Este important de ştiut că steatoza hepatică reprezintă, de cele mai multe ori, o manifestare benignă, care rareori necesită tratament. Totodată, acumularea de grăsimi în exces în interiorul celulelor hepatice poate fi un fenomen temporar sau de durată. Ficatul este organul responsabil de transformarea grăsimilor ingerate prin alimentaţie, astfel încât să poată fi asimilate şi stocate în organism. Când acest proces este perturbat din cauze variate (abuzul de alcool, unele medicamente, tulburările de nutriţie sau endocrine), grăsimile, în special trigliceridele, se acumulează în interiorul hepatocitelor. Şi, chiar dacă, aşa cum spuneam, steatoza hepatică poate avea mai multe cauze determinante, cum sunt tulburările de nutriţie, diabetul sau administrarea unor medicamente (tetracicline, cortizon), alcoolul rămâne cel mai important factor favorizant. Mai mult, excesul de alcool se asociază frecvent cu expunerea la toxine şi poate produce alte simptome, ca febră, oboseală şi icter, chiar dacă, de regulă, simptomele steatozei sunt vagi sau chiar lipsesc, cu excepţia situaţiilor în care dimensiunile ficatului sunt foarte mari faţă de normal şi poate apărea durerea.
În concluzie, descoperirea şi înlăturarea cauzei care stă la baza apariţiei steatozei hepatice este importantă, deoarece, lăsată netratată, această anomalie poate determina apariţia altor patologii.
Ca abordare terapeutică, anumite măsuri dietetice (reducerea aportului de grăsimi şi dulciuri, evitarea consumului de alcool), un program regulat de exerciţii fizice şi reducerea greutăţii corporale pot contribui substanţial la normalizarea funcţiei hepatice. Totodată, la pacienţii cu diabet, ţinerea glicemiei sub control este importantă pentru atenuarea severităţii steatozei hepatice.
Tratamentul fitoterapeutic al steatozei hepatice vizează încetinirea evoluţiei bolii, corectarea dezechilibrelor şi, în special, restabilirea funcţiei hepatice.
* Armurariul - Este recunoscut rolul acestei plante în tratamentul complementar, nu numai pentru steatoza hepatică, ci şi pentru alte afecţiuni ale ficatului, cum ar fi hepatită sau ciroză.
* Păpădia - Acţionează foarte bine în asociere cu armurariul şi are un pronunţat efect depurativ asupra ficatului. Stimulează producţia bilei şi ameliorează congestia hepatică. Se recomandă consumul frunzelor crude, sub formă de salată, sau decoct de plantă uscată (3 căni pe zi).
* Turmericul - Conţine un pigment galben (curcumina), care stimulează notabil funcţia hepatică şi protejează ficatul de acţiunea radicalilor liberi. Extractele de Turmeric sunt standardizate la 90-95% curcumină şi pot fi administrate în doze de 250-500 mg, de trei ori pe zi.
* Garcinia - Conţine acid hidroxicitric, care reduce transformarea glucidelor în grăsimi şi, împreună cu picolinatul de crom conţinut, prezintă un efect protector asupra ficatului, activând digestia şi procesul de topire a grăsimilor. Se administrează câte o capsulă, cu 30 de minute înaintea meselor principale.
* Un alt produs complex, ce poate fi folosit în combaterea steatozei hepatice, este Lipotropic 1000 Plus, care reduce nivelul colesterolului şi al trigliceridelor şi stimulează sinteza hepatică a fosfolipidelor, care reduc acumularea de lipoproteine de foarte joasă densitate (VLDL). Să auzim numai de bine!
Dr. RAREŞ SIMU - Cabinetul "APIMEDICA", Bucureşti, str. C.A. Rosetti nr. 31, tel. 021/317.38.96
(Răspuns pentru MARIA - Sighetu Marmaţiei, F. AS nr. 1106)
Lupusul eritematos sistemic este o boală a sistemului imunitar - o boală autoimună. La ora actuală, se cunosc destul de bine cauzele şi mecanismele de apariţie ale acestei boli. Din punctul de vedere al medicinei clasice, boala apare pe un anumit teren genetic. Se declanşează sub influenţa anumitor factori externi (stres, medicamente, infecţii). Lupusul este mai frecvent la femei, în special la vârstă tânără, dar poate apărea la orice vârstă, inclusiv la noul născut. Faptul că este mai frecvent la femei tinere sugerează că un rol în dezvoltarea bolii îl au estrogenii, deci administrarea acestora este contraindicată în lupus. Mecanismele bolii constau în apariţia unor complexe imune formate din anticorpi proprii, care circulă prin tot organismul şi atacă diverse organe. Există două forme de lupus: lupusul cutanat, localizat la piele, şi lupusul sistemic, forma cea mai gravă, în care pot fi afectate oricare din organele şi sistemele corpului: rinichiul, sângele, pielea, articulaţiile, inima, plămânii, creierul şi nervii.
Din punct de vedere al medicinei alternative, cauza bolii o reprezintă un conflict la nivel emoţional, legat de comunicare, în special în relaţiile de iubire şi de subapreciere a propriei persoane. De asemenea, în declanşarea bolii un rol important îl are alimentaţia. Consumul de proteine animale duce la dereglarea sistemului imunitar, cu producţia unor anticorpi care nu mai recunosc propriile celule şi le atacă. Lupusul sistemic este o afecţiune extrem de complexă şi de multe ori greu de diagnosticat. Cu cât boala este mai precoce diagnosticată, cu atât tratamentele sunt mai eficiente.
