- Iarna, mai cu seamă, dependenţa noastră de anotimpuri devine extrem de evidentă. Dacă cerul e plumburiu, mulţi dintre noi simţim o umbră întunecată acoperindu-ne starea sufletească. În cele ce urmează, un expert în materie, doctorul HANS FÖRSTE, de la Clinica pentru psihoterapie din Viena, ne arată cum putem scăpa de depresiile de sezon -
Vremea, trupul şi sufletul
Ba este prea cald şi din nou prea frig, ba nu mai vedem o rază de soare săptămâni de-a rândul. Despre vreme vorbeşte toată lumea. Pentru proasta dispoziţie, durerile de cap, oroarea de a ieşi din casă vina o poartă schimbările de vreme, vântul, ploaia sau întunericul zilelor de iarnă!
Medicii şi psihologii tratează cu multă seriozitate efectele climei asupra psihicului şi trupului. Încă din secolul 4 î.Hr., cel mai renumit medic al antichităţii, Hipocrate, avertiza că "toţi cei ce sunt interesaţi de medicină ar trebui, în primul rând, să studieze anotimpurile şi tot ce se întâmplă pe parcursul lor".
De atunci, influenţa vremii asupra trupului şi sufletului a fost confirmată în nenumărate studii: persoanele meteosensibile suferă de o oboseală cronică, au probleme cu somnul sau reacţionează iritat. Altele fac migrene, au tulburări respiratorii sau dureri ale articulaţiilor. Şi mult mai extinse sunt, probabil, efectele "dirijorului" meteorologic, soarele: lumina lui stimulează producerea în organismul nostru a vitaminei D, care joacă un rol decisiv în structura sistemului osos şi a dinţilor. Savanţii britanici au descoperit, recent, că lumina solară poate contribui şi la reglarea tensiunii arteriale: razele ultraviolete favorizează - conform studiilor - dilatarea vaselor de sânge, care, la rândul ei, reduce presiunea arterială.
Dar puterea soarelui este şi mai evidentă în efectul produs asupra sufletului. "Acolo unde luminează soarele, nu e loc de doctor", spune un proverb. Iar când soarele apare doar pentru scurtă vreme, cum se întâmplă în lunile mohorâte de iarnă, sufletul e bolnav.
"Depresiile de iarnă sunt trecătoare, la fel ca şi anotimpul care le generează"
- În lunile întunecoase şi mohorâte, o femeie din trei şi un bărbat din patru se simt rău. De ce are lumina solară un efect aşa de puternic asupra stării noastre generale?
- Pentru a fi sănătos şi a-şi păstra buna dispoziţie, omul are nevoie de soare. Lumina funcţionează ca un indicator biologic şi psihologic, sincronizează ritmurile noastre multe şi variate, ne înviorează şi ne ameliorează starea sufletească. Iar iarna, lumina devine neîndestulătoare.
- Dar şi înainte vreme au existat ierni, şi totuşi oamenii nu-şi pierdeau buna dispoziţie din cauza lor...
- Astăzi, o mare parte dintre oameni nu mai folosesc corect resursele de lumină pe care le au la dispoziţie în aceste luni. Dimineaţa, coboară la subsol, în garaj, şi se urcă într-o maşină cu geamuri fumurii, iar odată ajunşi la serviciu, iau liftul şi stau toată ziua în faţa computerului. Şi seara, se duc, eventual, la o sală de fitness, amenajată într-o pivniţă. În felul acesta, ei nu primesc nici pe departe cantitatea de lumină de care are nevoie organismul lor.
- Cum se deosebeşte o depresie de iarnă de o depresie normală?
- O persoană cu o depresie de "sezon", mai poate trăi, la limită, câte-o mică bucurie. Mai savurează, de pildă, o bucăţică de tort. Aceasta este, de altfel, şi una dintre diferenţele principale: persoana respectivă mănâncă - în mod firesc - mai mult şi are o poftă mai mare mai ales de hidraţi de carbon şi de dulciuri. Prin satisfacerea acestei pofte, se produc nişte procese care creează, pe durată scurtă, o stare de bine. Şi spre deosebire de persoanele cu depresii normale, ea nu se răsuceşte noaptea în pat, fără a putea dormi. Dimpotrivă: doarme mult, dar a doua zi nu e odihnită, ci iritată şi mai degrabă prost dispusă.
- Să mănânci tort şi să dormi mult - chiar nu sună deloc rău. Este, deci, depresia de iarnă cu-adevărat o afecţiune serioasă?
- Ce se întâmplă, mai exact, în organism?
- Viaţa retrasă din timpul iernii ne poate deregla ritmul intern. Co-acţiunea complexă a unor substanţe active, precum melatonina, adrenalina, serotonina etc., scapă de sub control. Organismul continuă să-şi facă rezerve de energie, deşi, practic, se află în hibernare. De aceea, pacienţii iau în greutate. În plus, din cauza izolării, lipseşte şi comunicarea - întâlnirile, discuţiile cu prietenii, mişcarea.
- Cauzele depresiei de iarnă sunt, aşadar, mai ales biologice?
