O cale simplă pentru o viață lungă - 47 de reguli care păcălesc bolile

Gilda Fildan
- Dacă e să-l credem pe celebrul medic oncolog american David Agus, a-ți păstra sănătatea când înaintezi în vârstă nu este ceva imposibil. În cele ce urmează, vă prezentăm principalele lui sfaturi, ușor de pus în practică de către oricine, în viața de zi cu zi -

Doctorul Agus vrea, într-ade­văr, să-și ajute semenii. Asta i se citește în ochi, se vede în gestica lui impetuoasă, în en­tuzias­mul cu care își susține convin­gerile și care atrage milioane de oameni în fața televizoarelor. El ar dori ca oa­menii să devină arhitecții propriei lor sănătăți.
În prezent, milioane de americani urmează sfaturile oncologului specia­lizat în cancer de prostată, de la Keck School of Medicine, de pe lângă Uni­versity of Southern California, din Los Angeles. Îl cunosc din desele sale apa­riții pe micul ecran și, mai ales, i-au citit best­seller-ul intitulat "Via­ța fără boli". Între timp, el a publicat o a doua carte: "O cale sim­plă către o viață lun­gă". Vă oferim cele mai impor­tante din­­tre reco­mandările conți­nute în a­ceas­tă lu­crare.
"În fiecare săp­­tămână, îmi vin la cabinet bol­navi de can­cer, cărora mă văd constrâns să le măr­turisesc că nu-i mai pot ajuta cu nimic, iar asta e înfiorător", spune oncologul, încer­când să-și explice motivarea. El crede că majoritatea de­ceselor provo­cate de cancer s-ar putea evita, printr-un stil de viață sănătos. Și ar vrea să pună umărul ca lucrurile să se îndrepte în această direcție.
Unele din propunerile lui sunt sur­prinzătoare, altele par adevărate pro­vocări, adresate inclusiv colegilor săi, iar câteodată ele sună de-a dreptul ba­nal: să mâncăm legume, să facem mai multă mișcare, să ne administrăm vac­cinul antigripal. Ca și cum nu le-am fi auzit deja de o mie de ori...
Însă dr. David Agus are în minte o schemă clară. El a gândit o strategie holistică, vizând optimizarea tuturor aspectelor vieții: "Eu traduc rezultatele actuale ale cercetării științifice în re­guli simple, pentru ca fiecare om să poa­tă lua deciziile corecte pentru sine".

CE AR TREBUI SĂ FACEȚI

Un pahar de vin, un zâmbet, întrebările potrivite la momentul potrivit - sănătatea nu trebuie să fie obo­si­toare.

1. Monitorizați-vă personal
Faceți-vă un "inventar" al sănătății. Consemnați cum vă simțiți în general, cât de bine dormiți, dacă vă doare ceva sau aveți alte neplăceri. Și mai exact: notați-vă timp de trei luni tensiunea, pulsul, ora la care le-ați măsurat și ce anume se petrece în momentul res­pec­tiv (de exemplu, tocmai ați luat micul dejun). Ideal ar fi să repetați acest exer­cițiu la un interval de câteva luni, pe­ntru a observa eventualele modificări. Luați cu dvs. acest jurnal al sănătății la proxima întâlnire cu medicul de fa­milie.

2. Instaurați regularitatea în viața dvs.
Organismului nostru îi place tot ce e previzibil. Astăzi v-ați dat jos din pat la aceeași oră ca ieri? Următoarea masă o veți lua în jurul aceleiași ore ca în ziua precedentă? Una din posibilitățile opti­me de a reduce stresul fizic și de a men­ține constantele fiziologice ale corpului (homeostazie) este cultivarea unor de­prinderi stabile - și anume, zilnic, 365 de zile pe an, independent de week­enduri, sărbători, ocazii festive sau ore suplimentare la birou. Deosebit de im­portantă pentru organism este regula­ritatea în ce privește mâncarea, somnul, activitățile sportive și administrarea me­­dicamentelor.

3. Permiteți accesul la documentele dvs. medicale
Aveți copii ale tuturor documentelor dvs. medicale și sunt disponibile on­line? Ce s-ar întâmpla, dacă ați ajunge la camera de gardă a unui spital și n-ați mai fi în stare să vorbiți? Înregistrați-vă datele digital, pentru a le avea mereu la îndemână - fie pe internet, fie pe un stick de memorie, pe care să-l țineți tot timpul la dvs. Comunicați parola unei persoane de încredere, astfel încât ea să poată accesa aceste date, în cazul când ar fi necesar.

