BOGDAN AURESCU - "Ne dorim ca românii din Ucraina să se bucure de un tratament «în oglindă» cu tratamentul de care se bucură ucrainenii din România"

Ministrul Afacerilor Externe

După cum se știe, România este încon­ju­rată de români în toate punctele car­di­nale: la vest, la nord, la est și la sud. Cei mai mulți sunt la nord-est. De acolo de unde vine și frica. Circa 3 milioane în Basarabia și peste 500.000 în Ucraina, toți băștinași din foste teritorii românești acaparate de Rusia sovietică. În acest context, am profitat de disponibilitatea ministrului Bogdan Aurescu și am extins interviul și asupra acestor teme.

"La fel ca și în cazul Uniunii Europene, constatăm un angajament solid al SUA față de Republica Moldova"

- Vă rog să analizați mișcările politice de la Chișinău, unde funcționează un guvern susținut de comuniști, contestat de oameni în stradă. Să fie adevărat că R. Moldova nu va intra niciodată în UE, așa cum a prorocit recent Traian Băsescu?

- Am exprimat în mai multe rân­duri perspectiva noastră asupra aces­tor evoluții, atât public, cât și direct, în contactele de pâ­nă acum cu oficialii Repu­bli­cii Mol­do­va. Țin însă să evi­den­țiez două aspecte: pri­mul, faptul că alegerile legislative din 30 no­iembrie 2014 au dat un mandat clar pentru con­ti­nua­rea par­cursului eu­­ro­pean. Acest aspect este firesc să fie re­flectat în activitatea curentă a Gu­ver­nu­lui de la Chi­șinău. Al doilea - răs­pun­de­rea pen­tru ac­tul de gu­ver­­nare, pentru aprofun­darea refor­me­lor, pentru avan­sarea spre Eu­ro­pa revine tuturor forțelor care asigură susținere par­la­men­tară actualului cabinet. În ceea ce privește relația sta­tului vecin cu Uniunea Europeană, punctul de re­ferință în acest moment este Acordul de Aso­ciere UE-Republica Moldova, care a început să fie pus în prac­tică de autoritățile de la Chi­șinău, de la 1 sep­tembrie 2014. Exis­tă, astfel, o ofertă politică și eco­­no­mică concretă făcută Chiși­nău­lui de către Uniu­nea Europeană, care a adus deja Republicii Moldova bene­ficii tangibile. Men­țio­nez aici doar chestiunile cele mai vizibile: în primul rând, circulație liberă în Eu­­ropa - am aniversat, pe 28 aprilie 2015, un an de la ridica­rea vizelor pentru ce­tățenii Repu­blicii Moldova; apoi, sprijin pentru re­for­mele politice și economice - con­semnat prin Acor­dul de Asociere; în fine, acces larg, liberalizat, al pro­duselor din Repu­blica Moldova pe piața europeană.

- Exprimate astfel, diplomatic, lucrurile sună fru­mos... Dar oare înțeleg guvernanții celui de-al doi­lea stat românesc miza Acordului de Asociere la UE?

- Republica Moldova trebuie să se concentreze, în acest moment, pe valorificarea deplină a acestui cadru generos, pe respectarea riguroasă a reformelor și anga­ja­mentelor asumate față de Uniunea Europeană. De fapt, aceste reforme în spirit european, aceste eforturi de modernizare sunt în interesul nemijlocit al socie­tă­ții de peste Prut, sunt garanția unui viitor mai bun, mai just, mai prosper pentru fiecare cetățean. De acest efort de zi cu zi depinde pregătirea etapei urmă­toare - aceea în care vom putea vorbi despre acordarea pers­pec­tivei europene. Uniunea Europeană a arătat - și exem­plul liberalizării vizelor este cel mai la înde­mâ­nă - că eforturile consecvente își primesc răsplata bi­ne­meritată. La fel ca și în cazul Uniunii Europene, constatăm un angajament solid al SUA față de Repu­blica Moldova. Vă pot confirma aceasta, din între­ve­derile mele cu oficiali americani. Adaug la aceasta vizita recentă la Chișinău, la începutul lunii martie 2015, a adjunctului secretarului de stat, Antony J. Blinken. Mai mult, SUA rămân unul din cei mai im­portanți donatori internaționali pentru Republica Mol­dova, cu proiecte importante în domenii diverse, de la infrastructură și agricultură, până la reforma jus­tiției.

