- Iarna, mai cu seamă, dependența noastră de anotimpuri devine extrem de evidentă. Dacă cerul e plumburiu, mulți dintre noi simțim o umbră întunecată acoperindu-ne starea sufletească. În cele ce urmează, un expert în materie, doctorul HANS FÖRSTE, de la Clinica pentru psihoterapie din Viena, ne arată cum putem scăpa de depresiile de sezon -
Vremea, trupul și sufletul
Ba este prea cald și din nou prea frig, ba nu mai vedem o rază de soare săptămâni de-a rândul. Despre vreme vorbește toată lumea. Pentru proasta dispoziție, durerile de cap, oroarea de a ieși din casă vina o poartă schimbările de vreme, vântul, ploaia sau întunericul zilelor de iarnă!
Medicii și psihologii tratează cu multă seriozitate efectele climei asupra psihicului și trupului. Încă din secolul 4 î.Hr., cel mai renumit medic al antichității, Hipocrate, avertiza că "toți cei ce sunt interesați de medicină ar trebui, în primul rând, să studieze anotimpurile și tot ce se întâmplă pe parcursul lor".
De atunci, influența vremii asupra trupului și sufletului a fost confirmată în nenumărate studii: persoanele meteosensibile suferă de o oboseală cronică, au probleme cu somnul sau reacționează iritat. Altele fac migrene, au tulburări respiratorii sau dureri ale articulațiilor. Și mult mai extinse sunt, probabil, efectele "dirijorului" meteorologic, soarele: lumina lui stimulează producerea în organismul nostru a vitaminei D, care joacă un rol decisiv în structura sistemului osos și a dinților. Savanții britanici au descoperit, recent, că lumina solară poate contribui și la reglarea tensiunii arteriale: razele ultraviolete favorizează - conform studiilor - dilatarea vaselor de sânge, care, la rândul ei, reduce presiunea arterială.
Dar puterea soarelui este și mai evidentă în efectul produs asupra sufletului. "Acolo unde luminează soarele, nu e loc de doctor", spune un proverb. Iar când soarele apare doar pentru scurtă vreme, cum se întâmplă în lunile mohorâte de iarnă, sufletul e bolnav.
"Depresiile de iarnă sunt trecătoare, la fel ca și anotimpul care le generează"
- În lunile întunecoase și mohorâte, o femeie din trei și un bărbat din patru se simt rău. De ce are lumina solară un efect așa de puternic asupra stării noastre generale?
- Pentru a fi sănătos și a-și păstra buna dispoziție, omul are nevoie de soare. Lumina funcționează ca un indicator biologic și psihologic, sincronizează ritmurile noastre multe și variate, ne înviorează și ne ameliorează starea sufletească. Iar iarna, lumina devine neîndestulătoare.
- Dar și înainte vreme au existat ierni, și totuși oamenii nu-și pierdeau buna dispoziție din cauza lor...
- Astăzi, o mare parte dintre oameni nu mai folosesc corect resursele de lumină pe care le au la dispoziție în aceste luni. Dimineața, coboară la subsol, în garaj, și se urcă într-o mașină cu geamuri fumurii, iar odată ajunși la serviciu, iau liftul și stau toată ziua în fața computerului. Și seara, se duc, eventual, la o sală de fitness, amenajată într-o pivniță. În felul acesta, ei nu primesc nici pe departe cantitatea de lumină de care are nevoie organismul lor.
- Cum se deosebește o depresie de iarnă de o depresie normală?
- O persoană cu o depresie de "sezon", mai poate trăi, la limită, câte-o mică bucurie. Mai savurează, de pildă, o bucățică de tort. Aceasta este, de altfel, și una dintre diferențele principale: persoana respectivă mănâncă - în mod firesc - mai mult și are o poftă mai mare mai ales de hidrați de carbon și de dulciuri. Prin satisfacerea acestei pofte, se produc niște procese care creează, pe durată scurtă, o stare de bine. Și spre deosebire de persoanele cu depresii normale, ea nu se răsucește noaptea în pat, fără a putea dormi. Dimpotrivă: doarme mult, dar a doua zi nu e odihnită, ci iritată și mai degrabă prost dispusă.
- Să mănânci tort și să dormi mult - chiar nu sună deloc rău. Este, deci, depresia de iarnă cu-adevărat o afecțiune serioasă?
- Nu există manual de psihiatrie în care să nu apară și depresia de iarnă. Afecțiunea este tratată foarte serios, pentru că nu e rară și necesită o terapie specială. În cazurile grave, cei afectați nu mai sunt apți de muncă sau au îndoieli de sine profunde.
- Ce se întâmplă, mai exact, în organism?
- Viața retrasă din timpul iernii ne poate deregla ritmul intern. Co-acțiunea complexă a unor substanțe active, precum melatonina, adrenalina, serotonina etc., scapă de sub control. Organismul continuă să-și facă rezerve de energie, deși, practic, se află în hibernare. De aceea, pacienții iau în greutate. În plus, din cauza izolării, lipsește și comunicarea - întâlnirile, discuțiile cu prietenii, mișcarea.
