Doctorul Agus vrea, într-adevăr, să-şi ajute semenii. Asta i se citeşte în ochi, se vede în gestica lui impetuoasă, în entuziasmul cu care îşi susţine convingerile şi care atrage milioane de oameni în faţa televizoarelor. El ar dori ca oamenii să devină arhitecţii propriei lor sănătăţi.
În prezent, milioane de americani urmează sfaturile oncologului specializat în cancer de prostată, de la Keck School of Medicine, de pe lângă University of Southern California, din Los Angeles. Îl cunosc din desele sale apariţii pe micul ecran şi, mai ales, i-au citit bestseller-ul intitulat "Viaţa fără boli". Între timp, el a publicat o a doua carte: "O cale simplă către o viaţă lungă". Vă oferim cele mai importante dintre recomandările conţinute în această lucrare.
"În fiecare săptămână, îmi vin la cabinet bolnavi de cancer, cărora mă văd constrâns să le mărturisesc că nu-i mai pot ajuta cu nimic, iar asta e înfiorător", spune oncologul, încercând să-şi explice motivarea. El crede că majoritatea deceselor provocate de cancer s-ar putea evita, printr-un stil de viaţă sănătos. Şi ar vrea să pună umărul ca lucrurile să se îndrepte în această direcţie.
Unele din propunerile lui sunt surprinzătoare, altele par adevărate provocări, adresate inclusiv colegilor săi, iar câteodată ele sună de-a dreptul banal: să mâncăm legume, să facem mai multă mişcare, să ne administrăm vaccinul antigripal. Ca şi cum nu le-am fi auzit deja de o mie de ori...
Însă dr. David Agus are în minte o schemă clară. El a gândit o strategie holistică, vizând optimizarea tuturor aspectelor vieţii: "Eu traduc rezultatele actuale ale cercetării ştiinţifice în reguli simple, pentru ca fiecare om să poată lua deciziile corecte pentru sine".
CE AR TREBUI SĂ FACEŢI
1. Monitorizaţi-vă personal
Faceţi-vă un "inventar" al sănătăţii. Consemnaţi cum vă simţiţi în general, cât de bine dormiţi, dacă vă doare ceva sau aveţi alte neplăceri. Şi mai exact: notaţi-vă timp de trei luni tensiunea, pulsul, ora la care le-aţi măsurat şi ce anume se petrece în momentul respectiv (de exemplu, tocmai aţi luat micul dejun). Ideal ar fi să repetaţi acest exerciţiu la un interval de câteva luni, pentru a observa eventualele modificări. Luaţi cu dvs. acest jurnal al sănătăţii la proxima întâlnire cu medicul de familie.
2. Instauraţi regularitatea în viaţa dvs.
Organismului nostru îi place tot ce e previzibil. Astăzi v-aţi dat jos din pat la aceeaşi oră ca ieri? Următoarea masă o veţi lua în jurul aceleiaşi ore ca în ziua precedentă? Una din posibilităţile optime de a reduce stresul fizic şi de a menţine constantele fiziologice ale corpului (homeostazie) este cultivarea unor deprinderi stabile - şi anume, zilnic, 365 de zile pe an, independent de weekenduri, sărbători, ocazii festive sau ore suplimentare la birou. Deosebit de importantă pentru organism este regularitatea în ce priveşte mâncarea, somnul, activităţile sportive şi administrarea medicamentelor.
3. Permiteţi accesul la documentele dvs. medicale
Aveţi copii ale tuturor documentelor dvs. medicale şi sunt disponibile online? Ce s-ar întâmpla, dacă aţi ajunge la camera de gardă a unui spital şi n-aţi mai fi în stare să vorbiţi? Înregistraţi-vă datele digital, pentru a le avea mereu la îndemână - fie pe internet, fie pe un stick de memorie, pe care să-l ţineţi tot timpul la dvs. Comunicaţi parola unei persoane de încredere, astfel încât ea să poată accesa aceste date, în cazul când ar fi necesar.
4. Cumpăraţi alimente autentice
Cu excepţia legumelor şi fructelor congelate, se poate presupune că toate cele care nu poartă o etichetă şi informaţii nutriţionale sunt alimente autentice. Tocmai de acestea aveţi nevoie. Căutaţi-le pe cele aflate cât mai aproape de starea lor naturală. Fiţi prudenţi, ori de câte ori citiţi pe unele ambalaje promisiuni referitoare la pretinse efecte benefice asupra sănătăţii. Dacă e necesar să vi se explice motivele pentru care ar trebui să mâncaţi un anumit aliment, mai bine renunţaţi la el.
