Oana Moisil - "Proiectul Rosia Montana este ca o capusa care s-a agatat de mass-media. O capusa infometata, care suge coduri deontologice, norme etice si constiinte jurnalistice"

Studenta la Facultatea de jurnalistica, Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca

"M-am nascut in vara lui 1990, in aceeasi zi cu Aleksandr Puskin. In ziua in care am implinit 16 ani, oamenii sustineau teorii apocaliptice. Sunt olteanca din Ramnicul Valcea, de 9 ani am domiciliul in Calimanesti, si de aproape 3 ani m-a adoptat Cluj-Napoca. In liceu citeam Minulescu si Cioran. Acum citesc Jose Saramago, Orwell, Capote si Tutea. Cel mai bine citesc in autocar, in baruri, in cort sau in cimitir. Studiez jurnalismul la Universitatea "Babes-Bolyai" si, din noiembrie 2009, sunt reporter voluntar la UBB Radio. Imi place sa fac interviuri si, cateodata, imi ies si poeziile. Iubesc aceasta profesie si am incredere ca se vor inmulti jurnalistii cu principii si coloana vertebrala. Nu ma uit la TV decat acasa, in camera bunicii".
Astfel suna, in interpretare proprie, biografia unui voluntar al campaniei "Salvati Rosia Montana", unul dintre tinerii care, in aceste zile, poarta prin ger si zapezi cunoscutul steag cu frunza in doua culori. Studenta Oana Moisil si tinerii din toata tara care o insotesc in campanie sunt glasul curat al societatii civile, care pune adevarul si iubirea de tara deasupra lasitatii si josniciei "expertilor" si autoritatilor statului, ce si-au vandut sufletul si demnitatea pentru un pumn de arginti. Gratie lor, speranta salvarii Rosiei Montane este inca vie.

"Speranta oamenilor din Rosia Montana este cocotata pe varful sufletelor noastre, ale celor care lupta alaturi de ei"

- Cand ai intrat in lupta pentru salvarea Rosiei Montane si cine te-a inspirat sa faci acest pas?

- Principalul "vinovat" pentru intrarea mea in lupta este jurnalistul Mihai Gotiu. In vara anului trecut, la scurt timp de la terminarea stagiului de practica, el mi-a propus sa fiu voluntar la "FanFest". Peste cateva zile, eram in autogara din Cluj-Napoca, impreuna cu Mihai Gotiu, intr-o asteptare de patru ore a unui autocar spre Campeni. Au fost cele mai incarcate de informatii patru ore din viata mea. Acele ore, adunate cu patru zile ale festivalului din Rosia Montana, in care am intalnit rosieni, activisti, peisaje minunate, vaci ratacite pe pajisti, cai frumosi, artisti, copii, batrani, ingineri, arhitecti, studenti, francezi si nemti care lupta pentru salvarea Rosiei Montane, m-au facut sa inteleg de ce aceasta asezare celebra este mai importanta decat aurul muntilor ei. M-au facut sa inteleg ca protestul nostru merita sa fie desfasurat fara incetare.

- In lumea de astazi, protestul este o importanta arma de lupta a societatii civile. Crezi ca protestand vei invinge?

- Protestul este o manifestare a solidaritatii. Sa fii in strada, alaturi de academicieni, profesori, ultrasi (care, Doamne, cum ii molipsesc pe ceilalti cu energia lor!), elevi, batrani, studenti, oameni fara adapost, revolutionari, activisti, artisti, ingineri... fiecare cu povestea lui, sugerata subtil intr-o rima, intr-un banner, intr-o privire, intr-un oftat, intr-un zambet... este incredibil. O mare familie nascuta din aceeasi idee. Protestul te educa. Iti hraneste rabdarea, convingerile, devii un bun ascultator, intelegi mai bine cum functioneaza societatea. De aceea, imi place sa spun: pentru sanatatea dumneavoastra, protestati.

- Isi mai iubesc romanii tara si valorile identitatii nationale?

- Daca n-as fi iesit in strada, as fi crezut ca romanii si-au pierdut simtul valorilor identitatii nationale. Spre surprinderea mea, am cunoscut multi care cred in Romania ca in propria mama. Sunt oameni care locuiesc departe, dar plang de dorul Romaniei. Dar sunt si oameni care nu pleaca, insa in fiecare zi vorbesc despre tara ca despre o scama inestetica pe harta Europei. Ei sunt romanii care vorbesc despre civilizatie, patrie, neam, demnitate, sens, viitor, dar nu inteleg semnificatia termenilor. Drept urmare, intrebarile: "Dar de ce nu vreti locuri de munca la Rosia Montana? Voi stiti ca oamenii aia mor de foame?", "Dar pe cine vreti sa puneti in locul lui Basescu, daca il dati jos?", "Dar de ce protestati, voi chiar credeti ca mai puteti schimba ceva?".

