CRISTIAN SIMA - "Ultimul bastion al garanţiilor pe care România le poate pune pe masă în faţa investitorilor străini e Mugur Isărescu”

Analist economic, preşedintele Bursei de la Sibiu - SIBEX

Se întâlneşte zilnic cu investitori străini şi ro­mâni şi e permanent conectat, nu doar la mer­sul economiei noastre, ci şi la percepţia aces­teia în Occident. Cristian Sima, preşedintele Bur­sei de la Sibiu, e astăzi unul dintre cei mai lucizi ana­lişti economici din România. I-am răpit o jumătate de oră din încărcata sa agendă de lucru, pentru a ne ex­­plica felul în care mediul de afaceri percepe re­cen­tele tulburări politice de la Bucureşti.

"România stătea foarte bine din punct de vedere macroeconomic, dar tulburările politice trag ţara în jos”

- Consiliul Investitorilor Străini din România şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia politică ten­sio­nată din ţară. Cum vedeţi dumneavoastră, care aveţi pulsul mediului de afaceri din România, această si­tuaţie?

- V-aş ruga să vă uitaţi la dobânzile titlurilor de stat ro­mâneşti, cotate pe pieţele din afară. Aşa cum în Spa­nia sau Italia, în momentul în care au existat tulburări politice, sau când s-a pus problema crizei euro, do­bân­zile la împrumuturile pe 10 ani s-au dus în sus, şi la noi se întâmplă acelaşi fenomen. De asemenea, urmăriţi cu atenţie fiecare licitaţie pe care Ministerul de Finanţe (MF) o face pentru a-şi refinanţa deficitul bugetar şi dacă veţi observa creşteri ale dobânzilor sau imposibi­li­tatea MF de a atrage bani, de a-şi plasa hârtiile de va­loare la băncile româneşti, asta să vă ducă cu gândul la faptul că neîncrederea domină piaţa valutară şi piaţa titlurilor de stat româneşti.

- Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gi­tenstein, avertiza, şi el, la începutul tensiunilor po­litice, că pieţele externe sunt foarte sensibile la orice tulburare politică.

- În momentul în care nu mai poţi să te împrumuţi la dobânzile de până atunci şi te împrumuţi la dobânzi din ce în ce mai mari, acest lucru îţi produce o povară bu­getară tot mai greu de dus. Noi aveam dobânzi de 6% sau de 7%, în dolari, la termenul de 10 ani. Uitaţi-vă acum la dobânzi şi veţi vedea că au trecut de 7%, un nivel critic pentru orice ţară, fie ea Spania, Italia, Gre­cia sau Portugalia. România stătea foarte bine din punct de vedere macroeconomic, dar tulburările politice trag ţara în jos. Ca să exprim şi mai plastic ceea ce se în­tâmplă acum, la noi, fac o parafrază după Benjamin Franklin - democraţia în România este definită prin doi lupi şi un miel, care votează ce se mănâncă la cină. Mielul e poporul român, cei doi lupi sunt Băsescu şi USL-ul, taberele politice adverse, în general. Dacă doi lupi votează ce să mănânce la cină, se cam ştie care e rezultatul votului. Cu părere de rău o spun, dar din mo­mentul în care guvernul Ungureanu a fost instalat la putere şi până în momentul de faţă, după încă două luni de guvernare sub Ponta, eu, care mă întâlnesc zi de zi cu investitorii străini, pot să vă spun că nimeni nu s-a mai ocupat, nici măcar unu la mie, de economia aces­tei ţări! Nimeni! Nici fostul guvern, nici actualul guvern! Aşa ceva este inacceptabil, atât timp cât în Europa fierbe un cazan cu smoală, care se poate ori­când vărsa şi asupra noastră. Noi nu vrem să ne pre­gătim pentru ceea ce criza europeană ne va rezerva în acest an, în schimb, ne certăm pe lucruri care nu ştiu da­că vor asigura cât de cât securitatea economică şi fi­nanciară a populaţiei. Asta e problema. Cei de la putere spun că s-au dus cursurile în jos şi în alte ţări, nu doar la noi. E adevărat. Cursul euro - leu nu s-a devalorizat enorm, dar nu se devalorizase nici înainte de tulburările po­litice. Noi aveam o situaţie macroeconomică bună şi încă o avem. Dar în momentul în care va trebui să ne îm­prumutăm la dobânzi de vreo 10%, situaţia noastră se va schimba peste noapte. Vom descoperi şi inflaţia, şi dobânzile mari. Deja băncile nu împrumutau bani că­tre mediul de afaceri. Cu atât mai puţin o vor face în momentul acesta...