5. Staţi de vorbă cu furnizorii dvs. de alimente
6. Mâncaţi ceea ce vi se potriveşte
Ţineţi un regim fără gluten? Sărac în carbohidraţi? Cu multe crudităţi? Cinstit vorbind, n-are nici o însemnătate, atâta vreme cât ceea ce mâncaţi vă place şi este evident că organismului dvs. îi prieşte, fără să vă impuneţi respectarea unui plan rigid, care probabil că v-ar lipsi de anumite substanţe hrănitoare. Şi deprinderile alimentare tradiţionale ne învaţă anumite lucruri: să consumăm porţii rezonabile, să luăm masa cu toţii împreună şi să ne abţinem de la ciugulit, pentru a lăsa timp senzaţiei de foame să apară, de la o masă la alta. Vă puteţi permite chiar să vă bucuraţi de gustările şi dulciurile dvs. preferate, cu condiţia să vi le preparaţi personal, cu ingrediente de calitate, şi să le mâncaţi zilnic, la ore fixe.
7. Introduceţi relaxarea la birou
Nenumărate studii confirmă faptul că stresul la locul de muncă ne îmbolnăveşte. Aşadar, cum putem micşora solicitarea nervoasă? Însuşiţi-vă câteva detalii de comportament, capabile să vă reechilibreze psihic. Iată o serie de propuneri: * În pauza de prânz, ieşiţi să vă plimbaţi puţin la soare. * Ridicaţi-vă mai des de pe scaun în orele de program şi mergeţi dintr-o încăpere în alta. * Staţi în picioare şi mişcaţi-vă în timp ce vorbiţi la telefon. * Respiraţi profund, înainte de a prelua un apel. * Lucraţi, ascultând o muzică relaxantă. * Renunţaţi la berea de după serviciu şi duceţi-vă să vă dezmorţiţi la o sală de fitness. * Stabiliţi de la bun început când anume în cursul zilei veţi intra pe blogul ori site-ul dvs. preferat şi când vă veţi verifica e-mail-urile şi veţi răspunde la ele.
8. Un pahar de vin la masa de seară
9. Aveţi grijă de igienă
Spălaţi-vă pe mâini - pentru aceasta puteţi întrebuinţa liniştiţi un săpun normal. Studiile ne arată că, la subiecţii care şi-au spălat mâinile de minimum cinci ori pe zi, probabilitatea de a contracta o gripă a scăzut cu 35%, comparativ cu cei care n-au făcut acest lucru.
10. Menţineţi-vă greutatea în limite normale
Supraponderalitatea face să crească efectiv riscul de apariţie a tuturor afecţiunilor şi suferinţelor cronice, de la bolile de inimă, artrită şi diabet, până la demenţă senilă şi cancer. Reducând greutatea dvs. corporală cu numai 500 de grame, micşoraţi, de exemplu, apăsarea asupra genunchilor cu două kilograme la fiecare pas. Presupunând că faceţi 10.000 de paşi zilnic, rezultă dintr-un calcul simplu că presiunea exercitată asupra genunchilor dvs. ajunge la 20 de tone. Pe zi! Prin urmare, chiar şi o modestă pierdere în greutate joacă un rol semnificativ pe termen lung. Nu ştiţi dacă aveţi o greutate normală? Căutaţi pe internet modul de calculare a indicelui de masă corporală (BMI), împreună cu tabelul aferent. Un indice ideal se plasează între 18,5 şi 24,9.
11. Vaccinaţi-vă anual contra gripei
Sfatul este valabil şi pentru cei care "nu se îmbolnăvesc niciodată" sau "n-au avut gripă în viaţa lor". Căci vaccinul asigură protecţie nu numai împotriva unei boli epuizante, care vă poate scoate din circulaţie, pentru câteva săptămâni. Procesul inflamator violent declanşat de gripă în organismul dvs. ar putea creşte, pentru tot restul vieţii, riscul de obezitate şi multe alte afecţiuni deloc neglijabile, cum ar fi infarctul, accidentul vascular cerebral şi cancerul.