- Există cauze biologice întemeiate, dar este foarte probabil ca şi comportamentul însuşit să joace un rol - după moto-ul: dacă m-am simţit aşa iarna trecută şi acum două ierni, o să fie cu siguranţă la fel şi anul ăsta.
- Deci, pentru un diagnostic cert, trebuie ca simptomele să apară în mai multe ierni consecutiv?
- Da, despre o afecţiune de sezon veritabilă se poate vorbi doar după 2-3 ierni cu stări depresive.
- În general, în cazul depresiilor, nu poate fi indicată o durată fixă, ci estimate doar valori medii. Nici depresia de iarnă nu se instalează prompt, cu prima ninsoare, şi nu trece în momentul când înfloresc ghioceii. Este vorba, pur şi simplu, de un anotimp caracterizat printr-un risc de depresie ceva mai ridicat pentru întreaga populaţie şi foarte ridicat pentru anumite grupuri sensibile. În depresia de iarnă se poate pleca de la două lucruri: în primul rând, se re-ameliorează dispoziţia şi starea generală, deci vindecarea este sigură, dacă între timp nu intervine ceva. Şi în al doilea rând: dacă nu se iau măsuri împotriva ei, durează mai mult.
- De ce sunt afectate mai ales femeile?
- Femeile sunt "în fruntea" anumitor afecţiuni, precum depresiile sau anxietatea. Asta, şi din cauză că îşi acordă mai multă atenţie şi că acceptă mai uşor nevoia organismului de a face o pauză. Şi, în plus, îşi declară deschis starea de indispoziţie.
"Rămâneţi activi!"
- Cum pot medicii să ajute pacienţii?
- Bolnavii trebuie să facă exact ceea ce li se pare cel mai greu: să rămână activi. Să se scoale dimineaţa din pat şi să iasă afară, la aer. Chiar dacă cerul este acoperit, soarele acţionează mai puternic decât orice helioterapie practicată în clinici.
- Ar trebui administrate şi medicamente?
- Depinde de gravitatea simptomelor. Dar n-ar trebui să existe o ezitare în ceea ce priveşte medicamentele. Ele nu sunt remedii miraculoase, dar le sunt de folos majorităţii pacienţilor. În cazul unei depresii grave - indiferent că e de sezon, atipică sau nu - pacientul îşi pierde siguranţa comunicării şi nu mai poate fi contactat. E o iluzie să credem că într-un asemenea caz este eficientă doar psihoterapia.
- Dar plantele medicinale au vreo eficienţă? Multă lume are încredere totală în sunătoare, de pildă.
- Remediile naturale, precum sunătoarea, pot fi folosite cu succes în cazul depresiilor uşoare. Dar trebuie să avem grijă să nu interacţioneze periculos cu eventuale medicamente luate în acelaşi timp.
Starea depresivă durează
Ar trebui consultat medicul în următoarele cazuri:
1. Prejudicii importante în viaţa profesională şi particulară
Vă vine greu să ajungeţi la timp la serviciu în mod regulat. Capacitatea dvs. de gândire şi de concentrare s-a diminuat vizibil. Depuneţi eforturi pentru a rezolva probleme care înainte vi se păreau uşoare. Vă izolaţi - în viaţa particulară, partenerul (a) vă consideră distanţi şi inaccesibili.
2. Semne clare de depresie
Sunteţi tot timpul trişti, aveţi sentimentul că viaţa nu merită trăită. Vă gândiţi că sunteţi incompetenţi, nedemni de încredere, vă e teamă de viitor şi vă apasă permanent sentimentul vinovăţiei.
3. Probleme fizice evidente
Simţiţi nevoia să dormiţi mai mult ca de obicei, vă treziţi greu dimineaţa. Aveţi senzaţia că pierdeţi controlul asupra obiceiurilor dvs. alimentare şi asupra greutăţii.
6 recomandări pentru mai mult... elan
Helioterapia. Şi la temperaturi sub 0 grade, ar fi bine să ieşiţi cât mai des afară, pentru că lumina soarelui stopează producţia de melatonină (hormonul somnului) şi o stimulează pe cea a serotoninei (hormonul fericirii). Alternativ, puteţi apela la lămpile terapeutice, care să vă aducă soarele în casă.
Lichide multe. Pun în mişcare irigarea sanguină şi au un efect revigorant. Cele mai bune sunt cele care conţin cofeină - ceaiul verde şi ceaiul negru.
Mâncăruri picante. Ardeiul iute impulsionează producerea endorfinelor, care calmează durerile şi transpun organismul într-o stare de fericire.
Forţă mediteraneană. Uleiul eteric de rozmarin stimulează circulaţia sângelui. Folosiţi-l atât sub formă de condiment, cât şi ca adaos pentru baie.
Ciocolată neagră. Are un efect dublu: creează o stare de fericire, dar teobromina pe care o conţin boabele de cacao acţionează exact precum cofeina.
Preparate cu sunătoare. Sunt adevărate antidepresive, efectul lor, în cazul depresiilor uşoare şi medii, fiind confirmat de numeroase studii.
A consemnat
ANCA POP-SEBACEK
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
