Mulţi visează la tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără moarte. Este un vis vechi, de când lumea. Dintotdeauna, oamenii au încercat să păcălească moartea: alchimiştii au preparat elixire magice, în speranţa de a prelungi tinereţea la nesfârşit. Din păcate, nu s-a descoperit - încă - o buruiană de leac sau vreo pilulă cu efect garantat contra îmbătrânirii.
Cu toate acestea, visul n-a fost abandonat nici în zilele noastre. Bill Maris, preşedintele Google Ventures, crede că astăzi ar fi posibil ca oamenii să trăiască până la 500 de ani. Firma sa - o componentă din structura colosului american ce administrează respectivul motor de căutare pe Internet - investeşte milioane de dolari în institute de cercetare care se ocupă de vindecarea bolilor ucigaşe, aşa cum e cancerul, ori de mecanismele ce pun în mişcare procesul îmbătrânirii. Poate cândva, în viitor, ştiinţa va reuşi să ne prelungească viaţa.
Am încercat să aflăm pentru dvs. cum explică specialiştii îmbătrânirea şi ce sugestii ne pot oferi, pentru a întâmpina bătrâneţea (deocamdată inevitabilă), menţinându-ne într-o stare fizică şi psihică bună. Geneticienii descifrează secretele îmbătrânirii. Un medic generalist ne sfătuieşte cum să rămânem cât mai multă vreme tineri. Un specialist în medicină sportivă ne vorbeşte despre rolul şi importanţa mişcării. Vom începe, însă, cu o interlocutoare care a mai fost şi altă dată prezentă în paginile revistei noastre: psihologul dr. Norica Popa-Fischer.
Psihologie
"Eşti bătrân pe cât te simţi"
- Din ce moment este considerat cineva bătrân?
- Înainte, erai socotit bătrân atunci când atingeai vârsta necesară pentru a ieşi la pensie. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Astăzi, un sexagenar este privit şi se comportă cu totul altfel decât un sexagenar de acum 30 de ani. Aşadar, putem afirma că zicala "Eşti atât de bătrân pe cât te simţi" conţine un sâmbure de adevăr - în prezent, mai mult ca oricând.
- Auzim adesea spunându-se că o activitate desfăşurată cu interes - chiar cu entuziasm, dacă se poate - ne păstrează tineri, şi că ar trebui să ne înconjurăm cu oameni care n-au ca principal subiect de discuţie bătrâneţea şi boala.
- E corect, în principiu. Nu putem permite să fim demoralizaţi de cei din preajma noastră, printr-un fel de "contaminare emoţională". Iar un om care găseşte satisfacţie şi bucurie în tot ceea ce face va radia realmente o energie pozitivă, care îl va ajuta să arate mai tânăr decât este de fapt.
- Să faci lucruri care te entuziasmează - este aceasta condiţia unică şi indispensabilă a unei bătrâneţi fericite?
- Este esenţial să te afli în acord cu tine şi cu viaţa ta, să te fi împăcat cu trecutul şi să priveşti cu încredere spre viitor, să ai ţeluri şi să-ţi găseşti o preocupare încărcată de sens. Pe lângă toate acestea, şi starea de sănătate, ca şi gradul de integrare socială decid dacă o persoană de vârsta a treia este fericită sau nu.
- Femeile şi bărbaţii îşi gestionează în mod diferit bătrâneţea?
- Pentru femei, semnele evidente ale trecerii timpului sunt mai problematice: ridurile, încărunţirea părului. E regretabil, dar vedem adesea că bărbaţilor care înaintează în vârstă li se recunoaşte un anumit farmec matur, pe când femeile tind mai degrabă să piardă din prestanţă.
- Mulţi încep să aibă stări depresive când sunt puşi în faţa unor schimbări majore în viaţa lor: statutul de pensionar, plecarea copiilor din casa părintească...