"Comunitatea românilor din Ucraina a fost mereu și continuă să fie în atenția factorilor decidenți de la București"

- Cum comentați ideea germană a federalizării Ucrainei? Dincolo de Tisa trăiesc 500.000 de ro­mâni...

- În lumina ultimelor eforturi internaționale, de facilitare a soluționării conflictului din Ucraina, con­sider că, în acest moment, prioritatea principală o are aplicarea completă a Pachetului de măsuri convenit la Minsk, la 12 februarie 2015, coroborată cu cele­lalte în­țelegeri, din septembrie 2014. Din acest punct de ve­dere, măsurile care vizează soluționarea con­flic­tului din Ucraina nu includ o federalizare a țării. Cred că despre orice soluție s-ar vorbi, pentru Ucrai­na este im­por­tant ca înșiși cetățenii acestei țări să ajungă la con­clu­zia că această soluție le servește cel mai bine inte­re­sul. Deja există angajamente pentru rea­lizarea des­cen­tralizării, se discută despre o re­formă constitu­țio­nală. Sunt proiecte extrem de rele­vante pentru viitorul Ucrainei, iar angajamentul pen­tru fina­li­zarea lor trebuie să aparțină exclusiv ucrai­nenilor. Sunt convins că această experiență în sine va avea o func­ție trans­formatoare, care va ajuta Ucraina să de­cidă forma optimă pentru funcționarea statului ucrai­nean.

- Cum interpretați afirmația unui oficial ucrai­nean, care a spus că "România este unul dintre cei mai importanți aliați ai Ucrai­nei"?

- Dialogul cu Ucraina cunoaște, în pre­zent, unul dintre punctele cele mai înalte, ca urmare a susținerii ferme pe care Ro­mânia a manifestat-o încă de la în­ceputul crizei de anul trecut. România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucrai­na, la 3 iulie 2014, și s-a ma­nifestat constant în sprijinul su­vera­nității și integrității teri­to­riale a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale re­cu­noscute pe plan internațional. Această des­chi­dere în relația cu Ucraina s-a reflectat în obținerea de progrese pe do­sare de im­por­tanță ma­joră atât în plan bilateral, cât și european. România s-a pro­nunțat în repetate rânduri în favoarea unei pers­pective europene pentru Ucrai­na, un dialog accentuat în formate regionale sau o relație de coo­perare cu NATO. Acțiu­nile României reflectă in­te­resul nostru de a avea o regiune stabilă și prosperă, în care relațiile cu statele vecine să nu fie afectate de niciun obstacol.

- Să ne așteptăm la o soartă mai bună pentru ro­mânii din Cernăuți, Herța, Transcarpatia, Basarabia de sud?

- Diversitatea etnică este un element definitoriu al caracterului special al Ucrainei, statului de reședință revenindu-i sarcina principală de a garanta respectarea drepturilor minorităților naționale de pe teritoriul său. Comunitatea românilor din Ucraina a fost mereu și continuă să fie în atenția factorilor decidenți de la Bucu­rești, rolul Ministerului Afacerilor Externe fiind de a urmări implementarea angajamentelor asumate de Ucraina, prin semnarea documentelor în domeniul protecției minorităților naționale. Obiectivul MAE ră­mâ­ne neschimbat: urmărirea respectării anga­ja­men­telor asumate în plan internațional de Ucraina, în do­meniul protecției minorităților naționale, în special în ceea ce privește respectarea drepturilor comunităților de români, atât din regiunile Cernăuți sau Transcar­pa­tia, cât și din regiunea Odesa. La nivel bilateral, așa cum am convenit deja cu omologul meu, va fi reluată în acest an activitatea Comisiei mixte bilaterale în do­meniul minorităților naționale. Am transmis deja pro­pu­neri de date pentru o primă întâlnire a co-pre­șe­dinților român și ucrainean care să organizeze activi­tatea Comisiei.

- Președintele României a fost recent la Kiev, dar nu s-a întâlnit și cu liderii românilor din Ucraina, deși plângerile lor sunt auzite la București. Cum își respectă Ucraina angajamentele privind protecția minorității românești?

