Problemele cu care se confruntă mama dvs. definesc, fără îndoială, simptomatologia caracteristică unei neuropatii, mai precis, a unei complicaţii pe termen lung a diabetului de care suferă. Excesul de zahăr (glucoză) în sânge poate fi o ameninţare pentru multe organe, inclusiv pentru inimă, ochi, rinichi şi nervi. Deteriorarea nervilor periferici, datorată nivelurilor ridicate ale glicemiei (neuropatie diabetică), afectează capacitatea acestora de a transmite mesaje corecte către creier, astfel încât la nivelul picioarelor şi, uneori, chiar şi al mâinilor, pot apărea senzaţii de înţepătură, arsură ori parestezie (amorţeală). Cu timpul, se poate ajunge chiar la pierderea totală a sensibilităţii în zonele afectate, dar şi la alte complicaţii determinate de distrugerea nervilor care controlează funcţiile autonome ale organismului, traduse prin creşterea frecvenţei cardiace şi accentuarea transpiraţiei. În acelaşi timp, acest gen de afecţiune (neuropatie diabetică) poate duce la apariţia unor probleme de control sfincterian al vezicii urinare şi la diaree. Mai mult, boala diabetică poate duce şi la scăderea fluxului de sânge care ajunge la picioare. Acest lucru, alături de distrugerea nervilor, poate duce la apariţia unor răni deschise (ulceraţii) şi, posibil, la gangrenă. Sigur, nu doar neuropatia periferică face parte din posibilele complicaţii pe termen lung ale diabetului, afectarea renală, afectarea oculară (retinopatie diabetică), afectarea cardiovasculară (hipertensiune arterială, ateroscleroza, accidentul vascular cerebral, angina, atacul de cord etc.) sau creşterea riscului de infecţii (nivelul crescut al glicemiei alterează capacitatea celulelor sistemului imunitar de a se apăra împotriva bacteriilor şi a germenilor care invadează organismul) reprezintă riscuri demne de luat în calcul.
Cel mai important lucru pe care trebuie să-l faceţi pentru a controla boala diabetică şi pentru a preveni apariţia ori agravarea complicaţiilor este controlul zilnic al glicemiei. În afară de monitorizarea ei zilnică, mijloacele de control ale diabetului şi ale complicaţiilor sale sunt: abordarea unei diete sănătoase, săracă în proteine animale, păstrarea unei vieţi active, menţinerea unei greutăţi normale, folosirea medicamentelor potrivite, aşa cum au fost ele prescrise, şi controale medicale regulate. Nu voi insista pe explicarea tratamentului medicamentos al neuropatiei diabetice, înţelegând că pentru mama dvs. această abordare a devenit de nesuportat. În schimb, voi încerca să vă vin în ajutor prin prezentarea unor remedii naturiste a căror utilitate terapeutică, în cazul acestei patologii, s-a dovedit salutară. Astfel, acidul gama-aminobutiric (GABA), pe lângă proprietăţile benefice deţinute în controlul bolilor cardiovasculare, psihice, neuro-endocrine, imunitare etc., are şi capacitatea de a reduce considerabil durerile şi paresteziile din neuropatia diabetică. Este indicată administrarea GABA în asociere cu L-glutamină, un aminoacid care intensifică sinteza acidului gama-aminobutiric, dar şi cea a acetil-colinei (neurotransmiţător implicat în conducerea optimă a impulsului nervos) sau cea a glutamatului, implicat în atenuarea durerii şi reglarea greutăţii corporale. Extractul din muguri de dud negru acţionează ca adjuvant în diabetul non-insulinodependent şi intoleranţă glucidică, fiind foarte util în complicaţiile vasculare consecutive diabetului. Uleiul de Luminiţa-nopţii contribuie la sănătatea vaselor de sânge şi la păstrarea tensiunii arteriale normale, având şi rolul de a reduce furnicăturile şi senzaţia de amorţeală în neuropatia diabetică.
Lista remediilor naturale destinate complicaţiilor diabetului poate continua, dar, din lipsă de spaţiu, despre acestea putem vorbi în particular.
Să auzim numai de bine!
Dr. ANDREI MANU-MARIN -medic primar urologie, specializare neuro-urologie şi urodinamică, EVOMED Bucureşti, www.evo-med.ro, tel. 0740/07.73.37, e-mail: andrei.manumarin@yahoo.com
"Am diabet, adenom de prostată şi infecţie urinară"
(Răspuns pentru CONSTANTIN OPRESCU - Ploieşti, F. AS nr. 1091)
Diabetul este o afecţiune însoţită frecvent de neuropatie. Ea poate afecta şi capacitatea de contracţie a vezicii urinare, deci, capacitatea ei de a se goli complet, cu un jet bun. Ca urmare, simptomele dvs. se pot datora în mare măsură diabetului şi neuropatiei pe care o determină acesta, poate chiar mai mult decât prostatei şi măririi în volum a acesteia. Măsurarea debitului urinar, adică o debitmetrie, ar putea determina felul în care se goleşte vezica dvs. şi să sugereze dacă diabetul este sau nu implicat în simptomele dvs. La fel de importantă este determinarea reziduului urinar, adică a volumului de urină care rămâne în vezică după ce urinaţi. Acest reziduu, dacă este mai mare de 100 ml, poate fi vinovat de urinarea deasă, dar mai ales, poate fi incriminat în apariţia infecţiilor urinare repetate.