"Faptul că am ajuns pe prima pagină a presei internaţionale e foarte grav, pentru că influenţează investitorul străin”

- Vorbeaţi de cursul leu-euro. Multă lume a pus creşterea lui pe seama scandalurilor politice.

- Cursul e o chestiune care ţine foarte mult de sta­rea psihică a participanţilor la piaţă. Cursul poate fi lo­vit de panică, poate fi lovit de efuziuni utopice, cursul poate fi influenţat de multe lucruri. E o chestie sen­zuală aproape, aş spune. În schimb, dobânzile titlurilor de stat şi modul în care Ministerul Finanţelor e capabil să-şi plaseze titlurile de stat sunt lucrurile esenţiale. Necazul Europei nu e că a căzut cursul euro-dolar, el poate să se ducă şi sub 1 dolar per euro, chiar ar fi fe­riciţi mulţi, căci un curs slab înseamnă că poţi exporta mai bine, iar Europa e un mare exportator. Necazul Eu­ro­pei şi al zonei euro este dobânda la care se îm­pru­mută. Când a fost atacat Victor Orban, nu cursul era problema lui, pe el l-a dat peste cap momentul în care a trebuit să se împrumute cu 9% în forinţi. Dobânda la 10 ani este referinţa. Uitaţi-vă la cât e acum şi ui­taţi-vă cât va fi după ce ne vom mai bălăcări câteva săp­tă­mâni, cu suspendarea preşedintelui!

- Au fost în ultima vreme nenumărate luări de po­ziţie, precum cea a Angelei Merkel, legate de si­tua­ţia politică actuală din România. Ce efect au ase­menea declaraţii asupra mediului de afaceri şi ce efec­te au asupra economiei româneşti?

- Luaţi orice fel de investitor străin din Occident care are afaceri în România sau care se pregătea să in­ves­tească în România. El nu citeşte nici ce scrieţi dum­neavoastră, nici ce declar eu, nici nu urmăreşte Rea­li­tatea, Antena 3 sau B1TV, pentru simplul motiv că nu ştie limba română. În schimb, el citeşte "The Eco­no­mist”, cu articolul dur despre Victor Ponta, ci­teşte declaraţiile Angelei Merkel, care apar pe agenţii ca Reuters sau Bloomberg, plus că cineva îi mai face o revistă a presei internaţionale, unde intră "Financial Times”, "Suddeutsche Zeitung” etc. Faptul că am ajuns pe prima pagină a presei internaţionale e un lu­cru foarte grav, pentru că influenţează investitorul stră­in, care nu se va informa niciodată din presa şi tele­vi­ziu­nile româneşti. Ideea că doamna Merkel nu a avut toate informaţiile şi s-a pripit când a acuzat ce s-a în­tâm­plat în România e hilară. Se înşeală cei care cred asta! Germania, prima putere a Europei, motorul Euro­pei, ţara care controlează Banca Centrală Europeană, singura ţară care din punct de vedere macroeconomic poate să ţină în spate zona euro nu a fost informată corect sau s-a bazat pe nişte articole oarecare din presa străină? Haideţi să fim serioşi!

- Există riscul în momentul de faţă ca România să nu îşi poată îndeplini angajamentele faţă de FMI?

- Aici nu mai contează FMI: ei ne-au dat banii, faptul că noi putem sau nu să-i dăm înapoi e o ches­tiune relativă, ca şi la greci. Nu asta e marea problemă. Problemele ţin de datele noastre macroeconomice. Dacă deficitul nostru bugetar sare, dacă dobânzile cresc. Nici nu vă daţi seama! Toate prognozele se schim­bă dacă de mâine Ministerul de Finanţe se îm­prumută cu 9% în lei şi cumva cu 8-9% în dolari. Pe lângă toate astea, mai sunt şi greşeli punctuale care se fac. Fostul ministru de Finanţe a făcut cea mai mare prostie când s-a împrumutat în dolari în momentul în care dolarul creştea. Faceţi o socoteală: s-a împrumutat 1,5 miliarde dolari, iar noi de atunci am pierdut, nu­mai din diferenţa de curs, 14%! Avem de dat 14% din 1,5 miliarde dolari, numai din cauza unui mi­nistru de finanţe! La fel cum alt ministru de finanţe, actual­mente în funcţie, ne spune că nu e nici o problemă dacă se devalorizează leul, că ajunge mai mult la buget! Nu-şi dă seama că dacă este foarte mare cursul, atunci când va face autostrăzi, va plăti şi el mai mult? Poate nu va plăti salarii şi pensii, dar pentru tot restul va plăti mai mult.