- Aproximativ o treime din vârstnici au dificultăţi cu asemenea situaţii de tranziţie. Există şi un grup de risc. E vorba de acei oameni care, dincolo de activitatea profesională sau de familie, nu şi-au ales alte scopuri ori, chiar dacă le-au avut, nu le-au acordat suficientă însemnătate. Cei ce au investit multă energie şi mare parte din timpul lor în carieră fie o continuă, chiar şi după pensionare, fie îşi caută o altă preocupare care să-i motiveze. Ar trebui să ne gândim dacă există un lucru pe care întotdeauna ne-am dorit să-l facem - şi apoi să transpunem în fapt exact această dorinţă. Unii se simt minunat cântând într-un cor, alţii învăţând o limbă străină, pornind în diverse călătorii sau angajându-se în acţiuni umanitare, pentru a da o mână de ajutor unor semeni aflaţi în nevoie. Desigur, şi mai bine este să ne pregătim din vreme pentru acest moment de cotitură din viaţa noastră, fixându-ne anumite obiective. Deosebit de importantă este şi cultivarea relaţiilor cu cei din jur. Oamenii singuratici sunt rareori fericiţi.
Genetică
"Speranţa de viaţă urcă anual cu trei luni"
Durata vieţii noastre depinde în proporţie de circa 30% de informaţiile înscrise în moleculele de ADN. Cine a avut norocul să vină pe lume cu un material genetic de calitate poate, prin urmare, să-şi permită unele derapaje în stilul său de viaţă. Geneticienii norvegieni deţin primatul european în cercetarea proceselor complexe ce se petrec pe parcursul înaintării în vârstă. Ei speră ca, într-o bună zi, să ne poată ajuta pe toţi să avem şi la bătrâneţe o sănătate mai bună. Iată câteva întrebări şi răspunsuri din cercetarea lor.
- De ce îmbătrânim?
- Celulele din corpul nostru se reînnoiesc în permanenţă - şi anume, ori de câte ori celulele uzate mor sau devine necesar ca ele să fie înlocuite. Însă, la fiecare diviziune celulară se scurtează telomerii, capetele cromozomilor noştri. Iar scurtarea lor progresivă în decursul timpului îngreunează din ce în ce mai mult diviziunea. În clipa când ea nu mai este posibilă, intervine moartea. Din punct de vedere biologic, noi suntem astfel construiţi încât să putem participa în condiţii optime la perpetuarea speciei: să producem urmaşi şi să-i creştem. După această etapă, din perspectiva evoluţiei, procesele care ne menţin tinereţea încetează să fie utile. Prin urmare, faptul că trăim atât de mult fără să ne putem reproduce e mai degrabă uimitor, observă specialiştii.
- Care sunt factorii ce influenţează procesul de îmbătrânire?
- Până în prezent, nu s-au elucidat cauzele pentru care unii oameni reuşesc să atingă vârste mai înaintate decât alţii. Cercetătorii sunt însă unanimi într-o privinţă: comportamentul, stilul de viaţă şi dotarea genetică joacă în egală măsură un rol important. Ceea ce înseamnă că materialul genetic bun poate compensa parţial un stil de viaţă nesănătos - şi invers. Cea mai bătrână femeie din lume a trăit 122 de ani şi a fumat până la 117. Se pare că există predispoziţii genetice care protejează oamenii împotriva stresului celular. Datorită acestei însuşiri, ei îmbătrânesc mai lent.
- Cât de mult vom trăi?
- În ultimii 180 de ani, speranţa de viaţă a crescut continuu. Este greu de spus dacă această tendinţă se va opri şi când anume. Cercetătorii sunt de părere că unii dintre oamenii născuţi în anul 2000 au şansa de a ajunge cu mintea limpede până în anul 2150. În prezent, limita maximă a speranţei de viaţă urcă anual cu trei luni. Explicaţii: condiţiile mai bune de igienă şi progresele înregistrate în medicină, care au dus la scăderea mortalităţii infantile şi la combaterea cu succes a unor afecţiuni. Deprinderile nesănătoase, accidentele şi bolile scurtează durata vieţii. În Europa, ea este în medie de 83 de ani la femei şi 77 de ani la bărbaţi.
