Pielea noastră are nenumărate funcţii: protejează corpul de influenţele dăunătoare ale mediului înconjurător, elimină, prin transpiraţie, substanţele toxice din organism. În plus, este un indicator al stării noastre fizice: iritaţiile, descuamarea sau schimbările de culoare pot fi semnul unor probleme organice. Oamenii sănătoşi au pielea curată şi rumenă, de aceea ni se pare atât de atrăgător aspectul ireproşabil al unui ten. Pe asta mizează, de fapt, o întreagă industrie: sumele cheltuite de femei pentru produse cosmetice sunt din ce în ce mai importante, tinerele trecute de 30 de ani petrecând zilnic, pentru machiat, peste 30 de minute în faţa oglinzii.
Următoarele întrebări şi răspunsuri vă vor lămuri cum puteţi avea o piele sănătoasă, ce produse trebuie să folosiţi şi ce ar fi bine să ştiţi despre metodele anti-îmbătrânire.
CE-I TREBUIE ŞI CE NU-I TREBUIE PIELII
- Există tenuri care nu au nevoie de nici o îngrijire?
În principiu, pielea normală, sănătoasă, se poate "descurca" şi fără creme, mai ales vara, când umiditatea aerului este mare. Atunci este suficientă, în general, o protecţie antiultraviolete. Iarna, însă, aerul e mai uscat şi la fel şi pielea. Şi dacă este vorba de prevenirea apariţiei ridurilor, cremele sunt absolut necesare.
- Ce cremă se potriveşte cu ce ten?
Tenul uscat, sensibil, are nevoie - în mod special - de grăsimi (lipide). Acestea aprovizionează pielea cu substanţe care nu există, în cantităţi suficiente, în învelişul ei protector. Se recomandă, deci, o îngrijire consistentă pe bază de uleiuri. În mod frecvent, cremele hidratante, pe bază de apă, nu sunt suficiente. Iar loţiunile cu alcool şi săpunurile accentuează uscarea pielii.
Pentru pielea grasă, cele mai bune sunt cremele hidratante, pe cât se poate, cu proprietăţi antibacteriene şi regulatoare de sebum. Sebumul excedentar poate fi îndepărtat şi în timpul zilei, cu şerveţele speciale.
Aşa-numitul ten mixt este uscat pe obraji şi gras în zona T (frunte, nas, bărbie). Cremele folosite n-ar trebui să fie prea grase. În cazurile foarte pronunţate, se folosesc două creme, câte una pentru fiecare tip de ten.
- Folosind permanent creme, nu dezobişnuim pielea să se autoregleze?
- Nu. Componentele cremelor nu pătrund suficient de adânc pentru a produce modificări durabile. Dar o îngrijire exagerată poate declanşa dermatita periorală ("boala stewardeselor"), un fel de erupţie acneică, mai ales în zona gurii. Ce o declanşează nu e foarte limpede. S-ar putea ca folosirea excesivă a produselor cosmetice să dăuneze învelişului protector natural al pielii. În acest caz, cremele se vor folosi mai rar şi faţa nu se va mai curăţa decât cu apă.
- Bărbaţii necesită mai puţină îngrijire decât femeile?
- În acest punct, bărbaţii sunt avantajaţi. Epiderma lor este mai groasă cu 20% decât a femeilor. Şi are un ţesut conjunctiv mai solid. În plus, aşa-numitul înveliş hidrolipidic este mai stabil. Acest strat de grăsimi de la suprafaţă nu lasă apa să se evaporeze aşa de repede, protejând pielea de efectele dăunătoare ale mediului înconjurător.
Dar pentru că producţia de sebum este mai mare la ei, bărbaţii au - mai frecvent decât femeile - tenul gras. După circa 35 de ani, pielea bărbaţilor îmbătrâneşte mai repede decât cea a femeilor, pentru că regenerarea celulelor şi rezistenţa ţesutului conjunctiv se reduce din ce în ce mai mult. De aceea, începând de la această vârstă, ar fi bine ca şi bărbaţii să folosească creme anti-aging.
- Există creme pe care le suportă toată lumea şi care nu fac rău pielii?
- Este adevărat că apa multă usucă pielea?
