La doar patru ani de la debut, Festivalul Internaţional al bărcilor cu Vâsle "Rowmania" a ajuns cel mai important eveniment de sport, ecologie şi muzică din ţară. Desfăşurat la Tulcea, în ultimele zile ale verii calendaristice, festivalul pornit din dorinţa aprigă de a aduce soluţii pentru salvarea Deltei Dunării şi-a adăugat în fiecare an în program noi competiţii, noi direcţii, noi parteneri internaţionali. Toată această desfăşurare de forţe se învârte în jurul carismei lui Ivan Patzaichin, legendara figură a sportului românesc. Este impresionant cum un om de onestitatea şi modestia sa a reuşit să creeze şi să ducă mai departe (alături de o echipă sudată), un astfel de eveniment de amploare internaţională. "Mie-mi place mai întâi să fac şi mai apoi să vorbesc", a spus fostul mare campion, la deschiderea festivalului, ce s-a constituit într-o predare de ştafetă între generaţii. Dacă în anii precedenţi, simbolica sosire pe Dunăre a campionilor îi avea în centru pe Patzaichin, Vasile Dîba şi Toma Simionov, de această dată, aceştia au fost însoţiţi de proaspeţii campioni mondiali la kaiac-canoe, Liviu Dumitrescu şi Victor Mihalachi. "Ei au câştigat la Moscova, exact aceleaşi medalii pe care le câştigam eu cu Toma Simionov, în 1980. Aceasta este una din marile noastre dorinţe: copiii din Deltă să viseze din nou că pot deveni campioni mondiali şi olimpici."
Întrecere între pescari
"Vânturici, dă barca mai înapoi, nu vezi că eşti cu doi metri în faţă!?".
Cu mâinile făcute pâlnie, Patzaichin strigă la concurenţii ce îşi strunesc între valuri canotcile, ca pe nişte cai de curse la linia de start, apoi coboară steagul şi competiţia începe. Câte doi reprezentanţi ai satelor şi oraşelor din Deltă vor vâsli cu toate energiile contra curentului, preţ de patru kilometri, până pe faleza din Tulcea, în tradiţionala cursă a pescarilor din zonă. "Până acum, fiecare concura în lotca sa pescărească şi nu era foarte corect pentru că unii aveau bărci performante, iar alţii nu", ne explică Patzaichin. "Acum, competiţia se desfăşoară în canotci, şi fiecare porneşte cu aceeaşi şansă. Ne dorim ca în curând, fiecare sat să deţină o canotcă, şi competitorii să se poată antrena cu ea".
Canotca a fost pusă pe ape în 2010, ca o îmbinare între canoe, ambarcaţiunea de performanţă ce i-a adus glorie sportivului Patzaichin, şi lotca pescărească specifică Deltei. Ideea a fost ca ea să devină un soi de bicicletă a Deltei, un vehicul cu care turiştii să viziteze canalele şi frumuseţile zonei, altfel decât în zgomotoasele şi rapidele bărci cu motor. În jurul acestei bărci s-a creat festivalul "Rowmania". Inventatorul canotcii, Paul Vasiliu, poate fi mândru: barca sa nu este îndrăgită doar ca ambarcaţiune de agrement, ci face faţă în aprige competiţii. După o luptă înverşunată, cursa a fost câştigată, pentru prima oară, de echipajul oraşului Sulina, urmat îndeaproape, de mult mai experimentaţii vâslaşi ai Milei 23. "Anul trecut am ieşit pe locul patru şi acum ne-am dorit foarte mult să câştigăm", au declarat câştigătorii, un tânăr iute şi musculos, Iulian Nuţu, de 28 de ani, şi prietenul lui. cu şapte ani mai mare, Ştefan Toader. Ştefan lucrase în tura de noapte, a doua zi dormise şi apoi se prezentase la startul competiţiei. "Nu ne-am pregătit, şefu', special pentru cursă. Cu ce avem pe noi, cu asta am venit. Asta e o întrecere pentru cei din lumea pescarilor. Mai sunt unii care se pregătesc pentru campionate, pentru olimpiade, aşa că nouă nu ni se prea dădeau şanse de câştig. Dar uite că am demonstrat că se poate. Noi mergem cu bărcile pescăreşti în zona Sulina, Puiu, Lumina, Dunărea Veche, avem şi motor, nu tragem aşa mult la rame. Uneori rămânem pe apă şi noaptea, când nu strângem destul peşte, pentru că munca noastră e influenţată de vânt, de mişcarea plaurilor".