Din punct de vedere al medicinei alternative, trebuie rezolvată în primul rând problema emoţională, care stă la baza bolii. Apoi, un rol important îl are regimul alimentar: excluderea cărnii şi a produselor lactate din alimentaţie este recomandată. Regimul Oshawa, în care se consumă doar grâu, orez, hrişcă şi mei, timp de 10 zile, trebuie repetat periodic. Suplimentele care conţin acizi graşi polinesaturaţi, de tip omega 3, sunt indicate în terapie. Există plante şi ciuperci care au efecte imunomodulatoare şi antiinflamatoare, indicate în lupus. Aş menţiona aici coacăzul negru, socul, călinul, porumbarul, rodhiola rosea, noni, salcia albă, hameiul, cătina, ganoderma. Şi antioxidanţii de tip CoQ10 sau resveratrol au efecte bune în lupus. De asemenea, există tratamente homeopate care dau rezultate bune. Trebuie înţeles faptul că lupusul este o boală cronică şi necesită un tratament complex, susţinut, timp îndelungat. Netratată corespunzător această boală poate duce la complicaţii grave.
Ing. BOGDAN VICTOR - specialist în fitoterapie, reflexoterapie şi bioenergie - Bucureşti, tel. 021/242.67.36, 0723/74.23.98 (între orele 20-22)
"Vă rog să-mi recomandaţi un specialist pentru parodontoză"
(Răspuns pentru RODICA PRECUP, F. AS nr. 1097)
Stimată doamnă, referitor la rugămintea dvs. de a vă recomanda un medic stomatolog specialist în parodontologie, vă răspund că nu pot să vă ajut, în schimb, vă pot oferi un tratament naturist. Parodontoza este o afecţiune degenerativă a parodonţiului, structura ce permite fixarea dinţilor în osul alveolar. Aceasta înglobează mucoasa gingivală, osul alveolar şi cementul, cu rol de fixare a dinţilor în alveolă.
Ca primă urgenţă, vă recomand să ţineţi următorul regim alimentar, până la vindecare:
* Alimente recomandate: orez, grâu, porumb, supă de fasole, produse lactate (exceptând iaurtul şi brânza telemea), dovleac, dovlecel, miere de albine (miere vie), struguri şi alte fructe dulci (banane, mere Golden, pepene verde, piersici, pere dulci, prune dulci, cireşe pietroase "inimă de porumbel" (varietate de cireşe din judeţul Vrancea), apă distilată şi ceai de salvie între mese. În loc de ulei se va folosi unt.
* Alimente interzise (otravă în cazul bolii dvs.): carne de porc, vită, berbec, bivol, pasăre, alcool, SARE, fructe acre, lămâie, gref, roşie, ananas, condimente picante, ardei iute, fasole soia, produse din soia, ulei, băuturi fierbinţi (inclusiv ceai, cafea), cartofi, ridichi, legume verzi (ceapă verde, usturoi verde, fasole verde, salată), iaurt, brânză telemea, oţet, mâncăruri grase, alimente fripte sau prăjite.
Sfaturi pentru regimul alimentar:
* Se recomandă ca între orele 18 şi 11 să nu mâncaţi.
* Veţi face terapia cu ulei: după trezire, primul gest să fie scuiparea salivei adunate în gură. După aceea se ia o lingură de ulei de floarea soarelui, se mestecă, timp de 10 minute, apoi se scuipă şi se raclează limba, îndepărtând stratul albicios-gălbui depus. Se clăteşte gura cu apă sărată (o linguriţă de sare la o cană) şi se repetă raclajul limbii de 30 de ori. Apoi se perie de câteva ori limba cu periuţa de dinţi destinată special pentru acest lucru.
* Veţi consuma grâu încolţit cu brânză de vaci şi miere, orez cu condimente carminative, grâu fiert amestecat cu miere, dovleac copt şi alte preparate pregătite din alimentele recomandate.
Automasajul este foarte eficient în tratarea parodontozei. Veţi masa zonele reflexogene corespunzătoare maxilarului superior şi inferior, câte 10 minute, şi câte 3 minute, zonele corespunzătoare glandelor limfatice, corp superior şi marea limfă. Veţi masa tălpile picioarelor timp de 3 minute, prin procedeul "PRIN CĂLCARE". Luaţi o ladă de carton sau lemn fără capac de (60-100)cm x (40-60)cm x 15cm, pe fundul căreia se pun boabe de fasole întregi sau pietriş mărgăritar, în strat de 1-2 cm. Masarea zonelor se realizează în acest caz prin călcarea pe fasole sau pietriş, alternativ, cu picioarele desculţe. Timpul de masaj este de maximum 3 minute, deoarece patru zone corespunzătoare a patru organe nu suportă masajul a cărui durată depăşeşte 3 minute.
Pentru masajul manual veţi folosi un unguent. Masajul efectuat de către maseuri nu este recomandat.
De mare eficienţă pentru tratarea parodontozei sunt următoarele reţete, lăsate moştenire de regretatul ing. Valeriu Popa:
* Se masează gingiile, de 3 ori pe zi, cu ulei de măsline presat la rece.
* Se vor mesteca zilnic 4-5 grame de propolis, care se vor înghiţi ulterior. Procedeul se repetă până la vindecare.
* Se mestecă zilnic rondele de rădăcină de hrean.
Notă: Reţetele se fac pe rând.
Faceţi acest tratament cu cea mai mare încredere. Vă doresc mult succes!
Pentru orice nelămurire, cât şi pentru harta tălpii piciorului necesară la masaj, mă puteţi suna la telefonul 0723/74.23.98, între orele 20-22.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