4. Cumpărați alimente autentice
Cu excepția legumelor și fructelor congelate, se poate presupune că toate cele care nu poartă o etichetă și infor­mații nutriționale sunt alimente auten­tice. Tocmai de acestea aveți nevoie. Căutați-le pe cele aflate cât mai aproape de starea lor naturală. Fiți prudenți, ori de câte ori citiți pe unele ambalaje pro­misiuni referitoare la pretinse efecte benefice asupra sănătății. Dacă e nece­sar să vi se explice motivele pentru care ar trebui să mâncați un anumit aliment, mai bine renunțați la el.

5. Stați de vorbă cu furnizorii dvs. de alimente
Hrana dvs. ar trebui să fie nu numai naturală, ci și - pe cât posibil - proas­pă­tă și de sezon. Așa va conține o can­ti­tate maximă de nutrienți. Vân­zătorii din supermarket vă pot spune ce marfă au primit, din ce zonă și din ce fel de culturi provine ea. Mă­celarul v-ar putea da de­talii des­pre crescătorii de animale. Și veți fi și mai a­proape de sursă da­că mer­geți la pia­­ță. Apro­vizionân­du-vă di­rect de la pro­ducători, veți e­vi­­ta au­to­mat alimentele cu valoare nu­trițională scă­zută, independente de se­zon și pre­lucrate industrial.

6. Mâncați ceea ce vi se potrivește
Țineți un regim fără gluten? Sărac în carbohidrați? Cu multe crudități? Cin­stit vorbind, n-are nici o însem­nă­tate, atâta vreme cât ceea ce mâncați vă place și este evident că organismului dvs. îi priește, fără să vă impuneți res­pectarea unui plan rigid, care proba­bil că v-ar lipsi de anumite substanțe hră­nitoare. Și deprinderile alimentare tra­diționale ne învață anumite lucruri: să consumăm porții rezonabile, să luăm masa cu toții împreună și să ne abținem de la ciugulit, pentru a lăsa timp sen­zației de foame să apară, de la o masă la alta. Vă puteți permite chiar să vă bu­curați de gustările și dulciurile dvs. pre­ferate, cu condiția să vi le preparați per­sonal, cu ingrediente de calitate, și să le mâncați zilnic, la ore fixe.

7. Introduceți relaxarea la birou
Nenumărate studii confirmă faptul că stresul la locul de muncă ne îmbol­năvește. Așadar, cum putem micșora solicitarea nervoasă? Însușiți-vă câteva detalii de comportament, capabile să vă reechilibreze psihic. Iată o serie de pro­puneri: * În pauza de prânz, ieșiți să vă plimbați puțin la soare. * Ridicați-vă mai des de pe scaun în orele de program și mergeți dintr-o încăpere în alta. * Stați în picioare și mișcați-vă în timp ce vorbiți la telefon. * Respirați profund, înainte de a prelua un apel. * Lucrați, as­cultând o muzică relaxantă. * Renunțați la berea de după serviciu și duceți-vă să vă dezmorțiți la o sală de fitness. * Sta­biliți de la bun început când anume în cursul zilei veți intra pe blogul ori site-ul dvs. preferat și când vă veți verifica e-mail-urile și veți răspunde la ele.

8. Un pahar de vin la masa de seară
Consumul moderat de alcool, în special cel de vin roșu, poate reduce riscul bolilor de inimă - acesta e un lucru în­de­ob­ște cunoscut. Mă­sura idea­lă este: un pahar pentru femei, două pa­ha­re pentru bărbați. Iar o săptămână în­treagă de abstinență nu reprezintă per­misul de liberă trecere pentru un chiol­han în weekend!

9. Aveți grijă de igienă
Spălați-vă pe mâini - pentru aceasta puteți întrebuința liniștiți un săpun normal. Studiile ne arată că, la subiecții care și-au spălat mâinile de minimum cinci ori pe zi, probabilitatea de a con­tracta o gripă a scăzut cu 35%, compa­rativ cu cei care n-au făcut acest lucru.