Rock'n'row
Afinitatea lui Ivan Patzaichin pentru muzica rock a făcut ca, timp de patru ani, pe scena amplasată pe faleza din Tulcea să concerteze cele mai bune trupe româneşti, fie din noul val, fie cele devenite deja "clasice". O muzică facilă ar fi adus, cu siguranţă, mai mulţi tulceni în faţa scenei, însă organizatorii au ţinut de la început ca muzica să fie live şi de calitate. Vorbind în termeni sportivi, în prima seară, ştacheta a fost ridicată la cel mai înalt nivel, când pe scenă au urcat orădenii de la Celelalte Cuvinte. Ce altă trupă ar fi avut curajul să-şi înceapă concertul cu o piesă nouă, necunoscută, de aproape zece minute? Cea mai constantă formaţie din istoria rock-ului românesc a oferit un concert memorabil, ce a propus o retrospectivă a activităţii trupei, de la perioada actuală, spre cea a debutului. "Iată că, după mai bine de treizeci de ani, avem primul nostru concert la Tulcea", s-a adresat spectatorilor Călin Pop, chitaristul şi solistul vocal al trupei. Pentru el a fost un adevărat tur de forţă să schimbe chitara electrică cu cea acustică, în încercarea reuşită a grupului de a-şi prezenta piese mai vechi şi mai dure, în noi variante. Rockerii orădeni pregătesc lansarea unui întreg album acustic, iar concertul de la Tulcea a fost una din rarele ocazii în care pot fi văzuţi pe scenă, în această perioadă.
În cea de-a doua seară, Robin and the Backstabbers au arătat că sunt şi o bună trupă live. Albumul lor de debut, "Stalingrad", a adunat multe aprecieri, iar compoziţiile de pe disc au primit un impuls de energie pe scenă. A urmat, în faţa unui public numeros, Pasărea Rock, trupa "răzvrătiţilor", din formula străveche, de aur, a Phoenix-ului. Trupa sună foarte bine şi este normal să fie aşa, cu muzicieni de calitatea lui Ioji Kappl, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Mircea Baniciu, Cristi Gram şi a celorlalţi. Însă formaţia are nevoie să îşi definitiveze statutul cât mai rapid, să vină cu un repertoriu legat, cu piese noi, altfel riscă să rămână cea mai bună trupă de acompaniament pe care a avut-o Mircea Baniciu, ceea ce este prea puţin pentru pretenţiile grupului.
Festivalul s-a încheiat cu cel mai pur rock and roll adus în scenă de un alt supergrup, cel ce-i are în centru pe Cristi Minculescu şi pe chitaristul Nuţu Olteanu.
Descoperă Tulcea
Pe lângă competiţiile sportive şi concertele de pe scenă, faleza a găzduit şi alte evenimente diverse, sub egida "Rowmania". Concert de fanfară, târg al meşteşugarilor tradiţionali din zona Deltei, o expoziţie cu excepţionale fotografii semnate Magnus Lundgren şi Steffen Widstrand, ce înfăţişează flora şi fauna sălbatică a Deltei. "Descoperă Tulcea" este o iniţiativă nouă, care încearcă să arate, atât tinerilor turişti cât şi localnicilor, că Tulcea nu are doar faleza, ci şi multe alte locuri ce merită vizitate. Şase echipe, în mare parte formate din adolescenţi, s-au înscris în această competiţie de două zile, în care au descoperit lăcaşuri de cult ale diferitelor religii - moschee, biserica catolică, cea ortodoxă, sinagoga, muzee şi alte locuri interesante din oraş.
