Aşa cum hazardul produce uneori bizare simetrii în viaţa noastră, există pentru cititorul de plăcere şi întâlniri întâmplătoare cu volume înrudite. Anul trecut scriam aici despre "Întoarcerea acasă. Povestea adevărată a unui drum anevoios spre libertate" de Slawomir Rawicz, tradusă la Editura Corint. Senzaţionala carte non-fiction fusese publicată cu peste o jumătate de veac în urmă, ajunsese best-seller mondial şi revenise în atenţie după ecranizarea din 2010 a lui Peter Weir, "The Way Back", film de succes, nominalizat la Oscar. Rawicz relata odiseea lui de tânăr ofiţer polonez internat în gulagul sovietic după împărţirea Poloniei prin pactul Molotov-Ribbentrop, evadarea de acolo împreună cu alţi deţinuţi şi felul cum evadaţii sfidează limitele capacităţii omeneşti de a rezista fizic şi psihic mii de kilometri prin medii ostile, din Siberia până în India, trecând peste Himalaya. În 1956, când a apărut cartea lui, Occidentul ştia prea puţine - şi nici nu voia să ştie - despre lagărele comuniste, execuţiile în masă şi anularea tuturor libertăţilor individuale din "cea mai dreaptă dintre orânduiri". De aceea motivul evadării şi parcursul nebunesc spre libertate li s-a părut occidentalilor (mulţi îmbătaţi de mitul utopic al comunismului) incredibil. Abia târziu, spre sfârşitul secolului XX, au început să descopere dimensiunile ororii practicate în numele "dictaturii proletariatului" şi să accepte dovezile aduse de literatura carcerală. Chiar şi în anii '90 (Rawicz încă trăia, a murit în 2004, la 89 de ani), drumul parcurs de evadaţi din taigaua siberiană, prin deşertul Gobi, stepele Mongoliei şi Chinei, prin Tibet, până în India li s-a părut omeneşte imposibil, o invenţie. Francezul Sylvain Tesson, un tânăr geograf, jurnalist şi scriitor, şi-a propus să verifice personal dacă traseul evadaţilor poate fi străbătut şi eventual să găsească urme ale trecerii lor. Şi-a numit experimentul Axa lupului fiindcă în Istorie migraţiile şi marile rute comerciale balansau între Est şi Vest, doar hoardele de înfometaţi şi lupii şi-au căutat supravieţuirea de la Nord spre Sud. Tesson şi-a început aşadar aventura din inima Siberiei, din Iakutsk, urmând pas cu pas, cu aproximativ aceleaşi mijloace şi în aceleaşi condiţii, calea evadaţilor din gulag, pentru a stabili dacă un om chiar poate să îşi depăşească limitele de anduranţă şi adaptabilitate. Desigur, din experienţa extremă a francezului a lipsit teroarea hăituirii şi neîncrederea în semeni (în URSS, omisia denunţului era pasibilă de pedeapsa capitală), dar "regula jocului" - de a reconstitui întocmai parcursul, fără a recurge la mijloace moderne de transport, a fost respectată. De la Iakutsk la Calcutta, folosind doar resursele mediului, Tesson s-a bazat doar pe voinţa de supravieţuire, pe speranţa care dă puteri înzecite. "Forţa evadatului - a înţeles el - stă în faptul că nu are nimic de pierdut şi că fiecare pas îl apropie de moarte sau de dezrobire, ceea ce înseamnă în ambele cazuri o situaţie preferabilă infernului lăsat în urmă". Într-o relatare la fel de dramatică şi pasionantă ca şi "povestea" lui Rawicz, aventurierul nostru modern demonstrează că se poate, chiar dacă el nu are motivaţia care i-a împins pe evadaţi până la capăt, ci doar dorinţa de a afla adevărul. Pentru Rawicz şi companionii lui, cuvintele "a te opri înseamnă a muri" erau o crudă realitate. Tesson se poate opri oricând, dar onestitatea, pariul cu sine însuşi, nevoia de a dovedi că epopeea evadaţilor nu e o fantezie, cum cred mulţi, îl împing înainte pe traseul consemnat de polonez. Reporterul din el notează permanent impresii şi constatări şi caută în toate "haltele" posibile mărturii ale trecerii evadaţilor. Nu găseşte dovezi, dar i se pare plauzibil ca acestea să nu existe, căci evadatul, scrie el, "e doar o umbră pe care libertatea o lasă pe drum". O umbră pe care nicio ideologie totalitară, nicio poliţie politică nu o pot împiedica să se întindă până la ţelul visat.
Selecţia "Formula AS"
* Sylvain Tesson, "Axa lupului. Din Siberia până în India pe urmele evadaţilor din gulag", traducere de Sorina Dănăilă, Editura "Polirom" (tel. 0232/21.74.40), 220 p.