10. Mențineți-vă greutatea în limite normale
Supraponderalitatea face să creas­că efectiv riscul de apariție a tuturor afec­țiu­nilor și suferințelor cronice, de la bo­lile de inimă, artrită și dia­bet, până la demență senilă și cancer. Re­du­când greutatea dvs. corporală cu numai 500 de grame, mic­șo­rați, de exemplu, apăsarea asu­pra genunchilor cu două kilo­grame la fiecare pas. Presu­punând că faceți 10.000 de pași zilnic, rezultă dintr-un calcul simplu că presiunea exer­­citată asupra genunchilor dvs. ajunge la 20 de tone. Pe zi! Prin urmare, chiar și o modestă pierdere în greutate joacă un rol semnificativ pe termen lung. Nu știți dacă aveți o greu­tate normală? Căutați pe internet modul de calculare a indi­celui de masă corpo­rală (BMI), îm­pre­ună cu tabelul aferent. Un indice ideal se plasează între 18,5 și 24,9.

11. Vaccinați-vă anual contra gripei
Sfatul este valabil și pentru cei care "nu se îmbolnăvesc niciodată" sau "n-au avut gripă în viața lor". Căci vac­ci­nul asigură protecție nu numai îm­potriva unei boli epuizante, care vă poa­te scoate din circulație, pentru câteva săptămâni. Procesul inflamator violent declanșat de gripă în organismul dvs. ar putea crește, pentru tot restul vieții, riscul de obezitate și multe alte afec­țiuni deloc neglijabile, cum ar fi in­farctul, accidentul vascular cerebral și cancerul.

12. Nu vă strică mai multă mișcare
În cazul când aveți o meserie care vă cere să depuneți efort fizic și să stați în picioare o mare parte a zilei, pu­teți trece la următoarea reco­man­dare. Însă cei mai mulți dintre noi petrec mult timp în poziția șezând, fiindcă au o muncă de bi­rou, ori se duc la ser­vi­ciu cu un vehi­cul, fiind­­că îi atrage canapeaua ca un magnet sau, pur și simplu, își pierd pu­te­rile din pricina vârstei. Nenu­mă­rate studii dovedesc că mișca­rea are o în­sem­­­nătate enormă pentru păs­­trarea să­nă­­tă­ții. Și invers: sedenta­rismul se re­per­­cu­tează negativ asupra metabo­lis­mu­lui - mai exact, a triglice­ridelor, coleste­ro­lului și glicemiei, a tensiu­nii arte­riale în repaos și a lep­tinei, hor­mo­nul responsabil pen­tru sen­za­ția de foa­me. Iar dacă aveți con­vingerea că e suficient să faceți sport o oră, îna­inte sau după ziua ne­sfârșită în care nu v-ați clintit de la bi­rou vă înșe­lați. Nici chiar două ore de sport nu pot compen­sa restul de două­zeci și două, pe care le-ați petrecut în condiții de imo­bi­­litate, așe­zați sau culcați. Așadar, ri­di­­cați-vă me­reu în picioare și mișcați-vă. S-a de­mon­strat că mișcarea este adevă­ratul nostru izvor de tinerețe. Și sin­gu­rul.

13. Cincisprezece minute de efort
Cel puțin un sfert de oră pe zi, ac­celerați-vă pulsul în așa fel încât să se ridice cu 50% deasupra valorii măsu­rate în stare de repaos. Este necesar să atingeți acest nivel, dacă doriți să be­neficiați de toate avantajele pe care vi le oferă sportul, de la prevenirea afec­țiu­nilor inimii, până la reducerea dras­tică a riscului de obezitate, diabet și depresie. Aveți nevoie de încă un mo­tiv? Studiile recente atestă faptul că un asemenea antrenament conservă și apti­tudinile cognitive: persoanele vârstnice care continuă să facă multă mișcare - sport de rezistență sau, pur și simplu, plimbări zilnice - își protejează creie­rul, împiedicând atro­­fierea lui.

14. Faceți cercetări în familie
Chestionați-vă părinții sau alți mem­bri de familie în legătură cu afec­țiunile de care au suferit rudele dvs. Aceasta este o modalitate de prevenire a bolilor, mai eficientă decât ana­lizele de labo­rator. Deși prea puțin luată în con­siderare, anam­neza familială re­pre­­zintă una dintre cele mai utile me­tode de elu­ci­dare a stării noas­tre de sănă­tate.