Cel mai spectaculos eveniment de pe faleză a fost parada superbilor cai de rasă, ai clubului hipic tulcean "Real Racing". Turişti şi localnici au fost la fel de încântaţi de apariţia acestora şi i-au urmat timp de o oră, pe traseul lor, de-a lungul falezei. Coordonatorul şcolii de călărie este Ştefan Răileanu, medic veterinar, ce s-a implicat în salvarea cailor sălbatici din pădurea Letea. "Este o muncă de şapte ani, cu o echipă de 22 de cai şi 32 de copii. Ne antrenăm pe un maidan, pentru că nu avem un teren de antrenament, şi prin prezenţa noastră la Rowmania, am încercat să atragem atenţia autorităţilor, poate vor vedea, în sfârşit, importanţa şi frumuseţea sportului pe care îl practicăm. Am început dintr-o joacă, mi-am cumpărat un cal, îl ţineam într-un grajd de vaci, aici, în Tulcea. Am mai luat cai, iepele au fătat, am antrenat mânjii, şi aşa au ajuns campioni naţionali, iar unul dintre ei a câştigat, în Cehia, locul întâi din 87 de cai."
Ivan Patzaichin: "Avem un proiect nou: pescaturismul"
- Rezultatele competiţiilor sportive şi ale evenimentelor artistice de anul acesta sunt foarte clare, vizibile. Care este impactul, după patru ediţii ale festivalului, în domeniul care vă doare cel mai mult, cel al ecologiei? Sunt semne bune pentru salvarea Deltei?
- Începe să vină şi altfel de lume în Deltă. M-a bucurat foarte mult să aflu că anul trecut, Delta a fost declarată "regina turismului în Europa". Vin mulţi turişti străini şi cei care vin sunt deja educaţi: nu vin să arunce pet-uri în Dunăre. Noi am creat un parteneriat cu zece operatori de turism, ce încearcă să vândă mai mult produse locale şi să nu primească turişti doar pentru o zi jumate. Asta este statistica, cei mai mulţi turişti vin aici pentru o zi şi jumătate, ceea ce înseamnă că localnicului nu-i rămâne nimic de pe urma vizitei. 80% se duce pe transport, restul pe mâncarea pe care o cumpără din hipermarket. Ideea e să aduci turistul care vine special pentru natură, să vadă păsări, să vadă oameni, tradiţii locale. Noi avem acum un proiect-pilon pentru pescaturism, promovat într-un "triunghi" între Crişan - satul în care se ajunge cel mai repede din Deltă, cu orice transport - Caraorman, unde există o rezervaţie de păsări, şi Mila 23. Vrem ca turistul să simtă nevoia să mai întârzie o zi, două, în Deltă. Costul transportului rămâne acelaşi, că stai o zi, că stai mai multe. Cu cât rămâne un turist mai mult în zonă, cu atât le rămân mai mulţi bani localnicilor.
- Localnicii înţeleg dezvoltarea ecologică a Deltei?
- E greu să faci schimbări majore într-o perioadă scurtă, să spui localnicilor că nu e bine ce s-a făcut în 40 de ani. Nu vrem să înlăturăm turismul care s-a făcut până acum, ci să oferim o alternativă. Proiectul nostru cu pescaturismul implică mai mulţi localnici: şi pe pescar, şi pe soţia lui, care găteşte, şi pe barcagiul care transportă turiştii. Dacă omul vede că la vecin vine turistul şi stă patru, cinci zile, şi lucrurile merg, se mişcă, se va gândi, cum poate atrage şi el turişti pe termen lung. Iar cel mai important lucru pe care poate să-l ofere este o Deltă curată şi un stil de viaţă tradiţional, simplu. Pentru că aceşti turişti vin să savureze Delta, să simtă ritmul ei, al naturii şi al oamenilor.