Mulți visează la tinerețea fără bătrânețe și viața fără moarte. Este un vis vechi, de când lumea. Dintotdeauna, oamenii au încercat să păcălească moartea: alchimiștii au preparat elixire magice, în speranța de a prelungi tinerețea la nesfârșit. Din păcate, nu s-a descoperit - încă - o buruiană de leac sau vreo pilulă cu efect garantat contra îmbătrânirii.
Cu toate acestea, visul n-a fost abandonat nici în zilele noastre. Bill Maris, președintele Google Ventures, crede că astăzi ar fi posibil ca oamenii să trăiască până la 500 de ani. Firma sa - o componentă din structura colosului american ce administrează respectivul motor de căutare pe Internet - investește milioane de dolari în institute de cercetare care se ocupă de vindecarea bolilor ucigașe, așa cum e cancerul, ori de mecanismele ce pun în mișcare procesul îmbătrânirii. Poate cândva, în viitor, știința va reuși să ne prelungească viața.
Am încercat să aflăm pentru dvs. cum explică specialiștii îmbătrânirea și ce sugestii ne pot oferi, pentru a întâmpina bătrânețea (deocamdată inevitabilă), menținându-ne într-o stare fizică și psihică bună. Geneticienii descifrează secretele îmbătrânirii. Un medic generalist ne sfătuiește cum să rămânem cât mai multă vreme tineri. Un specialist în medicină sportivă ne vorbește despre rolul și importanța mișcării. Vom începe, însă, cu o interlocutoare care a mai fost și altă dată prezentă în paginile revistei noastre: psihologul dr. Norica Popa-Fischer.
Psihologie
"Ești bătrân pe cât te simți"
- Din ce moment este considerat cineva bătrân?
- Înainte, erai socotit bătrân atunci când atingeai vârsta necesară pentru a ieși la pensie. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Astăzi, un sexagenar este privit și se comportă cu totul altfel decât un sexagenar de acum 30 de ani. Așadar, putem afirma că zicala "Ești atât de bătrân pe cât te simți" conține un sâmbure de adevăr - în prezent, mai mult ca oricând.
- Auzim adesea spunându-se că o activitate desfășurată cu interes - chiar cu entuziasm, dacă se poate - ne păstrează tineri, și că ar trebui să ne înconjurăm cu oameni care n-au ca principal subiect de discuție bătrânețea și boala.
- E corect, în principiu. Nu putem permite să fim demoralizați de cei din preajma noastră, printr-un fel de "contaminare emoțională". Iar un om care găsește satisfacție și bucurie în tot ceea ce face va radia realmente o energie pozitivă, care îl va ajuta să arate mai tânăr decât este de fapt.
- Să faci lucruri care te entuziasmează - este aceasta condiția unică și indispensabilă a unei bătrâneți fericite?
- Este esențial să te afli în acord cu tine și cu viața ta, să te fi împăcat cu trecutul și să privești cu încredere spre viitor, să ai țeluri și să-ți găsești o preocupare încărcată de sens. Pe lângă toate acestea, și starea de sănătate, ca și gradul de integrare socială decid dacă o persoană de vârsta a treia este fericită sau nu.
- Femeile și bărbații își gestionează în mod diferit bătrânețea?
- Pentru femei, semnele evidente ale trecerii timpului sunt mai problematice: ridurile, încărunțirea părului. E regretabil, dar vedem adesea că bărbaților care înaintează în vârstă li se recunoaște un anumit farmec matur, pe când femeile tind mai degrabă să piardă din prestanță.
- Mulți încep să aibă stări depresive când sunt puși în fața unor schimbări majore în viața lor: statutul de pensionar, plecarea copiilor din casa părintească...
- Aproximativ o treime din vârstnici au dificultăți cu asemenea situații de tranziție. Există și un grup de risc. E vorba de acei oameni care, dincolo de activitatea profesională sau de familie, nu și-au ales alte scopuri ori, chiar dacă le-au avut, nu le-au acordat suficientă însemnătate. Cei ce au investit multă energie și mare parte din timpul lor în carieră fie o continuă, chiar și după pensionare, fie își caută o altă preocupare care să-i motiveze. Ar trebui să ne gândim dacă există un lucru pe care întotdeauna ne-am dorit să-l facem - și apoi să transpunem în fapt exact această dorință. Unii se simt minunat cântând într-un cor, alții învățând o limbă străină, pornind în diverse călătorii sau angajându-se în acțiuni umanitare, pentru a da o mână de ajutor unor semeni aflați în nevoie. Desigur, și mai bine este să ne pregătim din vreme pentru acest moment de cotitură din viața noastră, fixându-ne anumite obiective. Deosebit de importantă este și cultivarea relațiilor cu cei din jur. Oamenii singuratici sunt rareori fericiți.
