Mersul pe două picioare este considerat drept unul din cele mai mari progrese în dezvoltarea speciei umane. Iar noi ce facem? Şedem: în medie, şapte ore pe zi. O persoană din patru stă chiar peste nouă ore pe scaun şi una din nouă atinge recordul de a nu se clinti din poziţia şezând unsprezece ore pe zi. Dacă adăugăm şi ceasurile de somn, nu ne rămâne prea mult timp disponibil pentru deplasarea cu corpul la verticală. Deşi ea e profund înrădăcinată în subconştientul oricărui om, după cum arată şi unele expresii curente. Întrebăm adesea: "Cum îţi merge?" sau "Ei, merge treaba?" - şi întotdeauna e un semn negativ când treaba "nu merge", ori când ne "merge" prost.
Într-adevăr, cu cât şedem mai mult, cu atât ne simţim mai rău. A confirmat-o recent un sondaj de opinie, cu 1003 participanţi: acei repondenţi care şi-au declarat condiţia fizică drept nesatisfăcătoare petreceau zilnic, şezând, un timp ce depăşea durata medie. În schimb, cei mai puţin sedentari afirmau cu convingere că se simt bine.
Cercetătorii britanici au constatat că oamenii care stau pe scaun multe ore, în fiecare zi, au un risc sporit de diabet şi de afecţiuni cardiovasculare. Specialiştii australieni au descoperit că persoanele care nu-şi părăsesc poziţia şezând patru ore pe zi sau mai mult dezvoltă mai frecvent boli cronice şi maligne. Iar experţii americani ne încredinţează, pe baza investigaţiilor desfăşurate de ei, că am avea şansa să ne prelungim viaţa, dacă am reduce durata zilnică de stat la birou, la masă ori în faţa televizorului, la mai puţin de trei ore.
Specialiştii nu ţin neapărat să condamne această postură în sine. Dar studiile pun în evidenţă faptul că şi aici este valabilă aceeaşi regulă ca la consumul de grăsimi, zahăr şi alcool: trebuie păstrată o măsură rezonabilă.
Majoritatea oamenilor stau, pur şi simplu, prea mult pe scaun: mai întâi dimineaţa, la masa din bucătărie, unde iau micul dejun, apoi în maşină, după aceea la birou, în pauza de prânz - undeva, într-un local, iar la sfârşitul zilei - pe canapea, cu ochii în ecranul televizorului. Toate acestea, de regulă, fără a schimba poziţia corpului ceasuri întregi. Or, după cum dovedesc investigaţiile medicale, lipsa prelungită de mişcare este cea care ne ruinează sănătatea. Nu numai că ea duce foarte repede la o scădere a forţei musculare şi la o condiţie fizică precară, dar şi funcţiile întregului nostru organism sunt afectate pe termen lung. Când un organ nu este solicitat sau activat în permanenţă, funcţionalitatea lui se diminuează. Aceasta este o constatare valabilă atât pentru musculatură, cât şi pentru creier, metabolism sau vasele de sânge.
Durerile de spate sunt consecinţa cel mai des întâlnită a şederii prelungite. Dacă muşchii umerilor şi ai cefei sunt prea puţin solicitaţi, nu vor mai fi alimentaţi îndeajuns cu sânge, prin urmare vor fi excluşi din circuitul aprovizionării cu oxigen. Ei reacţionează formând contracturi şi transmiţând, ca semnal, o senzaţie de durere. Cu alte cuvinte: muşchii cărora nu li se oferă posibilitatea să lucreze se atrofiază.
De aici decurg fenomene complexe, deoarece musculatura îndeplineşte multiple sarcini: ea dă stabilitate spatelui, susţinând astfel coloana vertebrală, mişcă şi controlează scheletul în ansamblul său. Şi, nu în ultimul rând, activitatea musculară reprezintă premiza unei hrăniri corespunzătoare a ligamentelor, cartilajelor şi oaselor. Cine stă prea mult timp aşezat împiedică stimularea tuturor acestor structuri, aşa încât nu au de suferit numai muşchii, ci şi ligamentele, cartilajele şi oasele.