- De ce speranţa de viaţă a femeilor o depăşeşte pe cea a bărbaţilor?
- Nu se cunoaşte cu exactitate din ce cauză trăiesc femeile mai mult decât bărbaţii. Mai presus de orice dubiu e doar faptul că hormonii joacă un anumit rol. Un alt aspect care ar trebui luat eventual în considerare este acela că femeile au, în general, o tensiune arterială mai scăzută.
- Ce face ştiinţa pentru a încetini îmbătrânirea?
- Ea se preocupă în primul rând de posibilitatea de a influenţa îmbătrânirea diverselor organe şi de găsirea unor metode de tratament pentru patologiile asociate vârstei, ca de pildă cancerul, demenţa senilă, bolile neurologice sau afecţiunile cardiovasculare. În acest scop, trebuie să înţelegem mai întâi, în toate detaliile, procesul complex al îmbătrânirii. Cercetările se fac deocamdată pe animale. Sigur că rezultatele nu vor fi aplicabile ca atare la specia umană. Dar, odată ce vom fi clarificat bazele biologice ale îmbătrânirii, ne putem gândi cum ar fi ele utilizabile în avantajul omului.
Profilaxie
Zece ani de viaţă în plus
Profilaxia este o adevărată fântână a tinereţii. Făcând suficientă mişcare şi optând pentru o alimentaţie adecvată, ne putem prelungi viaţa.
"Stă în puterea noastră să influenţăm două treimi din factorii determinanţi ai procesului de îmbătrânire - e vorba de sănătatea noastră fizică şi de cea mentală", spune dr. Marius Ciortea, medic generalist. El afirmă că un program de prevenţie judicios întocmit şi atent individualizat ne poate ajuta să trăim cu zece ani mai mult, având o sănătate bună. Medicul are convingerea că, peste 20 de ani, medicina preventivă va fi la fel de importantă cum este astăzi cea reparatorie.
- Ce ne menţine tineri?
- Pe primul loc se află activitatea fizică. Orice tip de mişcare produce efecte pozitive asupra inimii, a tensiunii arteriale şi glicemiei, previne diabetul şi afecţiunile maligne. Iar cei ce sunt deja bolnavi au şansa de a reduce doza de medicamente pe care şi le administrează. Cine duce o viaţă activă îşi păstrează şi creierul în formă pentru un timp mai îndelungat. Nu trebuie neglijate nici hobby-urile, deoarece ele reduc stresul. Sub influenţa acestuia, celulele organismului pot îmbătrâni rapid. Geneticienii au descoperit că solicitarea permanentă reduce durata de viaţă a celulelor sistemului imunitar, creând astfel condiţii favorabile pentru declanşarea unor boli primejdioase.
Tot atât de importantă este şi sănătatea psihică. O viaţă de cuplu funcţională, de exemplu, ne protejează sănătatea. Ea capătă o însemnătate deosebită mai ales în ultima treime a vieţii - chiar dacă armonia dintre partenerii vârstnici mai lasă de dorit, din când în când. Totuşi, ar fi o greşeală ca ei să ia hotărârea pripită de a se despărţi, aşa cum uneori vedem că se întâmplă.
- Cum ne hrănim corect?
- Ca să ne asigurăm aportul optim de antioxidanţi, avem nevoie de minimum patru-cinci porţii de fructe şi legume pe zi. Aceste bombe de vitamine ajută la neutralizarea radicalilor liberi, care sunt nişte produşi reziduali ce contribuie la îmbătrânire. De asemenea, e indicat să mâncăm peşte, o dată sau de două ori pe săptămână. Carnea ar trebui să apară în meniurile noastre, de maximum două ori în decursul unei săptămâni. Dacă vom avea o alimentaţie echilibrată, putem conta pe faptul că ea ne aprovizionează cu vitamine şi minerale în cantităţi suficiente, totuşi unele substanţe - ca vitamina D - se recomandă a fi adăugate sub forma suplimentelor nutriţionale.