- Avem contacte cu autoritățile ucrainene la nivel central, regional și raional, avem contacte cu repre­zen­tanții asociațiilor de români din Ucraina, ne parvin permanent informații despre nevoile comunităților de români, cărora statul român încearcă să le vină în întâmpinare. Dar, așa cum am precizat mai devreme, urmărim aplicarea angajamentelor asumate de Ucrai­na, fără a perturba politica internă a statului vecin. Me­­canis­mul obiectiv care poate răspunde la între­bările privind solicitările românilor din Ucraina, dar și ale ucrainenilor din România, este Comisia mixtă In­ter­guvernamentală pe problemele asigurării dreptu­ri­lor minorităților naționale. România dorește convo­carea Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-ucrainene pe problemele minorităților din cele două țări, cu punerea în discuție a tuturor elementelor care privesc statutul și tratamentul minorității românești din Ucraina. În dialogul cu partea ucraineană am ară­tat, de fiecare dată, tratamentul de care se bucură mi­no­ritatea ucraineană din România sub aspect ling­vis­tic, educațional, cultural, mediu asociativ sau repre­zen­tare politică. Minoritatea ucraineană este parte a is­toriei României și aceste aspecte sunt asumate de so­cietatea românească. Ne dorim ca românii din Ucraina să se bucure de un tratament "în oglindă", cu păstrarea proporționalității mărimii celor două comunități.

"Am convenit cu omologul meu ucrainean să ne deplasăm împreună în zona de graniță, pentru a fi martori la primele deplasări fără vize ale cetățenilor români și ucraineni"

- Am aflat că, în curând, în baza Acordului de Mic Trafic de Frontieră dintre România și Ucraina, cetățenii din jurul granițelor vor putea călători fără vize. Care este stadiul acestui Acord?

- Recent, la 6 aprilie 2015, am avut o discuție tele­fonică cu Pavlo Klimkin, ministrul Afacerilor Externe ucrainean, asupra stadiului și perspectivelor relațiilor bilaterale. I-am spus că România este interesată ca Ucraina să urgenteze procedurile interne pentru in­tra­rea în vigoare a Acordului de Mic Trafic de Frontieră. Rezultatul a fost că, la 9 aprilie 2015, MAE ucrainean a notificat MAE român aprobarea, la Kiev, a Acor­dului. Consider că, prin punerea în aplicare a acestui Acord, comunitățile română și ucraineană din aria frontierei comune vor putea interacționa mai ușor, ele­ment care va avea, fără îndoială, un impact benefic pentru situația comunității românești din Ucraina. Am convenit cu omologul meu ca în perioada următoare să ne deplasăm împreună în zona de graniță, pentru a emite primele permise de mic trafic și pentru a fi martori la primele deplasări fără vize ale cetățenilor români și ucraineni.

- Mai este limba română o limbă "regională", așa cum a declarat-o fostul președinte Ianukovici?

- Da, limba română este utilizată ca limbă regio­nală în Ucraina, în conformitate cu prevederile Legii privind bazele politicii de stat lingvistice, adoptate în septembrie 2012. Aspectele care țin de declararea lim­bii române ca limbă regională sunt definite de cadrul legal din Ucraina, fiind necesară îndeplinirea unui criteriu numeric: "Numărul de persoane vor­bi­toa­re a limbii regionale de pe teritoriul în care aceas­ta este răs­pândită este de cel puțin 10 % din populația terito­riului respectiv".

Nota redacției: zilele trecute, oficialii de la Kiev i-au interzis, fără nicio explicație, cetățeanului român Mir­cea Druc, fost prim ministru al R. Moldova, fost candidat la președinția României, intrarea în Ucraina. Druc dorea să meargă la Cernăuți, la inaugurarea Cen­trului Cultural "Eudoxiu Hurmuzachi". După tot spri­ji­nul sincer și prietenesc pe care România l-a acordat Ucrainei încă de la începutul conflictului cu Federația Rusă, răspunsul noului nostru "frate" de la răsărit este cel puțin scandalos. De fapt, astfel de interdicții li s-au aplicat, de-a lungul timpului, multor cetățeni români, Ucraina dovedind că îi sunt străine deschiderea și sin­ceritatea de tip european în relațiile cu vecinii. Kievul se teme de Druc, deoarece acesta este cunoscut ca patriot unionist, iar românii din Cernăuți nu au voie să gândească și să se manifeste liber. MAE l-a interpelat pe ambasadorul ucrainean, Teofil Bauer, dar n-a primit încă un răspuns. Pus în încurcătură, MAE n-a putut de­cât să constate cu amărăciune: "Această situație nu co­respunde stadiului actual al relațiilor româno-ucrai­nene".