Aşa cum hazardul produce uneori bizare simetrii în viaţa noastră, există pentru cititorul de plăcere şi întâlniri întâmplătoare cu volume înrudite. Anul trecut scriam aici despre "Întoarcerea acasă. Povestea adevărată a unui drum anevoios spre libertate" de Slawomir Rawicz, tradusă la Editura Corint. Senzaţionala carte non-fiction fusese publicată cu peste o jumătate de veac în urmă, ajunsese best-seller mondial şi revenise în atenţie după ecranizarea din 2010 a lui Peter Weir, "The Way Back", film de succes, nominalizat la Oscar. Rawicz relata odiseea lui de tânăr ofiţer polonez internat în gulagul sovietic după împărţirea Poloniei prin pactul Molotov-Ribbentrop, evadarea de acolo împreună cu alţi deţinuţi şi felul cum evadaţii sfidează limitele capacităţii omeneşti de a rezista fizic şi psihic mii de kilometri prin medii ostile, din Siberia până în India, trecând peste Himalaya. În 1956, când a apărut cartea lui, Occidentul ştia prea puţine - şi nici nu voia să ştie - despre lagărele comuniste, execuţiile în masă şi anularea tuturor libertăţilor individuale din "cea mai dreaptă dintre orânduiri". De aceea motivul evadării şi parcursul nebunesc spre libertate li s-a părut occidentalilor (mulţi îmbătaţi de mitul utopic al comunismului) incredibil. Abia târziu, spre sfârşitul secolului XX, au început să descopere dimensiunile ororii practicate în numele "dictaturii proletariatului" şi să accepte dovezile aduse de literatura carcerală. Chiar şi în anii '90 (Rawicz încă trăia, a murit în 2004, la 89 de ani), drumul parcurs de evadaţi din taigaua siberiană, prin deşertul Gobi, stepele Mongoliei şi Chinei, prin Tibet, până în India li s-a părut omeneşte imposibil, o invenţie. Francezul Sylvain Tesson, un tânăr geograf, jurnalist şi scriitor, şi-a propus să verifice personal dacă traseul evadaţilor poate fi străbătut şi eventual să găsească urme ale trecerii lor. Şi-a numit experimentul Axa lupului fiindcă în Istorie migraţiile şi marile rute comerciale balansau între Est şi Vest, doar hoardele de înfometaţi şi lupii şi-au căutat supravieţuirea de la Nord spre Sud. Tesson şi-a început aşadar aventura din inima Siberiei, din Iakutsk, urmând pas cu pas, cu aproximativ aceleaşi mijloace şi în aceleaşi condiţii, calea evadaţilor din gulag, pentru a stabili dacă un om chiar poate să îşi depăşească limitele de anduranţă şi adaptabilitate. Desigur, din experienţa extremă a francezului a lipsit teroarea hăituirii şi neîncrederea în semeni (în URSS, omisia denunţului era pasibilă de pedeapsa capitală), dar "regula jocului" - de a reconstitui întocmai parcursul, fără a recurge la mijloace moderne de transport, a fost respectată. De la Iakutsk la Calcutta, folosind doar resursele mediului, Tesson s-a bazat doar pe voinţa de supravieţuire, pe speranţa care dă puteri înzecite. "Forţa evadatului - a înţeles el - stă în faptul că nu are nimic de pierdut şi că fiecare pas îl apropie de moarte sau de dezrobire, ceea ce înseamnă în ambele cazuri o situaţie preferabilă infernului lăsat în urmă". Într-o relatare la fel de dramatică şi pasionantă ca şi "povestea" lui Rawicz, aventurierul nostru modern demonstrează că se poate, chiar dacă el nu are motivaţia care i-a împins pe evadaţi până la capăt, ci doar dorinţa de a afla adevărul. Pentru Rawicz şi companionii lui, cuvintele "a te opri înseamnă a muri" erau o crudă realitate. Tesson se poate opri oricând, dar onestitatea, pariul cu sine însuşi, nevoia de a dovedi că epopeea evadaţilor nu e o fantezie, cum cred mulţi, îl împing înainte pe traseul consemnat de polonez. Reporterul din el notează permanent impresii şi constatări şi caută în toate "haltele" posibile mărturii ale trecerii evadaţilor. Nu găseşte dovezi, dar i se pare plauzibil ca acestea să nu existe, căci evadatul, scrie el, "e doar o umbră pe care libertatea o lasă pe drum". O umbră pe care nicio ideologie totalitară, nicio poliţie politică nu o pot împiedica să se întindă până la ţelul visat.