15. Gândiți-vă la un test ADN
În cazul în care doriți să vă cu­noașteți mai exact riscul de a contracta anumite boli, gân­diți-vă dacă vă puteți permite un test ADN. El este destul de costi­si­tor, însă reușește să determine predis­poziția pen­tru circa 40 de afecțiuni, de la anevrism și scleroză multiplă până la cancer gas­tric. Toto­dată, un ase­menea test vă poa­te informa în le­gă­tură cu modul cum sunt me­tabolizate în orga­nismul dvs. anumite medica­men­­te și une­le substanțe, ca alcoolul sau cofeina. Nu în ulti­mul rând, eficiența lui constă și în faptul că vă motivează să lup­tați cu riscul genetic, adop­tând un com­porta­ment favo­rabil sănătății.

16. Informați-vă despre statine
Multă vreme s-a crezut că sta­tinele (o categorie de medicamente prescrise în hipercolesterolemie) n-ar acționa de­cât asupra nivelului crescut al coles­te­rolului. Ele dimi­nu­ează sinteza coles­terolului în organism, micșorând astfel riscul de afecțiuni car­diovas­cu­lare. S-a dovedit însă că sta­tinele au efecte pro­funde asupra între­gului orga­nism, deoa­rece combat infla­mațiile care scapă de sub control, pu­tând declanșa o multi­tu­dine de tulburări și maladii. Cer­cetătorii descoperă în pre­zent conexiuni din ce în ce mai nu­meroase între anu­mite ti­puri de infla­mații și afecțiunile degene­ra­tive grave, cum sunt Alz­hei­mer, can­cerul, bolile autoimune și dia­betul, pre­cum și cu un proces general de îmbă­trâ­nire acce­le­rată. Practic, toate afecțiu­ni­le cronice sunt acum puse în legătură cu inflamațiile cronice. Înce­pând din anul 2008, o serie întreagă de studii cli­nice cu un număr de partici­panți im­pre­sio­nant de mare a evidențiat fap­tul că sta­tinele pot reduce consi­de­rabil ris­cul unor boli cu deznodământ fatal, una dintre acestea fiind și can­cerul. Sunt ele recomandabile oricui? Proba­bil că nu. Totuși, merită să aveți o dis­cuție pe aceas­tă temă cu medicul dvs. de fa­mi­lie, dacă ați depășit vârsta de 40 de ani.

17. Discutați cu medicul dvs. despre aspirină
O doză minimă (75 mg), admi­nis­trată zilnic, scade cu 46% nu numai ris­cul de afecțiuni cardiovasculare, ci și pe cel de cancer pulmonar, de colon și de prostată. Pe de altă parte, medica­mentul poa­te avea serioase efecte se­cun­dare, deci consultați-vă mai întâi cu medicul dvs. de fa­milie.

18. Controlați-vă sănătatea din vreme
Prezentați-vă la examenele medicale periodice și reînnoiți-vă cu regularitate vaccinurile.

19. Faceți planuri
Cu toții avem nevoie de țeluri care ne ajută să ne concentrăm energia într-o direcție anume și ne dau prilejuri de bu­curie. Multe persoane își propun an după an să slăbească, dar foarte puține izbutesc. E dificil să slăbești, când n-ai în fața ochilor decât greutatea pe care ți-ai propus s-o atingi, însă calea până acolo nu ți-e deloc clară. În concluzie, ar fi util să vă elaborați o strategie a sănătății pentru un an, cinci, zece și douăzeci. Cum vă vedeți, din punct de vedere al sănătății, peste 20 de ani? Cum veți ară­ta, dacă veți continua să trăiți în același stil ca până acum? Cum ați dori să arătați? Alcătuiți-vă un plan compus din etape nu prea lungi și pur­cedeți la rea­lizarea lui.

20. Gestionați înțelept boala
Chiar dacă e comod să vă odihniți în pat cu draperiile trase, încercați să nu vă abateți prea tare de la agenda dvs. zilnică obișnuită. Nu stați într-un loc, ci mișcați-vă măcar prin casă și lăsați lu­mina zilei să vină în contact cu corpul dvs., pentru ca nu cumva cea­sul lui inte­rior să se deregleze. Dacă simțiți că vă dă târcoale o viroză, luați imediat tablete de zinc (maximum 75 mg pe zi) și beți lichide calde, de pildă ceaiuri de plante sau zeamă de lămâie fierbinte.