- Ce rol joacă greutatea corporală?
- O oarecare creştere în greutate la o anumită vârstă nu e dăunătoare, atâta vreme cât ponderea grăsimilor în ţesuturi nu înregistrează un spor accentuat. Procentul de grăsime n-ar trebui să depăşească 34 la femei şi 24 la bărbaţi. Sfatul meu este să acordaţi atenţie mai curând acestei valori decât indicelui de masă corporală.
- De ce sunt atât de importante examenele medicale periodice?
- Persoanele trecute de 40 de ani, care îşi verifică regulat starea de sănătate la medic, trăiesc mai mult decât altele de aceeaşi vârstă, care neglijează aceste controale cu rol preventiv. Ne-a dovedit acest lucru un studiu japonez, în cadrul căruia au fost prelucrate datele a peste 50.000 de beneficiari ai asigurărilor de sănătate. Însă aceste examene periodice nu numai că ajută la depistarea precoce a unor boli, dar au totodată şi un efect motivaţional. Un om care ştie ce se petrece în corpul său devine mai atent cu sine. Şi uneori sunt de ajuns nişte simple ajustări ale stilului de viaţă, pentru a împiedica declanşarea unei afecţiuni.
În ce priveşte stabilirea unei liste a investigaţiilor care ar fi efectiv necesare, există deocamdată controverse între colegi. Unii susţin că după 50 de ani trebuie făcut un test hemocult, pentru determinarea sângerărilor ascunse în materiile fecale, iar după 55 de ani - două colonoscopii, la un interval de zece ani. Alţii recomandă, deja începând de la 40 de ani, o serie de explorări suplimentare. Printre acestea se numără, de pildă, examinarea organelor cu mijloacele puse la dispoziţie de imagistica medicală, testul de spirometrie pentru măsurarea capacităţii respiratorii a plămânilor şi controlul densităţii osoase (DEXA).
O verificare profilactică de rutină, aparent banală, este şi vizita regulată la stomatolog, care n-ar trebui să fie omisă de nimeni, indiferent de sex şi vârstă. Studiile clinice au arătat că pacienţii cu parodontoză - o inflamaţie de natură bacteriană a gingiei - suferă mai frecvent de afecţiuni ale sistemului circulator.
- Ce ingrediente din produsele cosmetice ne fac să arătăm mai tineri?
- Când i se spune cuiva, cu o oarecare frecvenţă, că arată mai tânăr decât este de fapt, aceasta are un efect pozitiv asupra psihicului său. Anumite substanţe conţinute în cosmetice pot fi de ajutor în acest sens. Retinolul şi antioxidanţii, cum sunt coenzima Q 10, vitaminele C şi E, acţionează asupra procesului de îmbătrânire a pielii. Acidul hialuronic are o finalitate pur optică, el întinde şi netezeşte tegumentele. Peptidele susţin formarea fibrelor de colagen, conferind fermitate pielii. Însă ar trebui să reţinem faptul că nici cea mai performantă cosmetică nu poate repara daunele provocate de stilul de viaţă. Expunerea excesivă la soare şi fumatul rămân campionii redutabili ai îmbătrânirii pielii.