Aşa cum hazardul produce uneori bizare simetrii în viaţa noastră, există pentru cititorul de plăcere şi întâlniri întâmplătoare cu volume înrudite. Anul trecut scriam aici despre "Întoarcerea acasă. Povestea adevărată a unui drum anevoios spre libertate" de Slawomir Rawicz, tradusă la Editura Corint. Senzaţionala carte non-fiction fusese publicată cu peste o jumătate de veac în urmă, ajunsese best-seller mondial şi revenise în atenţie după ecranizarea din 2010 a lui Peter Weir, "The Way Back", film de succes, nominalizat la Oscar. Rawicz relata odiseea lui de tânăr ofiţer polonez internat în gulagul sovietic după împărţirea Poloniei prin pactul Molotov-Ribbentrop, evadarea de acolo împreună cu alţi deţinuţi şi felul cum evadaţii sfidează limitele capacităţii omeneşti de a rezista fizic şi psihic mii de kilometri prin medii ostile, din Siberia până în India, trecând peste Himalaya. În 1956, când a apărut cartea lui, Occidentul ştia prea puţine - şi nici nu voia să ştie - despre lagărele comuniste, execuţiile în masă şi anularea tuturor libertăţilor individuale din "cea mai dreaptă dintre orânduiri". De aceea motivul evadării şi parcursul nebunesc spre libertate li s-a părut occidentalilor (mulţi îmbătaţi de mitul utopic al comunismului) incredibil. Abia târziu, spre sfârşitul secolului XX, au început să descopere dimensiunile ororii practicate în numele "dictaturii proletariatului" şi să accepte dovezile aduse de literatura carcerală. Chiar şi în anii '90 (Rawicz încă trăia, a murit în 2004, la 89 de ani), drumul parcurs de evadaţi din taigaua siberiană, prin deşertul Gobi, stepele Mongoliei şi Chinei, prin Tibet, până în India li s-a părut omeneşte imposibil, o invenţie. Francezul Sylvain Tesson, un tânăr geograf, jurnalist şi scriitor, şi-a propus să verifice personal dacă traseul evadaţilor poate fi străbătut şi eventual să găsească urme ale trecerii lor. Şi-a numit experimentul Axa lupului fiindcă în Istorie migraţiile şi marile rute comerciale balansau între Est şi Vest, doar hoardele de înfometaţi şi lupii şi-au căutat supravieţuirea de la Nord spre Sud. Tesson şi-a început aşadar aventura din inima Siberiei, din Iakutsk, urmând pas cu pas, cu aproximativ aceleaşi mijloace şi în aceleaşi condiţii, calea evadaţilor din gulag, pentru a stabili dacă un om chiar poate să îşi depăşească limitele de anduranţă şi adaptabilitate. Desigur, din experienţa extremă a francezului a lipsit teroarea hăituirii şi neîncrederea în semeni (în URSS, omisia denunţului era pasibilă de pedeapsa capitală), dar "regula jocului" - de a reconstitui întocmai parcursul, fără a recurge la mijloace moderne de transport, a fost respectată. De la Iakutsk la Calcutta, folosind doar resursele mediului, Tesson s-a bazat doar pe voinţa de supravieţuire, pe speranţa care dă puteri înzecite. "Forţa evadatului - a înţeles el - stă în faptul că nu are nimic de pierdut şi că fiecare pas îl apropie de moarte sau de dezrobire, ceea ce înseamnă în ambele cazuri o situaţie preferabilă infernului lăsat în urmă". Într-o relatare la fel de dramatică şi pasionantă ca şi "povestea" lui Rawicz, aventurierul nostru modern demonstrează că se poate, chiar dacă el nu are motivaţia care i-a împins pe evadaţi până la capăt, ci doar dorinţa de a afla adevărul. Pentru Rawicz şi companionii lui, cuvintele "a te opri înseamnă a muri" erau o crudă realitate. Tesson se poate opri oricând, dar onestitatea, pariul cu sine însuşi, nevoia de a dovedi că epopeea evadaţilor nu e o fantezie, cum cred mulţi, îl împing înainte pe traseul consemnat de polonez. Reporterul din el notează permanent impresii şi constatări şi caută în toate "haltele" posibile mărturii ale trecerii evadaţilor. Nu găseşte dovezi, dar i se pare plauzibil ca acestea să nu existe, căci evadatul, scrie el, "e doar o umbră pe care libertatea o lasă pe drum". O umbră pe care nicio ideologie totalitară, nicio poliţie politică nu o pot împiedica să se întindă până la ţelul visat.
Alte articole din acest numar
- Maica Domnului de la Mânăstirea Dintr-un lemn - Istoria unei icoane mare făcătoare de minuni
- HUGH LAURIE - de la actorie, la blues - "Muzica mi-aduce o bucurie mai presus de cuvinte"
- Săptămâna 20-26 iunie
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