Genetică
"Speranța de viață urcă anual cu trei luni"
Durata vieții noastre depinde în proporție de circa 30% de informațiile înscrise în moleculele de ADN. Cine a avut norocul să vină pe lume cu un material genetic de calitate poate, prin urmare, să-și permită unele derapaje în stilul său de viață. Geneticienii norvegieni dețin primatul european în cercetarea proceselor complexe ce se petrec pe parcursul înaintării în vârstă. Ei speră ca, într-o bună zi, să ne poată ajuta pe toți să avem și la bătrânețe o sănătate mai bună. Iată câteva întrebări și răspunsuri din cercetarea lor.
- De ce îmbătrânim?
- Celulele din corpul nostru se reînnoiesc în permanență - și anume, ori de câte ori celulele uzate mor sau devine necesar ca ele să fie înlocuite. Însă, la fiecare diviziune celulară se scurtează telomerii, capetele cromozomilor noștri. Iar scurtarea lor progresivă în decursul timpului îngreunează din ce în ce mai mult diviziunea. În clipa când ea nu mai este posibilă, intervine moartea. Din punct de vedere biologic, noi suntem astfel construiți încât să putem participa în condiții optime la perpetuarea speciei: să producem urmași și să-i creștem. După această etapă, din perspectiva evoluției, procesele care ne mențin tinerețea încetează să fie utile. Prin urmare, faptul că trăim atât de mult fără să ne putem reproduce e mai degrabă uimitor, observă specialiștii.
- Care sunt factorii ce influențează procesul de îmbătrânire?
- Până în prezent, nu s-au elucidat cauzele pentru care unii oameni reușesc să atingă vârste mai înaintate decât alții. Cercetătorii sunt însă unanimi într-o privință: comportamentul, stilul de viață și dotarea genetică joacă în egală măsură un rol important. Ceea ce înseamnă că materialul genetic bun poate compensa parțial un stil de viață nesănătos - și invers. Cea mai bătrână femeie din lume a trăit 122 de ani și a fumat până la 117. Se pare că există predispoziții genetice care protejează oamenii împotriva stresului celular. Datorită acestei însușiri, ei îmbătrânesc mai lent.
- Cât de mult vom trăi?
- În ultimii 180 de ani, speranța de viață a crescut continuu. Este greu de spus dacă această tendință se va opri și când anume. Cercetătorii sunt de părere că unii dintre oamenii născuți în anul 2000 au șansa de a ajunge cu mintea limpede până în anul 2150. În prezent, limita maximă a speranței de viață urcă anual cu trei luni. Explicații: condițiile mai bune de igienă și progresele înregistrate în medicină, care au dus la scăderea mortalității infantile și la combaterea cu succes a unor afecțiuni. Deprinderile nesănătoase, accidentele și bolile scurtează durata vieții. În Europa, ea este în medie de 83 de ani la femei și 77 de ani la bărbați.
- De ce speranța de viață a femeilor o depășește pe cea a bărbaților?
- Nu se cunoaște cu exactitate din ce cauză trăiesc femeile mai mult decât bărbații. Mai presus de orice dubiu e doar faptul că hormonii joacă un anumit rol. Un alt aspect care ar trebui luat eventual în considerare este acela că femeile au, în general, o tensiune arterială mai scăzută.
- Ce face știința pentru a încetini îmbătrânirea?
- Ea se preocupă în primul rând de posibilitatea de a influența îmbătrânirea diverselor organe și de găsirea unor metode de tratament pentru patologiile asociate vârstei, ca de pildă cancerul, demența senilă, bolile neurologice sau afecțiunile cardiovasculare. În acest scop, trebuie să înțelegem mai întâi, în toate detaliile, procesul complex al îmbătrânirii. Cercetările se fac deocamdată pe animale. Sigur că rezultatele nu vor fi aplicabile ca atare la specia umană. Dar, odată ce vom fi clarificat bazele biologice ale îmbătrânirii, ne putem gândi cum ar fi ele utilizabile în avantajul omului.
Profilaxie
Zece ani de viață în plus
Profilaxia este o adevărată fântână a tinereții. Făcând suficientă mișcare și optând pentru o alimentație adecvată, ne putem prelungi viața.
