Analiza politică a lunii AUGUST - Tia Șerbănescu - "Politica a coborât în grotă”

"Consecințele referendumului: pierderi economice și neîncredere pe plan intern și internațional”

- Bătălia pentru demiterea președintelui Ro­mâ­niei s-a încheiat cu repunerea în funcție a lui Traian Bă­sescu. Care sunt consecințele celor două luni de lupte politice?

- Cred că despre consecințe vom mai vorbi multă vreme de-acum încolo, pentru că n-au apărut toate. Să le notăm pe cele pe care le suportăm acum. Pe plan intern, a fost distrusă stabilitatea economică și stopată creșterea economică, pe baza căreia aveam prognoze oarecum îmbucurătoare și credit în fața FMI, a Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, ca un stat solvabil. Din acest punct de vedere, încercarea de demitere a pre­șe­dintelui Băsescu s-a dovedit nu numai inutilă, dar și nepatriotică. O altă consecință este că s-a produs o radicalizare extremă a taberelor intrate în conflict. Și așa, dialogul devenise dificil și din ce în ce mai ru­di­mentar, acum însă nici măcar nu mai este vorba despre o adversitate pronunțată, ci de o ură fără margini îm­potriva dușmanului politic. Nu se mai pune problema să se discute rațional, cu argumente, ci fiecare vrea li­chi­darea adversarului. De 20 de ani ne chinuim să adu­cem politica de la nivelul străzii - cu manifestații vio­lente, abuzuri și intervenții sângeroase ale autorităților - la cel parlamentar, iar acum coborâm cu ea direct în grotă. Alte consecințe: deprecierea masivă a leului, care ne afectează pe toți; decredibilizarea statului în fața băncilor, care îl vor împrumuta mult mai greu și mult mai scump; pierderea încrederii partenerilor din UE și NATO, care se va răsfrânge în toate domeniile. Deja e clar că nu vom intra în spațiul Schengen anul acesta și poate nici la anul. D-na Viviane Reding, vi­ce­președintele Comisiei Europene, ne-a avertizat asupra acestui fapt. Iar d-l Jose Manuel Barroso, care și-a ex­primat îngrijorarea față de ce se întâmplă în România, a spus că Bulgaria îndeplinește toate criteriile de ade­rare la spațiul Schengen, sugerând o posibilă decuplare a celor două țări în acest proces. Dacă și bulgarii ne-o iau înainte, vom ajunge lanterna roșie a UE. O altă con­secință imediată, mai pe înțelesul d-lui Ponta: Partidul Socialist European a renunțat să-și mai țină congresul la București, în această toamnă, cum era programat; îl va face la Bruxelles. E un semnal foarte prost, dacă nici socialiștii nu vor să mai fie asociați cu PSD. Izolarea in­ternațională a acestei guvernări devine și mai vi­zi­bilă. Nu în ultimul rând, creșterea economică a fost rec­ti­ficată în jos de câteva ori, astfel încât nu știm de unde va scoate guvernul bani să plătească salariile și pen­sii­le, chiar și neîntregite. Singuri nu avem de unde, iar cu îm­prumut, cine ne mai dă și cu ce dobândă, în contex­tul unei crize economico-financiare generalizate și având în vedere că ne-am pierdut credibilitatea? În fine, consecința generală, de care nu vom scăpa multă vre­me, este impredictibilitatea. Nimeni nu știe după ce re­gulă se ghidează guvernul USL, pentru că ne-a arătat că nu respectă nici o normă, nici o lege, încalcă Cons­ti­tuția, disprețuiește deciziile Curții Constituționale, nesocotește regulamentele Camerelor Parlamentului. În plus, liderii USL mint până acolo, încât nu-i mai poți crede nici când îți spun " bună ziua!”. Să le mulțumim pen­tru toate acestea d-nilor Ponta, Antonescu și Voicu­lescu. Normal ar fi să plătească ei măcar referendumul, 22 de milioane de euro. Dar pentru că n-avem încotro, noi vom plăti consecințele. Dar tot ei sunt nemulțumiți și agresivi, pe motiv că "poporul a decis: Băsescu e demis”. Ei bine, poporul nu a decis asta, pentru că poporul nu e format doar din șapte milioane de români. Majoritatea de 54% n-au votat demiterea președintelui.

"USL vrea să desființeze și să reînființeze Curtea Constituțională pentru a o controla”

- În urma acestei bătălii, a apărut ca necesară schimbarea felului în care este organizată Curtea Constituțională, acuzată că e prea politizată și că face jocuri politice. Sunteți de acord ?