"Nu e momentul să ne panicăm, nu e momentul să disperăm, dar ar cam fi momentul să şi facem ceva, măcar cei care nu au fost implicaţi în politică în ultimii 20 de ani”

- Credeţi că actuala situaţie socio-politică şi eco­nomică ar putea degenera în presiuni de stradă?

- Nu există presiune socială în prezent. România e în letargie. Clasa medie încă e convinsă de faptul că are ceva de pierdut. Românul nu protestează decât atunci când nu mai are nimic de pierdut. Românul e exact ca mielul din povestea de la început, care a fost votat să fie mâncat la cină, dar cum cina e pe seară, iar noi suntem la prânz, până diseară ne mai putem distra! Când o să se apropie cina, atunci s-ar putea să protes­teze şi el.

- Dacă nimeni nu se implică, ce avem de făcut? Care este soluţia?

- Faptul că nu ne implicăm e o problemă. Ne place să stăm pe margine şi să aşteptăm să vină toate din cer. Iar ce vine din cer ţine de starea vremii. Cursul leu - euro o să mai şi scadă, pesemne. O să mai intervină BNR, dar uitaţi-vă la dobânzile titlurilor de stat. Ele con­tează. Cursul e volatil, e o piaţă care depinde de per­cepţia fiecăruia, e cerere şi ofertă, iar oamenii au di­verse idei şi sentimente, nu poţi să-i opreşti. Se poate crea panică. Sigur, nu e momentul să ne panicăm, nu e mo­mentul să disperăm, dar ar cam fi momentul să şi fa­cem ceva, măcar cei care nu au fost implicaţi în po­litică în ultimii 20 de ani. Exisă o clasă medie şi nişte in­vestitori care nu au făcut niciodată afaceri cu statul, care au dezvoltat afaceri extraordinare, care deţin aproape 40-50% din economia noastră. Aceşti oameni vor fi profund supăraţi să se năruiască munca lor de aproa­pe 20 de ani. Când aceşti oameni vor protesta, lucrurile se vor schimba radical.

- Există speculaţii în mediile de business cum că s-ar pregăti schimbarea lui Mugur Isărescu de la BNR. E plauzibil un astfel de scenariu? Ne putem aştepta şi la aşa ceva?

- La cum au evoluat evenimentele politice, Mugur Isărescu e viitorul vizat, iar Florin Georgescu stă în bloc-starturi. Astea sunt jocurile. Totul se face pe func­ţii. Şi, cu tot respectul pentru Florin Georgescu, e ca şi cum l-ai aduce astăzi pe Pele, din 1970, să joace într-o echipă cu Messi. O fi fost Pele mare jucător, dar, să fii avut azi 28 de ani şi tot n-ar putea să facă faţă într-o echipă cu Messi. Cam asta e situaţia. Ultimul bastion al garanţiilor pe care România le poate pune pe masă în fa­ţa investitorilor străini e Mugur Isărescu. Mugur Isă­rescu, care, să ne înţelegem bine, a jucat foarte prost miş­cările din ultima vreme. Dar avem oare o altă per­soa­nă mai bună să o punem acolo? Numai ideea de a fi echilibrat ca bancher central e foarte greu de rezolvat! Aici e tot jocul: dacă se vor îndrepta şi spre BNR, dacă se vor atinge şi de Mugur Isărescu, nu ştiu cum o să o scoa­tem la capăt. Repet, cele mai mari ameninţări vin din exterior. Ideea e: suntem pregătiţi să facem faţă unui nou val de criză? Că dacă pe noi ne prinde valul cu mici şi bere, s-ar putea să ne acopere instantaneu. Ul­timele două guverne, cum v-am spus, numai de eco­nomie nu s-au ocupat...