"Stă în puterea noastră să influențăm două treimi din factorii determinanți ai procesului de îmbătrânire - e vorba de sănătatea noastră fizică și de cea mentală", spune dr. Marius Ciortea, medic generalist. El afirmă că un program de prevenție judicios întocmit și atent individualizat ne poate ajuta să trăim cu zece ani mai mult, având o sănătate bună. Medicul are convingerea că, peste 20 de ani, medicina preventivă va fi la fel de importantă cum este astăzi cea reparatorie.
- Ce ne menține tineri?
- Pe primul loc se află activitatea fizică. Orice tip de mișcare produce efecte pozitive asupra inimii, a tensiunii arteriale și glicemiei, previne diabetul și afecțiunile maligne. Iar cei ce sunt deja bolnavi au șansa de a reduce doza de medicamente pe care și le administrează. Cine duce o viață activă își păstrează și creierul în formă pentru un timp mai îndelungat. Nu trebuie neglijate nici hobby-urile, deoarece ele reduc stresul. Sub influența acestuia, celulele organismului pot îmbătrâni rapid. Geneticienii au descoperit că solicitarea permanentă reduce durata de viață a celulelor sistemului imunitar, creând astfel condiții favorabile pentru declanșarea unor boli primejdioase.
Tot atât de importantă este și sănătatea psihică. O viață de cuplu funcțională, de exemplu, ne protejează sănătatea. Ea capătă o însemnătate deosebită mai ales în ultima treime a vieții - chiar dacă armonia dintre partenerii vârstnici mai lasă de dorit, din când în când. Totuși, ar fi o greșeală ca ei să ia hotărârea pripită de a se despărți, așa cum uneori vedem că se întâmplă.
- Cum ne hrănim corect?
- Ca să ne asigurăm aportul optim de antioxidanți, avem nevoie de minimum patru-cinci porții de fructe și legume pe zi. Aceste bombe de vitamine ajută la neutralizarea radicalilor liberi, care sunt niște produși reziduali ce contribuie la îmbătrânire. De asemenea, e indicat să mâncăm pește, o dată sau de două ori pe săptămână. Carnea ar trebui să apară în meniurile noastre, de maximum două ori în decursul unei săptămâni. Dacă vom avea o alimentație echilibrată, putem conta pe faptul că ea ne aprovizionează cu vitamine și minerale în cantități suficiente, totuși unele substanțe - ca vitamina D - se recomandă a fi adăugate sub forma suplimentelor nutriționale.
- Ce rol joacă greutatea corporală?
- O oarecare creștere în greutate la o anumită vârstă nu e dăunătoare, atâta vreme cât ponderea grăsimilor în țesuturi nu înregistrează un spor accentuat. Procentul de grăsime n-ar trebui să depășească 34 la femei și 24 la bărbați. Sfatul meu este să acordați atenție mai curând acestei valori decât indicelui de masă corporală.
- De ce sunt atât de importante examenele medicale periodice?
- Persoanele trecute de 40 de ani, care își verifică regulat starea de sănătate la medic, trăiesc mai mult decât altele de aceeași vârstă, care neglijează aceste controale cu rol preventiv. Ne-a dovedit acest lucru un studiu japonez, în cadrul căruia au fost prelucrate datele a peste 50.000 de beneficiari ai asigurărilor de sănătate. Însă aceste examene periodice nu numai că ajută la depistarea precoce a unor boli, dar au totodată și un efect motivațional. Un om care știe ce se petrece în corpul său devine mai atent cu sine. Și uneori sunt de ajuns niște simple ajustări ale stilului de viață, pentru a împiedica declanșarea unei afecțiuni.
În ce privește stabilirea unei liste a investigațiilor care ar fi efectiv necesare, există deocamdată controverse între colegi. Unii susțin că după 50 de ani trebuie făcut un test hemocult, pentru determinarea sângerărilor ascunse în materiile fecale, iar după 55 de ani - două colonoscopii, la un interval de zece ani. Alții recomandă, deja începând de la 40 de ani, o serie de explorări suplimentare. Printre acestea se numără, de pildă, examinarea organelor cu mijloacele puse la dispoziție de imagistica medicală, testul de spirometrie pentru măsurarea capacității respiratorii a plămânilor și controlul densității osoase (DEXA).
O verificare profilactică de rutină, aparent banală, este și vizita regulată la stomatolog, care n-ar trebui să fie omisă de nimeni, indiferent de sex și vârstă. Studiile clinice au arătat că pacienții cu parodontoză - o inflamație de natură bacteriană a gingiei - suferă mai frecvent de afecțiuni ale sistemului circulator.
