Analiza politică a lunii AUGUST - Tia Şerbănescu - "Politica a coborât în grotă”

"Consecinţele referendumului: pierderi economice şi neîncredere pe plan intern şi internaţional”

- Bătălia pentru demiterea preşedintelui Ro­mâ­niei s-a încheiat cu repunerea în funcţie a lui Traian Bă­sescu. Care sunt consecinţele celor două luni de lupte politice?

- Cred că despre consecinţe vom mai vorbi multă vreme de-acum încolo, pentru că n-au apărut toate. Să le notăm pe cele pe care le suportăm acum. Pe plan intern, a fost distrusă stabilitatea economică şi stopată creşterea economică, pe baza căreia aveam prognoze oarecum îmbucurătoare şi credit în faţa FMI, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, ca un stat solvabil. Din acest punct de vedere, încercarea de demitere a pre­şe­dintelui Băsescu s-a dovedit nu numai inutilă, dar şi nepatriotică. O altă consecinţă este că s-a produs o radicalizare extremă a taberelor intrate în conflict. Şi aşa, dialogul devenise dificil şi din ce în ce mai ru­di­mentar, acum însă nici măcar nu mai este vorba despre o adversitate pronunţată, ci de o ură fără margini îm­potriva duşmanului politic. Nu se mai pune problema să se discute raţional, cu argumente, ci fiecare vrea li­chi­darea adversarului. De 20 de ani ne chinuim să adu­cem politica de la nivelul străzii - cu manifestaţii vio­lente, abuzuri şi intervenţii sângeroase ale autorităţilor - la cel parlamentar, iar acum coborâm cu ea direct în grotă. Alte consecinţe: deprecierea masivă a leului, care ne afectează pe toţi; decredibilizarea statului în faţa băncilor, care îl vor împrumuta mult mai greu şi mult mai scump; pierderea încrederii partenerilor din UE şi NATO, care se va răsfrânge în toate domeniile. Deja e clar că nu vom intra în spaţiul Schengen anul acesta şi poate nici la anul. D-na Viviane Reding, vi­ce­preşedintele Comisiei Europene, ne-a avertizat asupra acestui fapt. Iar d-l Jose Manuel Barroso, care şi-a ex­primat îngrijorarea faţă de ce se întâmplă în România, a spus că Bulgaria îndeplineşte toate criteriile de ade­rare la spaţiul Schengen, sugerând o posibilă decuplare a celor două ţări în acest proces. Dacă şi bulgarii ne-o iau înainte, vom ajunge lanterna roşie a UE. O altă con­secinţă imediată, mai pe înţelesul d-lui Ponta: Partidul Socialist European a renunţat să-şi mai ţină congresul la Bucureşti, în această toamnă, cum era programat; îl va face la Bruxelles. E un semnal foarte prost, dacă nici socialiştii nu vor să mai fie asociaţi cu PSD. Izolarea in­ternaţională a acestei guvernări devine şi mai vi­zi­bilă. Nu în ultimul rând, creşterea economică a fost rec­ti­ficată în jos de câteva ori, astfel încât nu ştim de unde va scoate guvernul bani să plătească salariile şi pen­sii­le, chiar şi neîntregite. Singuri nu avem de unde, iar cu îm­prumut, cine ne mai dă şi cu ce dobândă, în contex­tul unei crize economico-financiare generalizate şi având în vedere că ne-am pierdut credibilitatea? În fine, consecinţa generală, de care nu vom scăpa multă vre­me, este impredictibilitatea. Nimeni nu ştie după ce re­gulă se ghidează guvernul USL, pentru că ne-a arătat că nu respectă nici o normă, nici o lege, încalcă Cons­ti­tuţia, dispreţuieşte deciziile Curţii Constituţionale, nesocoteşte regulamentele Camerelor Parlamentului. În plus, liderii USL mint până acolo, încât nu-i mai poţi crede nici când îţi spun " bună ziua!”. Să le mulţumim pen­tru toate acestea d-nilor Ponta, Antonescu şi Voicu­lescu. Normal ar fi să plătească ei măcar referendumul, 22 de milioane de euro. Dar pentru că n-avem încotro, noi vom plăti consecinţele. Dar tot ei sunt nemulţumiţi şi agresivi, pe motiv că "poporul a decis: Băsescu e demis”. Ei bine, poporul nu a decis asta, pentru că poporul nu e format doar din şapte milioane de români. Majoritatea de 54% n-au votat demiterea preşedintelui.

"USL vrea să desfiinţeze şi să reînfiinţeze Curtea Constituţională pentru a o controla”

- În urma acestei bătălii, a apărut ca necesară schimbarea felului în care este organizată Curtea Constituţională, acuzată că e prea politizată şi că face jocuri politice. Sunteţi de acord ?