- Care sunt motivele care te determina sa lupti pentru salvarea Rosiei Montane?

- Muntii, oamenii, constiinta. Muntii sunt vii. Iustian Jurca, unul din rosienii care s-au nascut, au crescut, au iubit si au imbatranit in Rosia, imi povestea, intr-o sambata de ianuarie, ca el nu s-a simtit niciodata singur. Pe el il cunosc toate pietrele, toti brazii. La oras, s-ar simti pustiit. Il ascultam si parca citeam din Eminescu. Oamenii din Rosia Montana au o puritate pe care noi, cei crescuti in mediul urban, nu o avem. Eugen David, presedintele Asociatiei Alburnus Maior, este modelul meu de om liber. Pentru libertatea lui, de 15 ani lupta impotriva unei companii care a facut din locurile sale natale un camp de lupta si, an dupa an, i-a pustiit casele vecine, i-a mutat prietenii, i-a indepartat rudele, i-a scos din mormant batranii satului. In ciuda tuturor acestor inumane absurditati, el zambeste convins ca nimeni nu-i va distruge muntii. Speranta oamenilor din Rosia Montana e cocotata pe varful sufletelor noastre, ale celor care lupta alaturi de ei. Speranta lor e unul din motivele pentru care ies in strada. Mai sunt ceilalti, voluntarii din campanie. Ei sunt genul de oameni care nu fac compromisuri. Oameni de care e nevoie sa construiesti o societate sanatoasa.

"RMGC va pleca din Rosia Montana, dar oamenii si muntii vor ramane"

- Cum poate fi salvata Rosia Montana? Ce model de dezvoltare propuneti voi, protestatarii?

- Pentru a vorbi de un model, ii invit pe cititori sa caute satul Rimetea, din judetul Alba. O localitate miniera care, in urma cu putin timp, era sortita prabusirii economice. Spre deosebire de Rosia Montana, in Rimetea nu a venit nici o companie care sa influenteze autoritatile locale sa declare zona monoindustriala si oamenii nu au fost mutati din casele lor. Toate casele din Rimetea au fost restaurate si, astfel, zona este acum recunoscuta ca una dintre cele mai frumoase destinatii turistice din Romania. Prin comparatie, Rosia Montana are un potential turistic mult mai ridicat decat al Rimetei. Dovada stau peisajele, legendele, oamenii si putinele pensiuni, pline in fiecare sfarsit de saptamana. Turismului i se adauga agricultura. Toti rosienii au pamanturi fertile si animale. Dupa ce zona a fost declarata monoindustriala, rosienii au trait din agricultura si, cativa, din turism. Asa cum este FanFest-ul, pot fi si alte festivaluri culturale la Rosia Montana. Se pot face scoli de vara, asa cum se face scoala de vara de arhitectura, tabere, cursuri de fotografie... idei fezabile sunt multe. Ele sunt cunoscute, au fost dezbatute, se pot gasi pe internet, explicate de catre specialisti.

- Dupa ce a investit, zice-se, 400 de milioane de dolari, mai poate fi oprita compania RMGC din drumul pe care a pornit?

- Da. Intr-o zi din viitorul apropiat, RMGC va fi doar un nume despre care nimeni nu va mai sti nimic. Ce se face doar cu bani dispare. Ce se face cu suflet nu dispare. Rezistenta asta, a noastra, e facuta cu suflet. RMGC va pleca din Rosia Montana, dar oamenii si muntii vor ramane. Pentru ca Rosia Montana este o minune. Minunea care a reinviat spiritul societatii civile in Romania.

"Daca nici guvernul demisionat al d-lui Boc n-a autorizat acest proiect, credibilitatea companiei RMGC se apropie de zero..."

- Se spune ca proiectul Rosia Montana este bolnav, avand acelasi sindrom ca politica romaneasca postdecembrista. Totusi, exista romani care sustin acest proiect...