- Ce ingrediente din produsele cosmetice ne fac să arătăm mai tineri?
- Când i se spune cuiva, cu o oarecare frecvență, că arată mai tânăr decât este de fapt, aceasta are un efect pozitiv asupra psihicului său. Anumite substanțe conținute în cosmetice pot fi de ajutor în acest sens. Retinolul și antioxidanții, cum sunt coenzima Q 10, vitaminele C și E, acționează asupra procesului de îmbătrânire a pielii. Acidul hialuronic are o finalitate pur optică, el întinde și netezește tegumentele. Peptidele susțin formarea fibrelor de colagen, conferind fermitate pielii. Însă ar trebui să reținem faptul că nici cea mai performantă cosmetică nu poate repara daunele provocate de stilul de viață. Expunerea excesivă la soare și fumatul rămân campionii redutabili ai îmbătrânirii pielii.
Mișcare
Fericiți și în formă, cu un program de sport
"Cineva care e activ face un lucru bun pentru corpul său. Și anume, la orice vârstă. Niciodată nu e prea târziu", ne încurajează Mihaela Istudor, specialistă în medicină sportivă. Cine nu s-a mai îndeletnicit de multă vreme cu sportul ori începe abia acum este îndemnat să se supună, în prealabil, unui test de efort la cardiolog. Acesta va stabili dacă inima este suficient de rezistentă. În timpul antrenamentului, e important să ne observăm corpul. Junghiurile intercostale sunt inofensive și apar din pricina unei tehnici defectuoase de respirație. Altfel stau lucrurile atunci când e vorba de dificultăți severe de respirație, amețeli sau senzații de apăsare pe piept - în acest caz, trebuie să ne oprim imediat. Niciodată nu trebuie să facem sport când ne aflăm într-o stare de epuizare fizică, deoarece riscăm o miocardită, adică o inflamare a mușchiului inimii. De asemenea, este o nesăbuință să exagerăm, crezând că ne putem transforma peste noapte din sedentari cu vechime de-o viață, în alergători de maraton. Mișcarea moderată e cea mai sănătoasă.
"Antrenamentul de rezistență prelungește viața, iar cel de forță o face plăcută", ne învață doctorița Istudor. Ea recomandă de trei ori pe săptămână un sport de rezistență, de exemplu plimbare în pas alert, ciclism, înot sau canotaj. În completare: de alte trei ori pe săptămână, un antrenament de forță cu durata de 20 de minute. Cine dorește să-și dezvolte musculatura trebuie să aleagă o greutate care să-i permită executarea a 8-12 repetări. Iar cei ce vor să-și mărească rezistența, să zicem la căratul sacoșelor cu cumpărături, se vor antrena cu o greutate mai mică, în schimb, vor crește numărul de repetări până la 15-25. De reținut că această creștere trebuie să aibă loc treptat. Traseul de alergare se lungește de fiecare dată cu câteva sute de metri, greutatea sau numărul de repetări se majorează progresiv.
Pentru o stare de bine la vârsta a treia
* Bucătăria mediteraneană este și rămâne cel mai sănătos tip de alimentație: legume și fructe, pește și fructe de mare. Deosebită este acțiunea acizilor grași nesaturați din uleiul de măsline, care protejează arterele și previne afecțiunile cardiovasculare. La rândul său, și usturoiul - des întrebuințat în rețete - împiedică rigidizarea vaselor de sânge.
* 60% dintre europeni suferă de o carență de vitamină D, din care cauză se simt adesea obosiți și apatici. Vitamina este sintetizată în piele, sub influența radiațiilor solare. Însă, pe măsura înaintării în vârstă, cantitatea de vitamină D produsă de organism scade. Compensarea ei numai prin hrană este imposibilă: ar trebui consumați 10 litri de lapte sau 1,5 kilograme de brânză pe zi. De aceea, se recomandă suplimentarea cu ajutorul unor preparate, doza zilnică fiind de 20 de micrograme.
* Acizii grași Omega 3 sunt buni pentru vasele de sânge. Se găsesc din belșug în peștele gras, precum și în uleiurile de in, rapiță, soia și nucă.
* Studiile științifice atestă faptul că principiile active conținute în frunzele de ginkgo pot îmbunătăți calitatea memoriei.