Problemele cardiace pot fi de asemenea agravate prin exagerarea statului aşezat, căci, în definitiv, şi inima este un muşchi care trebuie stimulat şi întărit. De exemplu, la cei care practică un sport de rezistenţă, ea îşi modifică dimensiunea şi, după o anumită perioadă de antrenament, are o greutate cu 20% mai mare decât la persoanele care nu fac sport. O inimă cu volum apreciabil va lucra şi mai bine cu mai puţin efort, având nevoie de un număr mai mic de bătăi pentru a face sângele să circule prin corp. Totodată, simptomele de uzură îşi vor face apariţia mai rar.
Există numeroase studii clinice care demonstrează că sportul, practicat în mod consecvent, reduce considerabil riscul de afecţiuni cardiovasculare. Mişcarea menţine arterele elastice, prevenind ateroscleroza. După cum se ştie, această boală constă în depunerea de grăsimi şi calciu pe pereţii vaselor de sânge şi în îngustarea lor treptată, ceea ce duce în decursul anilor la scăderea fluxului sanguin. Netratată, afecţiunea se poate solda, în final, cu un infarct: când unul din vasele coronare se obturează, circulaţia locală se întrerupe în unele porţiuni ale miocardului, care vor fi, astfel, private de aportul necesar de oxigen şi nutrienţi. În momentul când muşchiul inimii nu mai este aprovizionat suficient, celulele sale încep să se distrugă. În acelaşi timp, apar contracţii necontrolate ale inimii - aşa-numitele extrasistole - care pot provoca moartea bolnavului.
Varicele sunt şi ele favorizate de statul pe scaun. Să reţinem însă că şi predispoziţia determinată genetic joacă aici un rol important. Nu toate persoanele care stau picior peste picior sau poartă regulat tocuri înalte vor suferi obligatoriu de afecţiuni ale venelor. Dar la cei care le au deja, aceste deprinderi vor agrava inflamaţia sau binecunoscuta senzaţie de picioare grele. Soluţia e simplă: să ne ridicăm din când în când de pe scaun şi să facem câţiva paşi. Aşa ne activăm pompa musculară şi atenuăm disconfortul. Prin mişcarea gleznelor, muşchii gambelor se întind şi se relaxează. Ei exercită o anumită presiune asupra venelor, făcând ca sângele să fie trimis înapoi, de la picioare spre inimă.
Diabetul de tip 2 provine, în opinia medicilor, tot din lipsa de mişcare, combinată cu un surplus de greutate corporală. Aşadar, imobilitatea prelungită îşi arată şi aici efectele: din cauza deficitului de activitate fizică, se consumă prea puţină energie. Se ajunge la un raport defectuos între cantitatea de energie acumulată în organism şi cea cheltuită, rezultatul fiind în cele din urmă supraponderalitatea. Mişcarea, dimpotrivă, reduce glicemia şi combate diabetul. Căci activitatea musculară necesită glucoză. Aceasta este extrasă mai întâi din depozitele de zahăr şi amidon existente în interiorul celulelor şi apoi - după epuizarea lor - din sânge.
Cancerul nu apare, fireşte, din simplul motiv că un om stă prea mult pe scaun. Totuşi, din ce în ce mai multe studii indică o conexiune între cancerul de sân şi de colon şi lipsa de mişcare. Cercetătorii au formulat concluzia că persoanele care fac zilnic o plimbare de o oră, în pas alert, îşi pot micşora riscul cancerului de colon cu 40%. "Sportul reduce, în afară de glicemie, şi valoarea unui hormon de creştere asemănător cu insulina, care este pus în legătură cu dezvoltarea tumorilor", afirmă specialiştii. Pe lângă aceasta, mişcarea favorizează repararea defecţiunilor prezente în ADN, considerate ca fiind factori declanşatori ai bolilor maligne.
Măsuri de prim ajutor
* Lăsaţi maşina în garaj şi mergeţi la serviciu cu bicicleta sau ieşiţi din metrou cu o staţie mai devreme, ca să aveţi un drum mai lung de parcurs pe jos.
* Urcaţi scările în loc să luaţi liftul sau, în clădirile înalte, urcaţi măcar două-trei etaje cu piciorul.
* Ridicaţi-vă de la locul dvs. de muncă din când în când, ca să vă luaţi un pahar cu apă, ori să vizitaţi un coleg din biroul alăturat.