- Ezitările Curții Constituționale în privința rezul­ta­tului referendumului se datorează presiunilor po­litice inimaginabile pe care partidele le-au făcut asupra ju­decătorilor. Presiuni care au și atras cele mai mari critici pe plan internațional. Alcătuirea și modul de funcționare al Curții au fost viciate din capul locului. Le­giuitorul a prevăzut ca fiecare Cameră a Parla­men­tului și președintele statului să desemneze câte trei ju­de­cători. Dintr-o dată, avem de-a face cu numiri po­litice, iar judecătorii pot fi suspectați că fac ce le spune cine i-a numit, nu ce spune legea fundamentală. Când a fost făcută legea de funcționare a Curții, majoritatea parlamentară aparținea PSD, iar președinte era Ion Iliescu. PSD și d-l Iliescu și-au numit ce judecători au vrut, care au luat ce decizii a vrut partidul. Atunci, PSD era mulțumit de Curte. Între timp, unor judecători le-au expirat mandatele și au fost numiți alții, de către noua putere, PDL și Traian Băsescu. S-a schimbat raportul de forțe, drept pentru care USL a sesizat că judecătorii sunt numiți politic. Totuși, echilibrul dintre forțe în Curte fiind fragil, deciziile oscilau. Când Curtea Cons­ti­tuțională infirma o decizie a guvernului Boc, de exem­plu cea privind tăierea pensiilor sau pe aceea refe­ritoare la comasarea alegerilor locale cu cele parla­men­tare, USL aplauda. Când deciziile Curții nu favorizau USL, atunci aceasta devenea " o rușine, un dezastru”. In­tenția USL de a schimba organizarea Curții Consti­tu­ționale nu e cinstită, ci vine pe fondul deciziei privind re­ferendumul. USL vrea să desființeze Curtea și să o reîn­ființeze, ca să-și pună numai oamenii săi și să o controleze. Exact cum a făcut și cu Consiliul de Acre­ditare Academică, după ce acesta a decis că d-l Victor Ponta și-a plagiat teza de doctorat.

"De ce a renunțat d-na Pivniceru la carieră și la salariu mare?”

- Pe toată durata campaniei pentru referendum, Traian Băsescu a afirmat că USL vrea să-l demită ca să poate controla Justiția. Are motive Justiția să fie liniștită acum, că președintele a rămas în funcție?

- Nu putem avea certitudini în privința Justiției, pen­tru că modul în care guvernează USL nu este pre­dic­tibil, cum spuneam. Oricând poate schimba regulile jocului, în chiar timpul jocului, cum a mai făcut-o. Acest capitol al Justiției este însă cel mai urmărit de partenerii noștri străini, de la FMI până la Uniunea Europeană, pentru că în Justiție se vede dacă luptăm cu corupția, dacă respectăm legile etc. Cu toții sunt in­te­resați de libertatea Justiției. Iar deciziile care privesc România sunt luate și prin prisma felului în care este percepută Justiția de la noi. Întoarcerea lui Traian Bă­ses­cu nu mai reprezintă o garanție pentru păstrarea inde­pendenței Justiției, din moment ce ministrul Justi­ției, omul care propune șefii Parchetului General și al DNA, este d-na Mona Pivniceru. D-na Pivniceru este o opozantă a reformei în Justiție, în general, și a lui Tra­ian Băsescu, în special. Pe de altă parte, d-na Pivni­ceru are prietenii care ridică semne de întrebare: a fost sur­prinsă în mașina fiului celui mare al lui Adrian Năs­tase, unde intrase împreună cu o prietenă avocată a fos­tului premier; și este amică veche cu d-na judecător Vio­rica Costiniu, al cărei soț, Florin Costiniu, tot jude­cător, este judecat pentru corupție. Acest nou ministru al Justiției va trebui să propună noi procurori-șefi la Parchetul General și la DNA, când le expiră mandatele d-nei Codruța Kovesi și d-lui Daniel Morar. D-na Pivniceru nu poate numi direct procurorii-șefi, dar are un rol important în asta. Propunerile sale trebuie vizate de Consiliul Superior al Magistraturii, iar actul de nu­mire - semnat de președintele țării. Va fi deci o luptă foar­te dură. Depinde mult și de propunerile venite de la mi­nistrul Justiției, pentru că acei candidați vor trebui să aibă o credibilitate comparabilă cu a Codruței Kovesi și a lui Daniel Morar, foarte apreciați pentru munca lor în țară și mai ales în străinătate. Oricum, e foarte inte­re­sant că d-na Mona Pivniceru a renunțat la o carieră de magistrat de peste 20 de ani, fiind judecător la cel mai înalt nivel, la Înalta Curte de Casație și Justiție, și membru în Consiliul Superior al Magistraturii. A re­nun­țat la o poziție bine plătită și care atrage și o pensie foarte mare. De ce a făcut-o, ca să fie ministru trei luni? Nimeni nu-i garantează mai mult. Înseamnă că are o misiune foarte importantă și că i s-a promis ceva mai important. Un test pentru Justiție va fi și rezultatul anchetelor pentru fraudarea votului la referendum. Este foarte bine să aflăm, poate chiar înainte de alegerile parlamentare, cam care e procentajul de voturi furate la noi: 10, 15% sau cât? Să sperăm că procurorii își vor face treaba până la capăt și nu se vor lăsa intimidați de protestele USL, căci marile fraude au fost comise ta­man în județele controlate de baronii PSD și PNL. Să sperăm că judecătorii vor da soluții drepte și rapide.