- Da, pentru că apa "spală" substanţele naturale care menţin umiditatea epidermei. Această combinaţie de lipide şi produse de descompunere rezultată din regenerarea pielii formează o peliculă care protejează epiderma de uscare. Spălarea frecventă poate deteriora stratul protector. De aceea, dermatologii ne recomandă să facem duş doar o dată la două zile.
- Putem face ceva pentru piele şi din interior?
- Da, printr-o alimentaţie echilibrată. Substanţele vegetale, de pildă, aprovizionează pielea cu fenoli, iar proteinele din produsele lactate, peşte şi leguminoase conţin aminoacizi care stimulează dezvoltarea celulelor. Iar acizii graşi nesaturaţi, din uleiurile presate, protejează pielea de uscare.
- Ne putem încrede în promisiunile producătorilor de cosmetice?
Producătorii trebuie să dovedească că produsul lor obţine performanţele înscrise pe ambalaj. Dacă acolo scrie că o cremă hidratantă produce umiditate 24 de ore, măsurătorile trebuie să arate că afirmaţia este întemeiată. În schimb, dacă un producător susţine că un anumit extract din plante exotice folosit ar hidrata mai bine pielea decât celelalte creme de pe piaţă, afirmaţia nu trebuie dovedită. Cremele foarte scumpe nu conţin totdeauna ceea ce promit.
- Cât putem folosi o cremă începută?
- Acest lucru este scris pe cutie sau pe tub. Începând din 2005, producătorii de cosmetice sunt obligaţi să indice durabilitatea produselor, prin simbolul unei cutii deschise, plus durata - de pildă "12 M", pentru 12 luni. Nedeschise, produsele pot fi păstrate, de obicei, 30 de luni. Produsele fără substanţe conservante se alterează mai repede.
- Chiar este nevoie de două creme: una de zi şi una de noapte?
- Adevărul este că la nivelul pielii, noaptea au loc alte procese decât pe timpul zilei. Divizarea celulelor e de opt ori mai rapidă; irigarea sanguină este cea mai puternică în jurul orei 23; la miezul nopţii, producţia de sebum este la cel mai scăzut nivel, iar la ora 4 dimineaţa, produsele de îngrijire pătrund cel mai bine în piele. Deci, aplicarea unei creme înainte de culcare este binevenită. Produsul trebuie să conţină mai multe grăsimi, având în vedere producţia scăzută de sebum din timpul nopţii.
- Cât de des trebuie folosit peeling-ul?
- Nu mai des decât o dată pe săptămână. Peeling-ul înlătură substanţele naturale care menţin umiditatea epidermei şi, folosit prea des, usucă pielea. Persoanele cu piele uscată ar trebui să renunţe la peeling.
- Există vreun produs extern, eficient împotriva celulitei?
- Până în prezent, nu există nici o dovadă ştiinţifică a efectului tratamentului cosmetic asupra "pielii de portocală". Aceasta poate fi redusă, uneori, doar printr-o alimentaţie echilibrată, prin renunţarea la ţigări şi printr-un consum redus de alcool şi de cafea. De fapt, celulita nu este o problemă a pielii: ea apare atunci când celulele adipoase formează "pungi" care, ajungând la suprafaţă, devin vizibile, sub forma unor denivelări inestetice.
- Cum se pot deosebi cremele cosmetice de alifiile medicinale?
- Pubertatea a trecut de mult dar cu toate acestea, pielea multor persoane adulte prezintă impurităţi, coşuri.
- Acneea apare în nenumărate forme şi faze ale vieţii, de pildă, în cazul tulburărilor de metabolism sau atunci când nivelul hormonal depăşeşte măsura. Persoanele cu tenul gras ar trebui să folosească o cremă hidratantă (pe bază de apă) şi să îndepărteze de pe faţă sebumul excedentar cu substanţe detergente "blânde". Dacă măsurile acestea nu au efect, ar trebui consultat un medic dermatolog.
- După ras este nevoie de o apă de faţă?
- Mai degrabă de un balsam, pentru că apa de faţă poate irita şi usca pielea, din cauza conţinutului ridicat de alcool.