12. Nu vă strică mai multă mişcare
În cazul când aveţi o meserie care vă cere să depuneţi efort fizic şi să staţi în picioare o mare parte a zilei, puteţi trece la următoarea recomandare. Însă cei mai mulţi dintre noi petrec mult timp în poziţia şezând, fiindcă au o muncă de birou, ori se duc la serviciu cu un vehicul, fiindcă îi atrage canapeaua ca un magnet sau, pur şi simplu, îşi pierd puterile din pricina vârstei. Nenumărate studii dovedesc că mişcarea are o însemnătate enormă pentru păstrarea sănătăţii. Şi invers: sedentarismul se repercutează negativ asupra metabolismului - mai exact, a trigliceridelor, colesterolului şi glicemiei, a tensiunii arteriale în repaos şi a leptinei, hormonul responsabil pentru senzaţia de foame. Iar dacă aveţi convingerea că e suficient să faceţi sport o oră, înainte sau după ziua nesfârşită în care nu v-aţi clintit de la birou vă înşelaţi. Nici chiar două ore de sport nu pot compensa restul de douăzeci şi două, pe care le-aţi petrecut în condiţii de imobilitate, aşezaţi sau culcaţi. Aşadar, ridicaţi-vă mereu în picioare şi mişcaţi-vă. S-a demonstrat că mişcarea este adevăratul nostru izvor de tinereţe. Şi singurul.
13. Cincisprezece minute de efort
14. Faceţi cercetări în familie
Chestionaţi-vă părinţii sau alţi membri de familie în legătură cu afecţiunile de care au suferit rudele dvs. Aceasta este o modalitate de prevenire a bolilor, mai eficientă decât analizele de laborator. Deşi prea puţin luată în considerare, anamneza familială reprezintă una dintre cele mai utile metode de elucidare a stării noastre de sănătate.
15. Gândiţi-vă la un test ADN
În cazul în care doriţi să vă cunoaşteţi mai exact riscul de a contracta anumite boli, gândiţi-vă dacă vă puteţi permite un test ADN. El este destul de costisitor, însă reuşeşte să determine predispoziţia pentru circa 40 de afecţiuni, de la anevrism şi scleroză multiplă până la cancer gastric. Totodată, un asemenea test vă poate informa în legătură cu modul cum sunt metabolizate în organismul dvs. anumite medicamente şi unele substanţe, ca alcoolul sau cofeina. Nu în ultimul rând, eficienţa lui constă şi în faptul că vă motivează să luptaţi cu riscul genetic, adoptând un comportament favorabil sănătăţii.
16. Informaţi-vă despre statine
17. Discutaţi cu medicul dvs. despre aspirină
18. Controlaţi-vă sănătatea din vreme
Prezentaţi-vă la examenele medicale periodice şi reînnoiţi-vă cu regularitate vaccinurile.
19. Faceţi planuri
Cu toţii avem nevoie de ţeluri care ne ajută să ne concentrăm energia într-o direcţie anume şi ne dau prilejuri de bucurie. Multe persoane îşi propun an după an să slăbească, dar foarte puţine izbutesc. E dificil să slăbeşti, când n-ai în faţa ochilor decât greutatea pe care ţi-ai propus s-o atingi, însă calea până acolo nu ţi-e deloc clară. În concluzie, ar fi util să vă elaboraţi o strategie a sănătăţii pentru un an, cinci, zece şi douăzeci. Cum vă vedeţi, din punct de vedere al sănătăţii, peste 20 de ani? Cum veţi arăta, dacă veţi continua să trăiţi în acelaşi stil ca până acum? Cum aţi dori să arătaţi? Alcătuiţi-vă un plan compus din etape nu prea lungi şi purcedeţi la realizarea lui.
20. Gestionaţi înţelept boala
Chiar dacă e comod să vă odihniţi în pat cu draperiile trase, încercaţi să nu vă abateţi prea tare de la agenda dvs. zilnică obişnuită. Nu staţi într-un loc, ci mişcaţi-vă măcar prin casă şi lăsaţi lumina zilei să vină în contact cu corpul dvs., pentru ca nu cumva ceasul lui interior să se deregleze. Dacă simţiţi că vă dă târcoale o viroză, luaţi imediat tablete de zinc (maximum 75 mg pe zi) şi beţi lichide calde, de pildă ceaiuri de plante sau zeamă de lămâie fierbinte.
