Suntem mame, fiice, surori, soţii, iubite, prietene. Noi, femeile, avem o inimă mare pentru tot ce există în jurul nostru. Dar exagerăm închipuindu-ne că inima noastră este capabilă de mai mult decât o ţin puterile cu care a fost înzestrată.
Evaluările instituţiilor europene de sănătate indică o creştere accentuată a ratei afecţiunilor cardio-vasculare şi a mortalităţii la femeile între 40 şi 45 de ani. Cu toate acestea, conform unui sondaj efectuat recent, trei sferturi din femeile chestionate sunt convinse că bărbaţii prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire, în timp ce riscul lor s-ar situa undeva la doar 31%. O eroare fatală. Deşi numărul bărbaţilor care suferă frecvent un infarct miocardic este mai ridicat, numărul deceselor în rândul femeilor, chiar şi al celor sub 50 de ani, este dublu. "În prezent, sunt afectate inclusiv femei tinere, în jurul a 30 de ani", spun specialiştii. "Stilul lor de viaţă se apropie tot mai mult de cel al bărbaţilor. Numeroase femei tinere fumează, sunt dornice să obţină performanţe profesionale deosebite şi ţin pasul cu bărbaţii, chiar şi în ceea ce priveşte alimentaţia (inclusiv băutura). Iar la toate astea se mai adaugă administrarea de estrogeni, sub forma pilulelor anticoncepţionale".
Kilograme în plus, stres, fumat şi hormoni... Deşi femeile tinere cunosc factorii care implică un risc major de îmbolnăvire, nu vor să admită că stilul lor de viaţă, cu mult prea intens, le va afecta sănătatea, cu mult înaintea vârstei de pensionare. Sunt atât de solicitate profesional şi în familie, încât nu mai au nici timp, nici chef să se preocupe de aceste probleme, şi nu iau în seamă neplăceri "mărunte", precum oboseala excesivă, stările de epuizare sau gâfâitul produs de urcatul scărilor. "Am crezut că-i ceva trecător". "Cât de rău poate fi?", sună cele mai frecvente aprecieri, total greşite.
Din nefericire, problemele cardiace se manifestă, adeseori, atipic: greaţă, oboseală, ameţeli, dureri de stomac şi de spate. Dar numai două treimi din femei se prezintă la medic, chiar şi în cazul simptomului clasic de durere retrosternală (durerea de inimă resimţită în spatele sternului), în caz de ameţeli, stări de greaţă, aritmii. Şi, ca şi când n-ar fi suficient de rău, nici unii medici generalişti sau de familie nu fac neapărat legătura între simptome şi o posibilă afecţiune cardiacă.
"În cazul femeilor, simptomele bolii nu sunt luate întotdeauna în serios", afirmă cardiologii. "În primul rând, este vorba de sufocare. Înainte vreme, femeile încărcate cu sacoşele pline de cumpărături urcau pe jos, fără probleme, până la etajul patru. Acum, nu mai pot. Iar lipsa de aer poate indica o afecţiune cardiacă. De asemenea, ameţeala poate semnaliza o dereglare acută a ritmului cardiac, dar este pusă frecvent, în mod eronat, pe seama unor probleme vertebrale cervicale".
Dar, cel mai des, "răul" femeilor e legat de o cauză psihologică, palpitaţiile sau nevroza cardiacă fiind confundate cu "problemele sufleteşti". Printre cauzele bolilor cardiace ale femeilor se numără şi hipertensiunea arterială cronică sau acută, care afectează, pe parcursul vieţii, o femeie din două. Decisivă, în cazul acesta, este predispoziţia noastră genetică. Dacă unul dintre părinţi este hipertensiv, riscul pentru copii creşte cu 50-80%. Iar dacă ambii părinţi suferă de hipertonie, probabilitatea atinge 100%.
O altă cauză: alimentaţia neechilibrată, cu un conţinut crescut de grăsimi animale şi, mai ales, de sare. Europenii consumă - în medie - 3000 mg de sodiu pe zi (cam 6 g de sare), ceea ce reprezintă dublul cantităţii recomandate de "American Heart Association" (Asociaţia americană a inimii).
Din nefericire, hipertensiunea rămâne neobservată o perioadă lungă de timp, fiind descoperită doar întâmplător, în cadrul unei examinări de rutină, deşi o indică numeroase simptome, precum durerile de cap, ameţeala, sufocarea, sângele care curge din nas şi lipsa de concentrare. Înainte de menopauză, femeile sunt protejate de hipertensiune de estrogenii proprii organismului, dar odată cu scăderea nivelului hormonal, această protecţie nu mai funcţionează. De aceea, pentru a evita efectele dăunătoare ale hipertensiunii arteriale care apar la o vârstă mai înaintată (atacul cerebral, insuficienţa renală), femeile ar trebui să şi-o controleze regulat, începând de la 40 de ani.
Alimentaţia săracă în grăsimi şi sare scade hipertensiunea, la fel ca şi mişcarea, slăbitul şi medicamentele. În privinţa lor, experţii atrag atenţia atunci când este vorba de femei, căci pentru absorbţia unor remedii hipotensive, stomacul femeilor are nevoie de o perioadă mai lungă, ceea ce înseamnă că efectul lor este mai redus.
Simptome şi măsuri
Acţionaţi când inima se face "simţită"
Lămuriţi următoarele simptome:
* Ameţeală acută sau cronică.
* Oboseală bruscă sau continuă.
* Reinstalarea senzaţiei bruşte de greaţă.
* Dureri abdominale difuze sau acute.
* Dureri de spate care reapar şi nu cedează la tratament.
Bucuraţi-vă inima!
* Faceţi mişcare, minimum 30 de minute, de 3 ori pe săptămână (plimbări, alergări, gimnastică, bicicletă).
* Renunţaţi la ţigări - mai ales dacă luaţi pilula anticoncepţională.
* Înlocuiţi zahărul cu mierea şi grăsimile animale cu grăsimi vegetale.
* Oferiţi-vă momente de relaxare şi de repaus în viaţa de zi cu zi.
* Stimulaţi circulaţia sanguină, făcând duşuri alternative: câte 2 minute, pe fiecare picior, cu apă rece şi caldă.
* Echilibraţi nivelul electroliţilor, mai ales după sporturi excesive.
* Acizii graşi Omega-3 influenţează pozitiv nivelul colesterolului.
* Apelaţi la frunzele de păducel, care stimulează irigarea cu sânge a arterelor coronariene.