La o persoană cu diabet, o infecţie urinară trebuie neapărat tratată antibiotic. De asemenea, un tratament permanent cu tablete de merişor este util în scăderea ratei de reinfecţie. Esenţial este ca reziduul să se diminueze sau să dispară, pentru a obţine un rezultat notabil în lupta cu infecţia urinară. Pentru aceasta, există medicamente şi sfaturi de modificare a comportamentului, cum ar fi evitarea ingestiei bruşte a unei cantităţi mari de lichide, evitarea amânării urinării, tratarea constipaţiei.
Operaţia de prostată a unui pacient cu diabet este recomandabil să se efectueze doar după ce este dovedit faptul că simptomele pacientului sunt determinate de prostată şi nu de diabet. Jetul slab, golirea incompletă a vezicii se pot datora atât prostatei, cât şi diabetului. Urinarea frecventă şi urinarea nocturnă sunt simptome datorate mai mult diabetului, tulburărilor de circulaţie a sângelui şi mai puţin prostatei.
Dr. CĂTĂLIN LUCA - medic de medicină generală cu competenţe în Ayurveda şi apifitoterapie - Laboratoarele BIONATURA PLUS, tel. 0752/15.29.70, 0752/15.29.71, e-mail: contact@bionaturaplus.com, www.bionaturaplus.com
(Răspuns pentru C. I. - Suceava, F. AS nr. 1087)
În urma unui conflict emoţional foarte puternic, dvs. v-a fost afectat un centru motor la nivel cerebral. Este necesar să realizaţi ce şoc emoţional aţi suferit înainte de apariţia acestei boli. Vă recomand ca o perioadă de 3-6 luni (cu reevaluare după primele 3 luni), să luaţi următorul tratament: Biostem - câte 2 comprimate, de două ori pe zi; Protect Activ Zeolit - câte 4 comprimate, de două ori pe zi, în primele 5 zile, apoi 5 comprimate, de două ori pe zi, în următoarele 5 zile, apoi 6 comprimate, de două ori pe zi, timp de 5 zile, şi apoi câte 7 comprimate, de două ori pe zi, până la finalizarea celor 3 luni, când veţi face o reevaluare. În paralel, luaţi Oxigenare Celulară, conform prospectului.
* Preparaţi un macerat la rece din: schinduf (100 g), busuioc (100 g), tătăneasă (50 g), cătină (100 g), măceşe (100 g), sânziene (100 g), vâsc (50 g), salvie (100 g), stejar (50 g), mesteacăn (100 g). Se amestecă toate plantele într-o pungă de hârtie. Seara, se iau 5 linguri din amestecul de plante şi se pun într-un litru de apă plată, se lasă la macerat la rece până dimineaţa, când se strecoară. Se bea întreaga cantitate rezultată, pe parcursul zilei: câte un pahar mic (80 ml) din oră în oră, cu înghiţituri mici, după ce a fost plimbat 3-4 minute prin gură.
* Amestecaţi în părţi egale ulei de cătină şi ulei de cânepă, din care luaţi câte o linguriţă, de 3 ori pe zi. De asemenea, consumaţi polen - câte o lingură, de 3 ori pe zi.
* Amestecaţi într-o oală 1 litru de apă cu 1 litru ulei de măsline şi adăugaţi câte 20 g din următoarele plante medicinale: busuioc, cătină, stejar, schinduf, salvie şi brusture. Puneţi oala la fiert, la foc mic, până se evaporă apa, apoi strecuraţi şi stoarceţi plantele, iar uleiul rezultat îl puneţi într-un recipient din sticlă. În fiecare seară (înainte de culcare) şi dimineaţa (după scaun) încălziţi 20 ml ulei şi-l introduceţi în colon (ca la clismă, cu o pompiţă sau cu o seringă fără ac). Trebuie să fie păstrat în intestin toată noaptea! Dacă apare nevoia de a merge la toaletă, se va abţine sau se va introduce altă doză!
* Luaţi o mână de orez, o fierbeţi, o scurgeţi de apă şi o puneţi într-un săculeţ de bumbac, pe care îl legaţi bine. Apoi fierbeţi (până dă în clocot) un litru de lapte, împreună cu câte 20 g din următoarele plante medicinale: busuioc, cătină, stejar, schinduf, salvie, brusture. După fierbere, strecuraţi plantele. O dată pe zi, încălziţi laptele rezultat, înmuiaţi în el săculeţul cu orez şi faceţi o frecţie viguroasă pe tot corpul: mâini, picioare, spate, torace, abdomen (săculeţul trebuie înmuiat din când în când în lapte călduţ).
Tratamentul şi procedurile recomandate se continuă timp de 3 luni, se face o pauză de 2 săptămâni, apoi se reiau.
* Introduceţi în alimentaţia de zi cu zi seminţe de floarea soarelui, dovleac, caise, nuci, migdale, caju, pe care să le mestecaţi bine înainte de înghiţire.
* Beţi sucuri proaspete de legume şi fructe.
Vă rog să-mi comunicaţi telefonic rezultatele obţinute la 3 luni, pentru reevaluarea tratamentului. Succes!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
