următoare să ne deplasăm împreună în zona de graniţă, pentru a emite primele permise de mic trafic şi pentru a fi martori la primele deplasări fără vize ale cetăţenilor români şi ucraineni.
- Mai este limba română o limbă "regională", aşa cum a declarat-o fostul preşedinte Ianukovici?
- Da, limba română este utilizată ca limbă regională în Ucraina, în conformitate cu prevederile Legii privind bazele politicii de stat lingvistice, adoptate în septembrie 2012. Aspectele care ţin de declararea limbii române ca limbă regională sunt definite de cadrul legal din Ucraina, fiind necesară îndeplinirea unui criteriu numeric: "Numărul de persoane vorbitoare a limbii regionale de pe teritoriul în care aceasta este răspândită este de cel puţin 10 % din populaţia teritoriului respectiv".
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