- Ezitările Curţii Constituţionale în privinţa rezul­ta­tului referendumului se datorează presiunilor po­litice inimaginabile pe care partidele le-au făcut asupra ju­decătorilor. Presiuni care au şi atras cele mai mari critici pe plan internaţional. Alcătuirea şi modul de funcţionare al Curţii au fost viciate din capul locului. Le­giuitorul a prevăzut ca fiecare Cameră a Parla­men­tului şi preşedintele statului să desemneze câte trei ju­de­cători. Dintr-o dată, avem de-a face cu numiri po­litice, iar judecătorii pot fi suspectaţi că fac ce le spune cine i-a numit, nu ce spune legea fundamentală. Când a fost făcută legea de funcţionare a Curţii, majoritatea parlamentară aparţinea PSD, iar preşedinte era Ion Iliescu. PSD şi d-l Iliescu şi-au numit ce judecători au vrut, care au luat ce decizii a vrut partidul. Atunci, PSD era mulţumit de Curte. Între timp, unor judecători le-au expirat mandatele şi au fost numiţi alţii, de către noua putere, PDL şi Traian Băsescu. S-a schimbat raportul de forţe, drept pentru care USL a sesizat că judecătorii sunt numiţi politic. Totuşi, echilibrul dintre forţe în Curte fiind fragil, deciziile oscilau. Când Curtea Cons­ti­tuţională infirma o decizie a guvernului Boc, de exem­plu cea privind tăierea pensiilor sau pe aceea refe­ritoare la comasarea alegerilor locale cu cele parla­men­tare, USL aplauda. Când deciziile Curţii nu favorizau USL, atunci aceasta devenea " o ruşine, un dezastru”. In­tenţia USL de a schimba organizarea Curţii Consti­tu­ţionale nu e cinstită, ci vine pe fondul deciziei privind re­ferendumul. USL vrea să desfiinţeze Curtea şi să o reîn­fiinţeze, ca să-şi pună numai oamenii săi şi să o controleze. Exact cum a făcut şi cu Consiliul de Acre­ditare Academică, după ce acesta a decis că d-l Victor Ponta şi-a plagiat teza de doctorat.

"De ce a renunţat d-na Pivniceru la carieră şi la salariu mare?”

- Pe toată durata campaniei pentru referendum, Traian Băsescu a afirmat că USL vrea să-l demită ca să poate controla Justiţia. Are motive Justiţia să fie liniştită acum, că preşedintele a rămas în funcţie?

- Nu putem avea certitudini în privinţa Justiţiei, pen­tru că modul în care guvernează USL nu este pre­dic­tibil, cum spuneam. Oricând poate schimba regulile jocului, în chiar timpul jocului, cum a mai făcut-o. Acest capitol al Justiţiei este însă cel mai urmărit de partenerii noştri străini, de la FMI până la Uniunea Europeană, pentru că în Justiţie se vede dacă luptăm cu corupţia, dacă respectăm legile etc. Cu toţii sunt in­te­resaţi de libertatea Justiţiei. Iar deciziile care privesc România sunt luate şi prin prisma felului în care este percepută Justiţia de la noi. Întoarcerea lui Traian Bă­ses­cu nu mai reprezintă o garanţie pentru păstrarea inde­pendenţei Justiţiei, din moment ce ministrul Justi­ţiei, omul care propune şefii Parchetului General şi al DNA, este d-na Mona Pivniceru. D-na Pivniceru este o opozantă a reformei în Justiţie, în general, şi a lui Tra­ian Băsescu, în special. Pe de altă parte, d-na Pivni­ceru are prietenii care ridică semne de întrebare: a fost sur­prinsă în maşina fiului celui mare al lui Adrian Năs­tase, unde intrase împreună cu o prietenă avocată a fos­tului premier; şi este amică veche cu d-na judecător Vio­rica Costiniu, al cărei soţ, Florin Costiniu, tot jude­cător, este judecat pentru corupţie. Acest nou ministru al Justiţiei va trebui să propună noi procurori-şefi la Parchetul General şi la DNA, când le expiră mandatele d-nei Codruţa Kovesi şi d-lui Daniel Morar. D-na Pivniceru nu poate numi direct procurorii-şefi, dar are un rol important în asta. Propunerile sale trebuie vizate de Consiliul Superior al Magistraturii, iar actul de nu­mire - semnat de preşedintele ţării. Va fi deci o luptă foar­te dură. Depinde mult şi de propunerile venite de la mi­nistrul Justiţiei, pentru că acei candidaţi vor trebui să aibă o credibilitate comparabilă cu a Codruţei Kovesi şi a lui Daniel Morar, foarte apreciaţi pentru munca lor în ţară şi mai ales în străinătate. Oricum, e foarte inte­re­sant că d-na Mona Pivniceru a renunţat la o carieră de magistrat de peste 20 de ani, fiind judecător la cel mai înalt nivel, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi membru în Consiliul Superior al Magistraturii. A re­nun­ţat la o poziţie bine plătită şi care atrage şi o pensie foarte mare. De ce a făcut-o, ca să fie ministru trei luni? Nimeni nu-i garantează mai mult. Înseamnă că are o misiune foarte importantă şi că i s-a promis ceva mai important. Un test pentru Justiţie va fi şi rezultatul anchetelor pentru fraudarea votului la referendum. Este foarte bine să aflăm, poate chiar înainte de alegerile parlamentare, cam care e procentajul de voturi furate la noi: 10, 15% sau cât? Să sperăm că procurorii îşi vor face treaba până la capăt şi nu se vor lăsa intimidaţi de protestele USL, căci marile fraude au fost comise ta­man în judeţele controlate de baronii PSD şi PNL. Să sperăm că judecătorii vor da soluţii drepte şi rapide.