21. Atenție la ținută
O ținută dreaptă vă face să păreți mai tineri, mai supli și mai siguri pe sine. Dar aici nu e vorba doar de vani­tate. Poziția defectuoa­să a corpu­lui poa­te da naștere la ce­le mai di­verse neplă­ceri: pro­bleme ale coloanei cer­vicale și dorsale, du­reri de cap, afecțiuni ale arti­culației maxilarelor, ar­trită, tul­burări ale mi­crocir­cu­lației, dureri mus­culare, dificultăți de respi­rație, indispoziții gas­tri­ce, constipație, rigi­di­za­rea articu­la­țiilor, obo­seală permanentă, pro­bleme neu­rologice și de­re­glări ale func­țiilor diver­selor organe. În schimb, vă va fi de mare ajutor să vă întăriți axa de sus­ți­nere a corpului - fără exagerări, de­sigur, căci nu vă cere ni­meni să vă transformați într-o statuie.

22. Cultivați-vă pasiunile
Este important să avem hobby-uri care să ne dea un sentiment reconfor­tant de împlinire în mai multe direcții - de la nevoia fizică de a ne mișca și juca, până la necesitățile afective, la dorința de a veni în contact cu alți oameni sau de a practica sportul care ne place. Schim­bați-vă din timp în timp hobby-urile, ca să vă păstrați intact entuzias­mul și, de asemenea, ca să vă adaptați schimbări­lor firești, petrecute în orga­nis­mul dvs.

23. Zâmbiți, vă rog!
Zâmbetul eliberează endorfine și se­rotonină, neurotransmițători ce cal­mea­ză durerile și ne creează o stare de bine. El pune în miș­care numai 17 mușchi, pe când, ca să ne încruntăm, avem ne­voie de 43.

24. Gândiți pozitiv
Optimismul și speranța sunt factori hotărâtori în viața noastră. Felul cum gân­dim decide ce vom trăi: experiențe îmbucurătoare sau triste. O dovadă în acest sens ne oferă nenumăratele studii pe tema efectului placebo la medica­mente.

25. Cine îndrăznește câștigă
Veți fi surprinși constatând câte des­­coperiri puteți face, în momentul când încercați ceva ce se află dincolo de pe­rimetrul zonei dvs. de confort - de exemplu, să vă păstrați echilibrul stând într-un picior, să înotați câteva lungimi de bazin, ori să gătiți pentru un grup numeros. Faceți o tentativă și exersați, va fi o provocare cu efecte benefice pentru corpul și creierul dvs.

26. Schițați un plan pentru situații de urgență
În fața unui dezastru natural, suntem cu toții vulnerabili, însă acesta nu este un motiv ca să devenim isterici. Pre­gătiți-vă o dotare minimă de primă ne­cesitate pentru situațiile de urgență. Stabiliți cu membrii familiei dvs. unde urmează să vă întâlniți și cum veți putea lua legătura, în eventualitatea că tele­foanele mobile n-ar funcționa.

27. Concentrați-vă pe aspectele pozitive ale bolii
Dacă v-a fost diagnosticată o boală, nu aruncați peste bord toate regulile pro­filaxiei. Un astfel de diagnostic tre­buie privit mai curând ca un apel la vi­gi­lență. De exemplu, o afecțiune a ini­mii nu vă îndreptățește nici să mân­cați carne roșie de cinci ori pe săptă­mână și să renunțați la sport, nici să evitați acele lucruri pe care le-ați putea face, pentru a preveni apariția altor pro­bleme de sănătate. Oncologii știu că ma­joritatea pacienților care supraviețuiesc bolii can­ceroase mor la un moment dat din cauze cu totul diferite - ca o consecință a faptului că au neglijat alte zone ale sănătății lor.

28. Nu săriți niciodată peste micul dejun
Masa de dimineață vă împiedică să depășiți măsura la mâncare mai târziu, în cursul zilei, și vă pune la dispoziție nutrienții importanți, atunci când veți avea nevoie de ei. Dacă amânați micul dejun prea mult după ce v-ați trezit, or­ganismul secretă hormoni ai stresului, care vă subminează sănătatea metabo­lismului. O concentrație sporită de hor­moni ai stresului, cum ar fi cortizolul, vă va stimula corpul să formeze de­pozite de grăsime, pe lângă alte lucruri nedorite.

29. Mâncați pește...
În fiecare săp­tămână, ar trebui să in­clu­deți în meniul dvs. cel puțin trei porții de peș­te ca: somon, păstrăv, hering sau cod.

