Transpiraţia are un rol important, însă adesea devine stânjenitoare. Care este cantitatea considerată normală?
Corpul nostru pierde zilnic prin transpiraţie cam jumătate de litru de lichid. Când trăim o stare afectivă intensă, când facem sport sau în condiţii de caniculă, se poate ajunge chiar şi la doi, până la trei litri. Abundenţa transpiraţiei diferă de la un individ la altul. Ea depinde, printre altele, şi de numărul glandelor sudoripare, acestea variind între două şi trei milioane. Toate împreună compun "instalaţia de climatizare" a corpului, cea care îi menţine temperatura constantă la 37°C.
Cum funcţionează aceasta, mai exact?
Când vremea este exagerat de caldă sau când musculatura în mişcare generează căldură, sistemul nervos transmite un semnal către piele, avertizând-o să împiedice o supraîncălzire a organelor interne. Glandele sudoripare, plasate între epidermă şi dermă, încep atunci să lucreze la turaţie maximă, trimiţând lichidul prin pori la suprafaţa pielii, unde transpiraţia se evaporă şi astfel răceşte corpul.
Secreţia glandelor sudoripare poate avea modificări cantitative?
Da. Noi transpirăm tot mai puţin, pe măsura înaintării în vârstă. Transpiraţiile excesive pot avea legătură cu greutatea corporală sau cu hormonii: femeile aflate în perioada de premenopauză transpiră mult. La fel şi persoanele supraponderale, al căror corp se încălzeşte repede, fiindcă stratul de grăsime are un efect de izolare termică. Dar şi unele boli, cum sunt disfuncţiile tiroidiene sau dereglările metabolice (de exemplu, diabetul) pot provoca transpiraţii mai puternice. Dacă observaţi o asemenea modificare, adresaţi-vă unui medic, pentru a stabili cauza.
Cum se măsoară secreţia glandelor sudoripare?
Procedeul tehnic prin care se determină cantitatea de lichid eliminată prin pori poartă denumirea de gravimetrie. Se apelează la această metodă atunci când cineva începe dintr-o dată să transpire mult mai mult ca înainte sau când transpiraţia îi creează un disconfort greu de suportat. Cu ajutorul unei hârtii de filtru, se absoarbe şi se cântăreşte lichidul eliminat într-un anumit interval de timp. Rezultatul va arăta dacă glandele funcţionează în limite normale.
Uneori ni se udă spatele, alteori palmele - de ce transpirăm în zone diferite ale corpului?
Când e foarte cald sau când facem efort fizic, lucrează la capacitate maximă glandele din regiunea capului, a spatelui, subsuorilor şi braţelor. În schimb, dacă factorul declanşator este psihicul, se umezesc mai curând palmele şi labele picioarelor. În această din urmă situaţie, s-a dovedit eficientă metoda numită iontoforeză cu apă: se fac băi la mâini şi picioare, iar prin apă se trece un curent electric de mică intensitate. Dezavantajul constă în faptul că terapia trebuie aplicată continuu, fără pauze.
Când este suficient un deodorant bun şi când trebuie luate măsuri mai drastice?
Depinde de fiecare în parte. Unora, o mică pată de transpiraţie sub braţ li se pare deja o catastrofă. Adesea este de ajuns un deodorant cu efect de lungă durată. Dacă el nu remediază situaţia, există şi soluţia injecţiilor cu botox, care blochează transmisia dintre fibrele nervoase şi glandele sudoripare. Pentru o subsuoară sunt necesare în jur de 50 de înţepături, iar efectul se menţine timp de aproximativ şase luni. O altă posibilitate este chiuretajul clasic, care constă în chiuretarea şi aspirarea glandelor sudoripare, sub anestezie locală.
Cu tehnologia laser se obţin rezultate bune?
Pacienţii au experienţe foarte încurajatoare cu această metodă minim invazivă. Axila este anesteziată local şi, printr-o incizie nu mai mare de un milimetru, chirurgul introduce o sondă flexibilă cu laser, care încălzeşte în evantai şi lichefiază ţesutul glandelor sudoripare, astfel încât el poate fi aspirat. Vindecarea leziunii se produce în trei zile, după care transpiraţia subsuorilor a dispărut pentru totdeauna.