Mişcare
Fericiţi şi în formă, cu un program de sport
"Cineva care e activ face un lucru bun pentru corpul său. Şi anume, la orice vârstă. Niciodată nu e prea târziu", ne încurajează Mihaela Istudor, specialistă în medicină sportivă. Cine nu s-a mai îndeletnicit de multă vreme cu sportul ori începe abia acum este îndemnat să se supună, în prealabil, unui test de efort la cardiolog. Acesta va stabili dacă inima este suficient de rezistentă. În timpul antrenamentului, e important să ne observăm corpul. Junghiurile intercostale sunt inofensive şi apar din pricina unei tehnici defectuoase de respiraţie. Altfel stau lucrurile atunci când e vorba de dificultăţi severe de respiraţie, ameţeli sau senzaţii de apăsare pe piept - în acest caz, trebuie să ne oprim imediat. Niciodată nu trebuie să facem sport când ne aflăm într-o stare de epuizare fizică, deoarece riscăm o miocardită, adică o inflamare a muşchiului inimii. De asemenea, este o nesăbuinţă să exagerăm, crezând că ne putem transforma peste noapte din sedentari cu vechime de-o viaţă, în alergători de maraton. Mişcarea moderată e cea mai sănătoasă.
"Antrenamentul de rezistenţă prelungeşte viaţa, iar cel de forţă o face plăcută", ne învaţă doctoriţa Istudor. Ea recomandă de trei ori pe săptămână un sport de rezistenţă, de exemplu plimbare în pas alert, ciclism, înot sau canotaj. În completare: de alte trei ori pe săptămână, un antrenament de forţă cu durata de 20 de minute. Cine doreşte să-şi dezvolte musculatura trebuie să aleagă o greutate care să-i permită executarea a 8-12 repetări. Iar cei ce vor să-şi mărească rezistenţa, să zicem la căratul sacoşelor cu cumpărături, se vor antrena cu o greutate mai mică, în schimb, vor creşte numărul de repetări până la 15-25. De reţinut că această creştere trebuie să aibă loc treptat. Traseul de alergare se lungeşte de fiecare dată cu câteva sute de metri, greutatea sau numărul de repetări se majorează progresiv.
Pentru o stare de bine la vârsta a treia
* Bucătăria mediteraneană este şi rămâne cel mai sănătos tip de alimentaţie: legume şi fructe, peşte şi fructe de mare. Deosebită este acţiunea acizilor graşi nesaturaţi din uleiul de măsline, care protejează arterele şi previne afecţiunile cardiovasculare. La rândul său, şi usturoiul - des întrebuinţat în reţete - împiedică rigidizarea vaselor de sânge.
* 60% dintre europeni suferă de o carenţă de vitamină D, din care cauză se simt adesea obosiţi şi apatici. Vitamina este sintetizată în piele, sub influenţa radiaţiilor solare. Însă, pe măsura înaintării în vârstă, cantitatea de vitamină D produsă de organism scade. Compensarea ei numai prin hrană este imposibilă: ar trebui consumaţi 10 litri de lapte sau 1,5 kilograme de brânză pe zi. De aceea, se recomandă suplimentarea cu ajutorul unor preparate, doza zilnică fiind de 20 de micrograme.
* Acizii graşi Omega 3 sunt buni pentru vasele de sânge. Se găsesc din belşug în peştele gras, precum şi în uleiurile de in, rapiţă, soia şi nucă.
* Osteoporoza este o problemă cu care se confruntă foarte multă lume. Ea afectează cel mai frecvent femeile aflate în perioada premenopauzei. Motivul: lipsa estrogenului. Acest hormon reglează asimilarea calciului în ţesutul osos. Calciul reprezintă componenta de bază a oaselor şi îl găsim mai ales în lactate, unele seminţe (susan, migdale) şi în legumele cu frunze verzi, iar în formă concentrată, în diverse suplimente cu calciu.
TEST
Cât de sănătos este stilul dvs. de viaţă?
Număraţi de câte ori aţi răspuns cu "Da" la următoarele întrebări.