- Există persoane care se înroşesc imediat, iar când beau un pahar cu vin, simt că le iau foc obrajii. Este normal?
- În acest caz, ar putea fi vorba de o boală de piele cronică, rozaceea (în stadiu incipient: cuperoză). Alcoolul, aerul rece sau mâncărurile condimentate înroşesc pielea imediat, iar după câţiva ani, pe obraji şi pe nas devin vizibile vase de sânge dilatate. Sau pot apărea pe piele coşuri, exact ca în cazul acneei. Medicul dermatolog recunoaşte imediat dacă este rozacee şi prescrie alifii ce pot stopa - eventual - evoluţia bolii.
- Ce substanţe declanşează, în mod frecvent, alergiile?
- Parfumurile şi conservanţii sunt cei mai puternici alergeni. În cazul parfumurilor, mai ales muşchiul de stejar (aromă puternic amăruie) şi isocugenolul (aromă de cuişoară), iar dintre conservanţi, tiomersalul favorizează energiile.
- Cât de des putem merge la solar, fără probleme?
- Niciodată! Pentru că fiecare arsură atacă celulele pielii. Şi cu cât sunt mai intense razele ultraviolete, cu atât e mai mare riscul cancerului de piele. Iar la solarii, tot corpul este deosebit de expus la aceste raze.
- Ce factori de mediu dăunează cel mai mult pielii?
- Pentru îmbătrânirea evidentă şi apariţia cancerului sunt responsabile, mai cu seamă, razele UV. Dar şi fumatul sau alcoolul deteriorează pielea: accelerează descompunerea colagenului (o substanţă care asigură fermitatea pielii) şi, în plus, nicotina înrăutăţeşte irigarea sanguină.
ÎNGRIJIREA ANTI-VÂRSTĂ
- Care este momentul cel mai oportun pentru cremele anti-vârstă?
- Produsele respective au mai ales un efect preventiv împotriva ridurilor. Mare parte a îmbătrânirii pielii se datorează luminii soare. Chiar şi tinerele de 25 de ani ar putea folosi creme anti-aging, pentru că începând de la această vârstă, procesul de formare de noi celule încetineşte, iar capacitatea de înmagazinare a umidităţii scade. Şi ridurile se formează mai degrabă pe pielea uscată decât pe cea umedă. Aplicarea regulată a cremelor conferă tenului un aspect mai tânăr. Dar este nevoie de nişte produse speciale? Efectul de prevenire a ridurilor atribuit coenzimei Q10 sau colagenului (utilizat extern) nu a fost dovedit, el putând fi declanşat şi de menţinerea umidităţii constante a pielii şi de protecţia împotriva ultravioletelor.
- Odată ridurile apărute, mai folosesc cremele la ceva?
- Da, fiindcă estrogenii vegetali din unele produse, de pildă din soia, au efecte benefice asupra pielii femeilor trecute de menopauză. Ele pot compensa estrogenii lipsă, proprii organismului, şi pot preveni pierderea fermităţii (lăsarea) pielii. În plus, utilizarea consecventă a cremelor încetineşte apariţia unor riduri noi. Studiile au arătat, de altfel, că vitamina A, ca ingredient al cremelor, acţionează abia la persoanele trecute de 80 de ani.
- Pot "întinde" substanţele active cosmetice ridurile deja existente?
- Injecţiile respective dăunează sănătăţii?
- Cele cu substanţe precum acidul hialuronic, colagenul, grăsimea proprie sau poliacizii lactici sunt inofensive. Efectul lor durează între 4-8 luni. Cel mai apreciat pare a fi botox-ul, care paralizează muşchii feţei, micşorând, astfel, ridurile de mişcare (de ex. cuta dintre sprâncene). Şi pentru că se descompune în organism, în circa 7 luni, nu există pericolul unor prejudicii durabile. Dar, ca la toate substanţele, pot să apară alergii. Iar în cazul unor doze prea mari o paralizie trecătoare a feţei ("pleoape căzute"). Siliconul - o altă substanţă de "umplere" a ridurilor - nu este recomandat de "Societatea europeană pentru chirurgie estetică", pentru că rămâne în organism şi se pot forma chisturi în jurul mini-implantului sau poate aluneca.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