* Staţi în picioare cât timp telefonaţi (eventual într-un singur picior - acesta este un bun exerciţiu de echilibru).
* Schimbaţi-vă la anumite intervale poziţia pe scaun dacă rămâneţi mai mult timp aşezaţi sau ţineţi picioarele sprijinite la oarecare înălţime, de pildă pe un taburet.
Nici şeful n-ar trebui să aibă nimic împotrivă când vede că subalternii lui se foiesc pe scaune sau se ridică şi ies din birou pentru câteva minute. Fiindcă, atunci când ne mişcăm, se intensifică şi circulaţia la nivelul creierului. Deci, ne vom putea concentra mai bine şi vom munci mai cu spor.
Ce ne ajută când avem probleme acute?
* Tulburări de circulaţie - Beţi multe lichide, pentru a vă fluidiza sângele. Extractele din plante ca usturoiul dilată vasele, îmbunătăţind astfel fluxul sanguin. În scopul obţinerii unui efect semnificativ, specialiştii recomandă patru grame de usturoi proaspăt. Un vasodilatator eficient este şi păducelul. La ţigări ar trebui să renunţaţi, deoarece nicotina acţionează în sens contrar, provocând o constricţie vasculară.
* Dureri de spate - Plasturii termici destind musculatura, inducând o stare plăcută de relaxare. Alifiile cu substanţe active de origine vegetală, ca aceea din rădăcină de tătăneasă, pot fi utilizate pe o durată mai lungă de timp.
* Vinişoare roşii sau varice - Venele trudesc din greu în corpul nostru: ele trebuie să învingă forţa gravitaţiei, transportând sângele din picioare înapoi la inimă. Ajutaţi-le, mişcându-vă cât mai mult, în timp ce lucraţi la birou, de exemplu, faceţi rotaţii cu gleznele sau balansaţi tălpile de pe câlcâie pe vârfurile degetelor. Pe cât posibil, nu staţi picior peste picior, deoarece această poziţie îngreunează circulaţia sângelui. Ideal ar fi să le sprijiniţi pe un taburet, ţinându-le puţin îndoite. Aşa, sângele venos vă curge mai uşor în direcţia inimii. Există remedii naturale care pot întări pereţii venelor: efectele castanului sălbatic şi al frunzelor de viţă sunt atestate de o serie întreagă de studii ştiinţifice.
Exerciţiu fizic pe furate
Balans pentru gambe
Puteţi să vă întăriţi gambele şi coapsele, în vreme ce vă spălaţi pe dinţi. Depărtaţi picioarele la distanţa şoldurilor şi îndoiţi genunchii - cu cât vă lăsaţi mai jos, cu atât mai eficient va fi exerciţiul. Ridicaţi şi coborâţi lent călcâiele, timp de două minute.
Antrenarea tricepşilor
Iată o modalitate de a fortifica musculatura pectorală şi tricepşii. Sprijiniţi-vă cu mâinile pe marginea căzii de baie şi depărtaţi-vă de ea, făcând câţiva paşi înapoi. Coborâţi de trei ori trunchiul şi ridicaţi-l din nou, folosindu-vă de forţa braţelor. Se repetă de douăsprezece ori.
Antrenarea musculaturii abdominale
Stând cu spatele drept pe scaunul de la birou, împreunaţi mâinile la ceafă şi înclinaţi-vă spre stânga - cu maximum 45 de grade. După cincisprezece repetări, reluaţi exerciţiul pe partea opusă. Vă serveşte la întărirea muşchilor de pe laturile abdomenului.
Fortificarea spatelui
Stând la birou, depărtaţi picioarele la distanţa şoldurilor, strângeţi pumnii, sprijiniţi coatele pe blatul mesei de scris şi apăsaţi-le în el cu toată puterea. Menţineţi presiunea minimum 15 secunde. Repetaţi de trei ori.
Genuflexiuni la perete
La birou sau acasă: lipiţi-vă cu spatele de perete şi lăsaţi-vă să alunecaţi în jos, până când gambele şi coapsele formează un unghi de 90 de grade. Rămâneţi în această poziţie 20 de secunde şi reluaţi de trei ori. Este un exerciţiu care vă promite fese şi coapse ferme.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