- Cauzele depresiei de iarnă sunt, așadar, mai ales biologice?
- Există cauze biologice întemeiate, dar este foarte probabil ca și comportamentul însușit să joace un rol - după moto-ul: dacă m-am simțit așa iarna trecută și acum două ierni, o să fie cu siguranță la fel și anul ăsta.
- Deci, pentru un diagnostic cert, trebuie ca simptomele să apară în mai multe ierni consecutiv?
- Da, despre o afecțiune de sezon veritabilă se poate vorbi doar după 2-3 ierni cu stări depresive.
- Cât durează boala? Este aceasta dependentă doar de schimbările de vreme?
- În general, în cazul depresiilor, nu poate fi indicată o durată fixă, ci estimate doar valori medii. Nici depresia de iarnă nu se instalează prompt, cu prima ninsoare, și nu trece în momentul când înfloresc ghioceii. Este vorba, pur și simplu, de un anotimp caracterizat printr-un risc de depresie ceva mai ridicat pentru întreaga populație și foarte ridicat pentru anumite grupuri sensibile. În depresia de iarnă se poate pleca de la două lucruri: în primul rând, se re-ameliorează dispoziția și starea generală, deci vindecarea este sigură, dacă între timp nu intervine ceva. Și în al doilea rând: dacă nu se iau măsuri împotriva ei, durează mai mult.
- De ce sunt afectate mai ales femeile?
- Femeile sunt "în fruntea" anumitor afecțiuni, precum depresiile sau anxietatea. Asta, și din cauză că își acordă mai multă atenție și că acceptă mai ușor nevoia organismului de a face o pauză. Și, în plus, își declară deschis starea de indispoziție.
"Rămâneți activi!"
- Cum pot medicii să ajute pacienții?
- Bolnavii trebuie să facă exact ceea ce li se pare cel mai greu: să rămână activi. Să se scoale dimineața din pat și să iasă afară, la aer. Chiar dacă cerul este acoperit, soarele acționează mai puternic decât orice helioterapie practicată în clinici.
- Ar trebui administrate și medicamente?
- Depinde de gravitatea simptomelor. Dar n-ar trebui să existe o ezitare în ceea ce privește medicamentele. Ele nu sunt remedii miraculoase, dar le sunt de folos majorității pacienților. În cazul unei depresii grave - indiferent că e de sezon, atipică sau nu - pacientul își pierde siguranța comunicării și nu mai poate fi contactat. E o iluzie să credem că într-un asemenea caz este eficientă doar psihoterapia.
- Dar plantele medicinale au vreo eficiență? Multă lume are încredere totală în sunătoare, de pildă.
- Remediile naturale, precum sunătoarea, pot fi folosite cu succes în cazul depresiilor ușoare. Dar trebuie să avem grijă să nu interacționeze periculos cu eventuale medicamente luate în același timp.
Starea depresivă durează
Ar trebui consultat medicul în următoarele cazuri:
1. Prejudicii importante în viața profesională și particulară
Vă vine greu să ajungeți la timp la serviciu în mod regulat. Capacitatea dvs. de gândire și de concentrare s-a diminuat vizibil. Depuneți eforturi pentru a rezolva probleme care înainte vi se păreau ușoare. Vă izolați - în viața particulară, partenerul (a) vă consideră distanți și inaccesibili.
2. Semne clare de depresie
Sunteți tot timpul triști, aveți sentimentul că viața nu merită trăită. Vă gândiți că sunteți incompetenți, nedemni de încredere, vă e teamă de viitor și vă apasă permanent sentimentul vinovăției.
3. Probleme fizice evidente
Simțiți nevoia să dormiți mai mult ca de obicei, vă treziți greu dimineața. Aveți senzația că pierdeți controlul asupra obiceiurilor dvs. alimentare și asupra greutății.
6 recomandări pentru mai mult... elan
• Helioterapia. Și la temperaturi sub 0 grade, ar fi bine să ieșiți cât mai des afară, pentru că lumina soarelui stopează producția de melatonină (hormonul somnului) și o stimulează pe cea a serotoninei (hormonul fericirii). Alternativ, puteți apela la lămpile terapeutice, care să vă aducă soarele în casă.
• Lichide multe. Pun în mișcare irigarea sanguină și au un efect revigorant. Cele mai bune sunt cele care conțin cofeină - ceaiul verde și ceaiul negru.
• Mâncăruri picante. Ardeiul iute impulsionează producerea endorfinelor, care calmează durerile și transpun organismul într-o stare de fericire.
• Forță mediteraneană. Uleiul eteric de rozmarin stimulează circulația sângelui. Folosiți-l atât sub formă de condiment, cât și ca adaos pentru baie.
• Ciocolată neagră. Are un efect dublu: creează o stare de fericire, dar teobromina pe care o conțin boabele de cacao acționează exact precum cofeina.
• Preparate cu sunătoare. Sunt adevărate antidepresive, efectul lor, în cazul depresiilor ușoare și medii, fiind confirmat de numeroase studii.
A consemnat
ANCA POP-SEBACEK