30. Multe legume și fructe
Mâncați minimum cinci porții de fructe și legume pe zi. Cele congelate în­dată ce au fost culese sunt în ordine și, în unele cazuri, chiar de preferat produselor pretins "proaspete". Alegeți culori diferite, deci mai bine un ardei galben și unul roșu, decât doi de aceeași culoare. În felul acesta, obțineți o varietate mai mare de nutrienți.

31. Faceți stretching
Exercițiile de stretching vă ajută să vă păstrați mobilitatea necesară activităților dvs. cotidiene - iar când ați ajuns la o vârstă înaintată, să evitați căzăturile.

32. Țineți liste-memento
În completarea planului dvs. pe un an, cinci, zece și douăzeci, pe care vi l-am recomandat anterior, listele-me­mento vă vor ajuta să nu pierdeți din vedere țelurile și strategiile referitoare la sănătate: liste zilnice, în care veți rezerva timpul necesar pentru activi­tate fizică, pauze și somn; liste săp­tă­mâ­nale, care vor include întâlnirile cu prietenii, hobby-urile și nelipsitele dvs. antrenamente; liste anuale, în care vor fi prevăzute termene pentru vizitele la medicul de familie, examene periodice și vaccinuri.

33. Cuvântul doctorului e lege
Chiar dacă nu vă supără nimic în momentul de față, respectați medicația care v-a fost prescrisă, ca și cum de ea ar depinde viața dvs. Și, în cazul când nu sunteți sinceri cu medicul, schim­bați-vă neapărat atitudinea.

34. Faceți copii
Cei ce au adus pe lume copii trăiesc mai mult decât semenii lor lipsiți de ur­mași. O ex­pli­cație po­sibilă ar fi aceea că ei sunt mai atenți cu persoana lor. În afară de aceasta, creșterea și educarea copiilor îi obligă să rămână activi și într-o formă bună, in­clusiv mental, ambele lu­cruri fiind prielnice sănătății.

35. Adoptați un câine
Prezența patrupedului vă impune un program relativ consecvent și stabil, precum și plimbări regulate (respectiv, pauze de relaxare) afară, la aer.

36. Luați decizii pentru o situație de maximă gravitate
Discuțiile despre sfârșitul vieții noastre nu sunt câtuși de puțin plăcute. Însă ele ușurează gestionarea unei crize familiale, în momentul când eveni­mentul inevitabil se va produce, totuși. Ce măsuri doriți - sau nu doriți - să se aplice pentru menținerea dvs. în viață? Cine este autorizat să ia decizii în sen­sul celor stabilite de dvs.? Aceste ches­tiuni și altele asemănătoare ar trebui clarificate din vreme.

37. Deconectați-vă din când în când
Introduceți constant în programul dvs. pauze de odihnă și folosiți cu mo­derație telefoanele (inclusiv pe cele mo­­bile) și calculatoarele. Ar fi o idee bună ca, măcar o dată sau de două ori pe săptămână, să lăsați deoparte aceste apa­rate, pentru un interval oarecare de timp. Începeți cu 20 de minute, în cursul cărora vă veți ocupa cu altceva care vă face plăcere: citiți câteva pagini dintr-o carte sau faceți o plimbare în pas vioi.


CE AR TREBUI SĂ EVITAȚI

38. Curele de detoxifiere
Organismul dvs. se descurcă minu­nat cu eliminarea toxinelor, grație rini­chilor, ficatului, glandelor sudoripare, plămânilor și sistemului digestiv. El n-are nevoie de cure de detoxifiere și de suplimente concepute special în acest scop. Produsele respective sunt inutile, unele chiar periculoase. N-are sens să vă curățați altceva decât pielea, părul, dinții - și bineînțeles, din când în când, garajul.

39. Comportament riscant
Rănirile ne produc daune pe termen lung, dacă nu cumva pentru totdeauna. Sporturile care presupun contactul cor­poral direct, cum sunt fotbalul sau ho­cheiul pe gheață, nu vă amenință doar cu răniri temporare. În special trauma­tismele cra­nio-cerebrale au con­secințe de durată, din cauza reacțiilor inflamatorii de la nivelul cre­ierului și din organism, chiar și atunci când nu s-au soldat cu o comoție cerebrală. Alte tipuri de comportament riscant, cum ar fi consumul de alcool la volan sau angajarea într-un maraton, în lipsa unui antrenament cores­punzător, se înțelege de la sine că trebuie evitate.