* Osteoporoza este o problemă cu care se confruntă foarte multă lume. Ea afectează cel mai frecvent femeile aflate în perioada premenopauzei. Motivul: lipsa estrogenului. Acest hormon reglează asimilarea calciului în țesutul osos. Calciul reprezintă componenta de bază a oaselor și îl găsim mai ales în lactate, unele semințe (susan, migdale) și în legumele cu frunze verzi, iar în formă concentrată, în diverse suplimente cu calciu.
TEST
Cât de sănătos este stilul dvs. de viață?
Numărați de câte ori ați răspuns cu "Da" la următoarele întrebări.
Alimentație
1. Mâncați cel puțin o dată pe zi fructe sau legume?
2. Beți în medie mai puțin de 3 litri de bere sau 1,5 litri de vin pe săptămână?
3. Mâncați în liniște și la ore fixe?
4. Beți zilnic minimum doi litri de lichide (apă, sucuri de fructe diluate, ceaiuri neîndulcite)?
5. Mâncați de cel mult două ori pe săptămână meniuri de fast-food sau preparate congelate?
6. Aveți o circumferință a taliei mai mică de 95 cm?
7. Vă sunt de ajuns două porții de carne pe săptămână?
8. Peștele ajunge regulat la dvs. în farfurie?
Atenție/profilaxie
9. Faceți uz de examenele medicale periodice, prevăzute pentru categoria dvs. de vârstă (analize de sânge, colonoscopie, control stomatologic)?
10. Sunteți nefumător de cel puțin un an?
11. Vă prezentați la medic dacă aveți probleme de sănătate care nu dispar de la sine în trei zile?
12. Vă protejați corespunzător de radiațiile solare?
13. Aveți sentimentul că treburile zilnice vă lasă suficient timp pentru hobby-uri și contacte personale?
Starea de bine
14. Vă simțiți sănătos?
15. După o zi de muncă stresantă, vă vine ușor să vă deconectați?
16. Sunteți în stare să vă amuzați pe seama dvs., după un eșec?
17. Ați avut o dispută cu cineva. Vă puteți concentra asupra problemelor de rezolvat îndată după aceea?
18. Dormiți în medie șapte ore pe noapte, fără mari dificultăți la adormit și fără să vă întrerupeți somnul?
19. Când vă treziți dimineața, vă simțiți odihnit și proaspăt?
20. Aveți același apetit sexual ca în urmă cu cinci ani?
Fitness
21. Faceți minimum 2,5 ore de sport pe săptămână?
22. Puteți urca două etaje pe scări, fără să vă pierdeți suflul?
23. În ultimii trei ani ați fost scutit de simptome neobișnuite, ca hipertensiunea sau tahicardia?
24. Ieșiți în aer liber minimum 2,5 ore în medie săptămânal, de exemplu ca să faceți plimbări, jogging, ori ca să parcurgeți pe jos drumul până la serviciu?
25. Stați desculț pe o pardoseală plană. Ridicați un picior la înălțimea de 10-15 centimetri și sprijniți mâinile lejer în șolduri. Piciorul ridicat n-are voie să-l atingă pe celălalt. Vă puteți păstra echilibrul într-un picior, cu ochii închiși, cel puțin 5 secunde?
26. Stând în picioare, aplecați trunchiul în față, fără a îndoi niciun pic genunchii. Vă puteți atinge labele picioarelor cu vârfurile degetelor?
27. Aveți spatele rezistent?
28. Reușiți să faceți 15 flotări fără pauze?
Evaluarea testului
Ați răspuns cu "Da"...
...la mai mult de 19 întrebări - Acordați foarte multă atenție corpului dvs. Aceasta constituie premisa optimă pentru o viață lungă, în formă maximă. Țineți-o tot așa!
...la 14 până la 18 întrebări - Nu vă fie teamă, nimeni nu cere de la dvs. să faceți concurență Simonei Halep ori Sandrei Izbașa. Însă activitatea fizică, alimentația sănătoasă și un echilibru rezonabil între muncă și viața personală vă protejează pe termen lung împotriva unor boli ca afecțiunile cardiovasculare, cancerul de colon sau diabetul de tip 2.
...la mai puțin de 14 întrebări - Încercați de urgență să faceți schimbări în deprinderile dvs. cotidiene. Străduiți-vă să fiți mai activ, să vă hrăniți echilibrat, renunțați la țigări sau la consumul exagerat de alcool. Îmbunătățiți-vă stilul de viață, apelând la ajutorul unui medic, al unui antrenor de fitness, ori al unui nutriționist.