21. Atenţie la ţinută
22. Cultivaţi-vă pasiunile
Este important să avem hobby-uri care să ne dea un sentiment reconfortant de împlinire în mai multe direcţii - de la nevoia fizică de a ne mişca şi juca, până la necesităţile afective, la dorinţa de a veni în contact cu alţi oameni sau de a practica sportul care ne place. Schimbaţi-vă din timp în timp hobby-urile, ca să vă păstraţi intact entuziasmul şi, de asemenea, ca să vă adaptaţi schimbărilor fireşti, petrecute în organismul dvs.
23. Zâmbiţi, vă rog!
Zâmbetul eliberează endorfine şi serotonină, neurotransmiţători ce calmează durerile şi ne creează o stare de bine. El pune în mişcare numai 17 muşchi, pe când, ca să ne încruntăm, avem nevoie de 43.
24. Gândiţi pozitiv
25. Cine îndrăzneşte câştigă
Veţi fi surprinşi constatând câte descoperiri puteţi face, în momentul când încercaţi ceva ce se află dincolo de perimetrul zonei dvs. de confort - de exemplu, să vă păstraţi echilibrul stând într-un picior, să înotaţi câteva lungimi de bazin, ori să gătiţi pentru un grup numeros. Faceţi o tentativă şi exersaţi, va fi o provocare cu efecte benefice pentru corpul şi creierul dvs.
26. Schiţaţi un plan pentru situaţii de urgenţă
În faţa unui dezastru natural, suntem cu toţii vulnerabili, însă acesta nu este un motiv ca să devenim isterici. Pregătiţi-vă o dotare minimă de primă necesitate pentru situaţiile de urgenţă. Stabiliţi cu membrii familiei dvs. unde urmează să vă întâlniţi şi cum veţi putea lua legătura, în eventualitatea că telefoanele mobile n-ar funcţiona.
27. Concentraţi-vă pe aspectele pozitive ale bolii
Dacă v-a fost diagnosticată o boală, nu aruncaţi peste bord toate regulile profilaxiei. Un astfel de diagnostic trebuie privit mai curând ca un apel la vigilenţă. De exemplu, o afecţiune a inimii nu vă îndreptăţeşte nici să mâncaţi carne roşie de cinci ori pe săptămână şi să renunţaţi la sport, nici să evitaţi acele lucruri pe care le-aţi putea face, pentru a preveni apariţia altor probleme de sănătate. Oncologii ştiu că majoritatea pacienţilor care supravieţuiesc bolii canceroase mor la un moment dat din cauze cu totul diferite - ca o consecinţă a faptului că au neglijat alte zone ale sănătăţii lor.
28. Nu săriţi niciodată peste micul dejun
29. Mâncaţi peşte...
În fiecare săptămână, ar trebui să includeţi în meniul dvs. cel puţin trei porţii de peşte ca: somon, păstrăv, hering sau cod.
30. Multe legume şi fructe
Mâncaţi minimum cinci porţii de fructe şi legume pe zi. Cele congelate îndată ce au fost culese sunt în ordine şi, în unele cazuri, chiar de preferat produselor pretins "proaspete". Alegeţi culori diferite, deci mai bine un ardei galben şi unul roşu, decât doi de aceeaşi culoare. În felul acesta, obţineţi o varietate mai mare de nutrienţi.
31. Faceţi stretching
Exerciţiile de stretching vă ajută să vă păstraţi mobilitatea necesară activităţilor dvs. cotidiene - iar când aţi ajuns la o vârstă înaintată, să evitaţi căzăturile.
32. Ţineţi liste-memento
În completarea planului dvs. pe un an, cinci, zece şi douăzeci, pe care vi l-am recomandat anterior, listele-memento vă vor ajuta să nu pierdeţi din vedere ţelurile şi strategiile referitoare la sănătate: liste zilnice, în care veţi rezerva timpul necesar pentru activitate fizică, pauze şi somn; liste săptămânale, care vor include întâlnirile cu prietenii, hobby-urile şi nelipsitele dvs. antrenamente; liste anuale, în care vor fi prevăzute termene pentru vizitele la medicul de familie, examene periodice şi vaccinuri.
33. Cuvântul doctorului e lege
Chiar dacă nu vă supără nimic în momentul de faţă, respectaţi medicaţia care v-a fost prescrisă, ca şi cum de ea ar depinde viaţa dvs. Şi, în cazul când nu sunteţi sinceri cu medicul, schimbaţi-vă neapărat atitudinea.
34. Faceţi copii
35. Adoptaţi un câine
Prezenţa patrupedului vă impune un program relativ consecvent şi stabil, precum şi plimbări regulate (respectiv, pauze de relaxare) afară, la aer.