Alimentaţie
1. Mâncaţi cel puţin o dată pe zi fructe sau legume?
2. Beţi în medie mai puţin de 3 litri de bere sau 1,5 litri de vin pe săptămână?
3. Mâncaţi în linişte şi la ore fixe?
4. Beţi zilnic minimum doi litri de lichide (apă, sucuri de fructe diluate, ceaiuri neîndulcite)?
5. Mâncaţi de cel mult două ori pe săptămână meniuri de fast-food sau preparate congelate?
6. Aveţi o circumferinţă a taliei mai mică de 95 cm?
7. Vă sunt de ajuns două porţii de carne pe săptămână?
8. Peştele ajunge regulat la dvs. în farfurie?
Atenţie/profilaxie
9. Faceţi uz de examenele medicale periodice, prevăzute pentru categoria dvs. de vârstă (analize de sânge, colonoscopie, control stomatologic)?
10. Sunteţi nefumător de cel puţin un an?
11. Vă prezentaţi la medic dacă aveţi probleme de sănătate care nu dispar de la sine în trei zile?
12. Vă protejaţi corespunzător de radiaţiile solare?
13. Aveţi sentimentul că treburile zilnice vă lasă suficient timp pentru hobby-uri şi contacte personale?
Starea de bine
14. Vă simţiţi sănătos?
15. După o zi de muncă stresantă, vă vine uşor să vă deconectaţi?
16. Sunteţi în stare să vă amuzaţi pe seama dvs., după un eşec?
17. Aţi avut o dispută cu cineva. Vă puteţi concentra asupra problemelor de rezolvat îndată după aceea?
18. Dormiţi în medie şapte ore pe noapte, fără mari dificultăţi la adormit şi fără să vă întrerupeţi somnul?
19. Când vă treziţi dimineaţa, vă simţiţi odihnit şi proaspăt?
20. Aveţi acelaşi apetit sexual ca în urmă cu cinci ani?
Fitness
21. Faceţi minimum 2,5 ore de sport pe săptămână?
22. Puteţi urca două etaje pe scări, fără să vă pierdeţi suflul?
23. În ultimii trei ani aţi fost scutit de simptome neobişnuite, ca hipertensiunea sau tahicardia?
24. Ieşiţi în aer liber minimum 2,5 ore în medie săptămânal, de exemplu ca să faceţi plimbări, jogging, ori ca să parcurgeţi pe jos drumul până la serviciu?
25. Staţi desculţ pe o pardoseală plană. Ridicaţi un picior la înălţimea de 10-15 centimetri şi sprijniţi mâinile lejer în şolduri. Piciorul ridicat n-are voie să-l atingă pe celălalt. Vă puteţi păstra echilibrul într-un picior, cu ochii închişi, cel puţin 5 secunde?
26. Stând în picioare, aplecaţi trunchiul în faţă, fără a îndoi niciun pic genunchii. Vă puteţi atinge labele picioarelor cu vârfurile degetelor?
27. Aveţi spatele rezistent?
28. Reuşiţi să faceţi 15 flotări fără pauze?
Evaluarea testului
Aţi răspuns cu "Da"...
...la mai mult de 19 întrebări - Acordaţi foarte multă atenţie corpului dvs. Aceasta constituie premisa optimă pentru o viaţă lungă, în formă maximă. Ţineţi-o tot aşa!
...la 14 până la 18 întrebări - Nu vă fie teamă, nimeni nu cere de la dvs. să faceţi concurenţă Simonei Halep ori Sandrei Izbaşa. Însă activitatea fizică, alimentaţia sănătoasă şi un echilibru rezonabil între muncă şi viaţa personală vă protejează pe termen lung împotriva unor boli ca afecţiunile cardiovasculare, cancerul de colon sau diabetul de tip 2.
...la mai puţin de 14 întrebări - Încercaţi de urgenţă să faceţi schimbări în deprinderile dvs. cotidiene. Străduiţi-vă să fiţi mai activ, să vă hrăniţi echilibrat, renunţaţi la ţigări sau la consumul exagerat de alcool. Îmbunătăţiţi-vă stilul de viaţă, apelând la ajutorul unui medic, al unui antrenor de fitness, ori al unui nutriţionist.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