"Pierderea încrederii în PNL este una dintre cele mai mari pierderi din aventura politică a ultimului an”

- Credeţi că e posibilă o nouă suspendare a preşe­dintelui, până la sfârşitul anului, aşa cum a dat in­di­caţii d-l Dan Voiculescu, preşedintele fondator al PC?

- În general, văd că sunt urmate îndemnurile d-lui Voiculescu, ajuns "părintele spiritual” al " Uniunii Stalinist-Leniniste” - cum bine i-a zis cineva. Evident, nici de această dată nu contează că nu sunt motive constituţionale pentru suspendarea şi demiterea preşe­dintelui. Totuşi, cred că de data asta va avea un dram de minte măcar d-l Victor Ponta, să-şi dea seama că o nouă suspendare riscă să îngroape definitiv România. De la d-l Antonescu şi de la PNL nu avem ce aştepta. PNL s-a dovedit mai retrograd şi mai demagog decât PSD, mai extremist decât PRM şi mai populist decât partidul lui Dan Diaconescu. Pierderea încrederii în PNL, ca partid democratic, cred că este una dintre cele mai mari pierderi din aventura politică a ultimului an. PNL a început să poarte un nume istoric în mod frau­dulos, cam cum poartă d-l Ponta titlul de doctor. Iar d-l Crin Antonescu, care a adus partidul în această situaţie, ne-a convins pe toţi că ar fi dramatic pentru România dacă domnia sa ar ajunge preşedinte.

- În PNL nu mai există nici un grup alternativ la grupul lui Crin Antonescu, care să preia frâiele şi să aducă partidul pe făgaşul normal...

- Se pare că nu. Crin Antonescu conduce partidul în mod dictatorial, şi efectul este că dizidenţii sunt ime­diat izolaţi sau excluşi. Aşa cum în timpul lui Cea­u­şescu nu prea aveam dizidenţi (cu excepţiile cunos­cute), pentru că erau reprimaţi imediat, aşa nici în PNL nu pot să se mai manifeste liberalii autentici. Mai apare câte o păre­re critică, după care repede este contrazisă de cel ca­re a emis-o. De exemplu, d-l Varujan Vos­ga­nian, ca­re, după vorbă, după scris, părea un om mai fin, a declarat, după referendum, că în PNL nu mai trebuie să dicteze un singur om. Probabil că a doua zi a primit nişte sem­nale atât de dure, încât s-a prezentat la poarta Cotro­ce­niului, să manifeste alături de Ioan Ghişe. Ăsta e indi­ciul cel mai sigur că PNL nu mai este un partid liberal, unde există libertate de opinie. Şi devine nu numai trist, dar şi hilar, când îl auzi pe Crin Antonescu că acuză " regimul securistic” al lui Băsescu. Mai cu seamă dacă ne gândim şi cu cine lucrează Crin An­to­nescu: cu Dan Voiculescu, informator al Securităţii do­vedit şi mai târziu chiar securist, după cum a recunos­cut într-o emisiune cu Alina Mungiu.

- Excludeţi posibilitatea unei colaborări între USL şi preşedintele Băsescu?

- Cred că va fi o foarte scurtă perioadă interbelică, cât să-şi tragă sufletul combatanţii. Crin Antonescu a şi ple­cat repede în vacanţă, în Italia, sleit de puteri. E şi nor­mal, pentru că n-a lucrat niciodată în viaţa lui, timp de două luni, zi de zi. Apoi războiul va fi reluat. Nu cred că va fi o coabitare. Va fi o boicotare reciprocă sau, în cel mai bun caz, o ignorare reciprocă. Deşi de la USL mă aştept ca, în perspectiva campaniei elec­to­rale, să aibă ca principală ofertă tot demiterea lui Traian Băsescu. Pentru că useliştii n-au făcut nimic în aceste luni de guvernare şi nici n-au de gând.