"Pierderea încrederii în PNL este una dintre cele mai mari pierderi din aventura politică a ultimului an”

- Credeți că e posibilă o nouă suspendare a preșe­dintelui, până la sfârșitul anului, așa cum a dat in­di­cații d-l Dan Voiculescu, președintele fondator al PC?

- În general, văd că sunt urmate îndemnurile d-lui Voiculescu, ajuns "părintele spiritual” al " Uniunii Stalinist-Leniniste” - cum bine i-a zis cineva. Evident, nici de această dată nu contează că nu sunt motive constituționale pentru suspendarea și demiterea preșe­dintelui. Totuși, cred că de data asta va avea un dram de minte măcar d-l Victor Ponta, să-și dea seama că o nouă suspendare riscă să îngroape definitiv România. De la d-l Antonescu și de la PNL nu avem ce aștepta. PNL s-a dovedit mai retrograd și mai demagog decât PSD, mai extremist decât PRM și mai populist decât partidul lui Dan Diaconescu. Pierderea încrederii în PNL, ca partid democratic, cred că este una dintre cele mai mari pierderi din aventura politică a ultimului an. PNL a început să poarte un nume istoric în mod frau­dulos, cam cum poartă d-l Ponta titlul de doctor. Iar d-l Crin Antonescu, care a adus partidul în această situație, ne-a convins pe toți că ar fi dramatic pentru România dacă domnia sa ar ajunge președinte.

- În PNL nu mai există nici un grup alternativ la grupul lui Crin Antonescu, care să preia frâiele și să aducă partidul pe făgașul normal...

- Se pare că nu. Crin Antonescu conduce partidul în mod dictatorial, și efectul este că dizidenții sunt ime­diat izolați sau excluși. Așa cum în timpul lui Cea­u­șescu nu prea aveam dizidenți (cu excepțiile cunos­cute), pentru că erau reprimați imediat, așa nici în PNL nu pot să se mai manifeste liberalii autentici. Mai apare câte o păre­re critică, după care repede este contrazisă de cel ca­re a emis-o. De exemplu, d-l Varujan Vos­ga­nian, ca­re, după vorbă, după scris, părea un om mai fin, a declarat, după referendum, că în PNL nu mai trebuie să dicteze un singur om. Probabil că a doua zi a primit niște sem­nale atât de dure, încât s-a prezentat la poarta Cotro­ce­niului, să manifeste alături de Ioan Ghișe. Ăsta e indi­ciul cel mai sigur că PNL nu mai este un partid liberal, unde există libertate de opinie. Și devine nu numai trist, dar și hilar, când îl auzi pe Crin Antonescu că acuză " regimul securistic” al lui Băsescu. Mai cu seamă dacă ne gândim și cu cine lucrează Crin An­to­nescu: cu Dan Voiculescu, informator al Securității do­vedit și mai târziu chiar securist, după cum a recunos­cut într-o emisiune cu Alina Mungiu.

- Excludeți posibilitatea unei colaborări între USL și președintele Băsescu?

- Cred că va fi o foarte scurtă perioadă interbelică, cât să-și tragă sufletul combatanții. Crin Antonescu a și ple­cat repede în vacanță, în Italia, sleit de puteri. E și nor­mal, pentru că n-a lucrat niciodată în viața lui, timp de două luni, zi de zi. Apoi războiul va fi reluat. Nu cred că va fi o coabitare. Va fi o boicotare reciprocă sau, în cel mai bun caz, o ignorare reciprocă. Deși de la USL mă aștept ca, în perspectiva campaniei elec­to­rale, să aibă ca principală ofertă tot demiterea lui Traian Băsescu. Pentru că useliștii n-au făcut nimic în aceste luni de guvernare și nici n-au de gând.