36. Luaţi decizii pentru o situaţie de maximă gravitate
Discuţiile despre sfârşitul vieţii noastre nu sunt câtuşi de puţin plăcute. Însă ele uşurează gestionarea unei crize familiale, în momentul când evenimentul inevitabil se va produce, totuşi. Ce măsuri doriţi - sau nu doriţi - să se aplice pentru menţinerea dvs. în viaţă? Cine este autorizat să ia decizii în sensul celor stabilite de dvs.? Aceste chestiuni şi altele asemănătoare ar trebui clarificate din vreme.
37. Deconectaţi-vă din când în când
CE AR TREBUI SĂ EVITAŢI
Organismul dvs. se descurcă minunat cu eliminarea toxinelor, graţie rinichilor, ficatului, glandelor sudoripare, plămânilor şi sistemului digestiv. El n-are nevoie de cure de detoxifiere şi de suplimente concepute special în acest scop. Produsele respective sunt inutile, unele chiar periculoase. N-are sens să vă curăţaţi altceva decât pielea, părul, dinţii - şi bineînţeles, din când în când, garajul.
39. Comportament riscant
Rănirile ne produc daune pe termen lung, dacă nu cumva pentru totdeauna. Sporturile care presupun contactul corporal direct, cum sunt fotbalul sau hocheiul pe gheaţă, nu vă ameninţă doar cu răniri temporare. În special traumatismele cranio-cerebrale au consecinţe de durată, din cauza reacţiilor inflamatorii de la nivelul creierului şi din organism, chiar şi atunci când nu s-au soldat cu o comoţie cerebrală. Alte tipuri de comportament riscant, cum ar fi consumul de alcool la volan sau angajarea într-un maraton, în lipsa unui antrenament corespunzător, se înţelege de la sine că trebuie evitate.
40. Scanerul cu roentgen de la aeroport
Nimeni nu ştie exact ce ne fac aceste aparate. Câtă vreme cercetarea ştiinţifică n-a prezentat dovezi care să ne convingă că scanerele cu röntgen sunt inofensive, e preferabil să-i rugaţi pe lucrătorii de la aeroport să facă o excepţie pentru dvs., folosind la controlul de siguranţă acel mic aparat, manevrat manual.
41. Arsurile de soare
42. Insomnia
După o noapte proastă, urmează de obicei o zi proastă. Cu toţii avem ce povesti despre relele pe care ni le aduce lipsa de somn. Ea ne face greoi, inactivi, plini de toane, mai puţin creativi, insuportabil de obosiţi şi incapabili să ne coordonăm prompt mişcările. Iar asta este numai ceea ce simţim noi. Dincolo de percepţiile noastre, insomnia poate fi responsabilă pentru hipertensiune, stări de confuzie, pierderi de memorie, diminuarea capacităţii de concentrare şi învăţare, obezitate, afecţiuni cardiovasculare şi depresii. De aceea: asiguraţi-vă că veţi avea un somn bun. Evitaţi cofeina după ora 14, scoateţi din dormitorul dvs. aparatele electronice (iar dacă aveţi un partener care sforăie, convingeţi-l eventual să doarmă în altă cameră). Pe cât posibil, culcaţi-vă şi treziţi-vă zilnic la aceleaşi ore.
43. Tocurile înalte şi alte surse perfide de inflamaţii
44. Storcătorul de fructe
Legumele şi fructele trecute prin storcător nu mai pot fi considerate "alimente autentice" (vezi recomandarea nr. 4). Ele sunt prelucrate, deoarece li s-au îndepărtat fibrele, împreună cu substanţele vegetale secundare. În concluzie: puteţi arunca aparatul, e mult mai bine să mâncaţi fructele întregi!
45. Carnea roşie şi procesată
Mâncată cu măsură, carnea roşie nu este neapărat nocivă. Însă e adevărat că mai mult de trei porţii pe săptămână înseamnă un risc sporit de declanşare a anumitor afecţiuni. Afirmaţia este valabilă şi pentru carnea procesată, adică şuncă, salam, cârnaţi - într-un cuvânt, mezeluri.
46. Vitaminele de sinteză
47. Fumatul
Alături de supraponderalitate, fumatul se numără printre factorii de risc major, practic, pentru toate bolile cronice. Vestea bună: plămânii dvs. se pot reface îndată ce veţi renunţa la nicotină. Şi niciodată nu e prea târziu.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