40. Scanerul cu roentgen de la aeroport
Nimeni nu știe exact ce ne fac aces­te aparate. Câtă vreme cercetarea știin­țifică n-a prezentat dovezi care să ne convingă că scanerele cu röntgen sunt inofensive, e preferabil să-i rugați pe lucrătorii de la aeroport să facă o ex­cepție pentru dvs., folosind la controlul de siguranță acel mic aparat, manevrat manual.

41. Arsurile de soare
Pielea dvs. cântărește aproape de două ori cât creierul. Ea este un organ uriaș, ce servește ca barieră protectoare pentru interiorul cor­pu­lui. Și rețineți că ris­cul de a suferi ar­suri de soare este cu atât mai mare, cu cât aveți pielea mai albă. Chiar da­că simptomele sunt temporare, leziunile nu se vindecă prea curând și pot avea consecințe grave asupra sănă­tății, ca îmbătrânirea prematură și can­cerul de piele. Așadar, feriți-vă de periculoasele radiații ultraviolete și nu uitați nici locurile mai greu accesibile, cum sunt marginea de sus a pavilio­nului urechii, ceafa și scalpul (pălăria de soare este o necesitate).

42. Insomnia
După o noapte proastă, urmează de obicei o zi proastă. Cu toții avem ce povesti despre relele pe care ni le aduce lipsa de somn. Ea ne face greoi, inac­tivi, plini de toane, mai puțin creativi, insuportabil de obosiți și incapabili să ne coordonăm prompt mișcările. Iar asta este numai ceea ce simțim noi. Din­colo de percepțiile noastre, insom­nia poate fi responsabilă pentru hiper­tensiune, stări de confuzie, pierderi de memorie, diminuarea capacității de concentrare și învățare, obezitate, afec­țiuni cardiovasculare și depresii. De aceea: asigurați-vă că veți avea un somn bun. E­vi­tați cofeina du­pă ora 14, scoa­teți din dormitorul dvs. aparatele electronice (iar dacă a­veți un parte­ner care sfo­ră­ie, convin­ge­ți-l even­tual să doar­mă în altă cameră). Pe cât posibil, cul­cați-vă și treziți-vă zilnic la aceleași ore.

43. Tocurile înalte și alte surse perfide de inflamații
Inflamația e o reacție biologică nor­mală la stimulii dăunători, în scopul inițierii unui proces de vindecare. Însă, din mo­men­tul când se cronicizează, ea poate avea efecte devas­tatoare. Pantofii incomozi vă provoacă întruna inflamații fără rost la picioare. Purtați unii con­fortabili, care nu vă vor su­pune articulațiile și coloana lom­bară la eforturi inutile. Și ca regulă generală: oricând obser­vați semnele unei infla­ma­ții cronice, de pildă, arsuri la stomac sau dureri de spate, ar trebui să fa­ceți totul pentru a re­zolva problema.

44. Storcătorul de fructe
Legumele și fructele trecute prin stor­cător nu mai pot fi considerate "ali­mente autentice" (vezi recomandarea nr. 4). Ele sunt prelucrate, deoarece li s-au îndepărtat fibrele, împreună cu substanțele vegetale secundare. În con­cluzie: puteți arunca aparatul, e mult mai bine să mâncați fructele întregi!

45. Carnea roșie și procesată
Mâncată cu măsură, carnea roșie nu este neapărat nocivă. Însă e adevărat că mai mult de trei porții pe săptămână înseamnă un risc sporit de declanșare a anumitor afecțiuni. Afirmația este va­labilă și pentru carnea procesată, adică șuncă, salam, cârnați - într-un cuvânt, mezeluri.

46. Vitaminele de sinteză
În ultimele decenii, numeroase stu­dii au arătat că există o legătură clară între administrarea de preparate cu vitamine și creșterea riscului de apariție a unor boli grave precum cancerul, în timp ce beneficiile pentru sănătate sunt minime. Motivele nu se cunosc deo­camdată. Este evident că aceste trata­mente provoacă tulburări într-un sistem pe care noi nu-l înțelegem încă pe de­plin. Prin urmare, alegeți alimente autentice (fără etichete). Și încetați să înghițiți vitamine sintetice.

47. Fumatul
Alături de supraponderalitate, fu­matul se numără printre factorii de risc major, practic, pentru toate bolile cro­nice. Vestea bună: plămânii dvs. se pot reface îndată ce veți renunța la nico­tină. Și niciodată nu e prea târziu.