- Proiectul Rosia Montana Gold Corporation este un sindrom al tacerii. Cand oamenii puterii vorbesc in limba de lemn despre el, de fapt nu spun nimic. Tac si asteapta. Sa treaca timpul, sa se plictiseasca opozantii, sa isi faca reclamele mincinoase efectul. Tac autoritatile, tac televiziunile, tac prea multi oameni. O tacere rusinoasa, o tacere vinovata, o tacere criminala. Daca nu erau ONG-urile care, acum 15 ani, si-au dat seama ca acesta este un razboi declarat constiintei romanilor, ma tem ca tacerea celorlalti si-ar fi facut efectul. Pe de alta parte, proiectul Rosia Montana Gold Corporation este ca o capusa care s-a agatat de mass-media. O capusa infometata, care suge coduri deontologice, norme etice si constiinte jurnalistice. Nu stiu daca a mai fost vreodata, in Romania, un subiect care sa imparta institutiile media in doua tabere. Una care scrie impotriva proiectului, alta care il ridica in slavi. A treia tabara, cea care sta pe margine, nu prea exista. Asta, pentru ca cei care nu s-au transformat in specialisti PR ai proiectului (exemplu stau toate televiziunile comerciale, in frunte cu televiziunea publica) nu au alta posibilitate decat sa militeze impotriva lui. De ce exista oameni care pledeaza pentru proiect? Ori sunt usor de manipulat, ori sunt ignoranti, ori sunt nebuni. Mai sunt si cei care nu au nimic impotriva proiectului, dar nici nu pledeaza pentru el. Asta mi se pare infiorator. Sa n-ai pareri, sa n-ai chef sa te informezi, sa iti fie lene sa adopti o pozitie fata de ceva care decide atat soarta unor oameni, cat si a intregii societati civile!

- Presedintele Basescu si o parte din conducerea PDL au promis companiei ca vor da drumul exploatarii. De ce crezi ca sunt asa de grabiti sa puna in opera un lucru atat de contestat de societatea civila?

- Presedintele Romaniei si PDL se grabesc sa dea drumul exploatarii din cateva motive: 1.RMGC se afla, din octombrie 2011, in situatie de dizolvare, pentru ca au capitalul activ sub jumatate din capitalul social. 2. Compania RMGC trebuie sa faca rost de bani pana la sfarsitul lui 2012, in asa fel incat, chiar daca nu vor demara proiectul, avizele pe care le-ar mai primi sa convinga actualii actionari sa ramana si, eventual, sa aduca si niste noi actionari. 3. PDL si Basescu vor avea nevoie de bani anul acesta pentru campania electorala, iar RMGC este o buna sursa de venit pentru ei. 4. Un alt motiv important pentru care se grabesc sa dea drumul exploatarii este faptul ca, in 2009, cand s-a format guvernul Boc, PDL, prin Adrian Videanu, a promis ca proiectul de exploatare de la Rosia Montana va intra in programul guvernamental. Daca nici guvernul demisionat al lui Boc nu l-a autorizat, credibilitatea companiei se apropie de zero...

"Sper ca spalaturile pe creier ale sustinatorilor proiectului sa doara, asa cum ii doare pe rosienii cinstiti sufletul, de 15 ani incoace"

- Ce crezi ca i-ar astepta pe politicienii care ar semna acordul pentru proiectul Rosia Montana? Ne putem gandi la un blestem al aurului?

- Nu cred intr-un blestem al aurului, cred in Dumnezeu. Mai cred in consecinte si in constiinta. Ma tem ca semnaturile ministrilor vor fi echivalente cu semnaturile testamentului linistii lor interioare. Se pot muta oriunde, dar nu vor putea uita niciodata raul pe care il vor fi facut Romaniei, societatii, rosienilor, naturii, istoriei, culturii si copiilor lor.

- Autorul reclamelor mincinoase ale RMGC, Bogdan Naumovici, a anuntat ca-si face partid. Va fi un partid "Gold Corporation"?

- Reclamele lui Naumovici pentru Rosia Montana Gold Corporation sunt gandite ca filmul "Filantropica", doar ca nu amuza. Aceste reclame sunt revoltatoare. Mi-l imaginez pe autorul lor cum ii sfatuia pe rosienii din ultimele reclame sa cerseasca mila. Din oameni decenti, a facut cersetori de prima clasa. Din publicitate, a facut o arma cu care a ucis demnitatea acelor oameni. Daca Bogdan Naumovici ar fi fost fiul Sandei Lungu, doamna care spune ca s-a saturat sa tricoteze sosete, cum s-ar fi simtit cand ar fi vazut-o pe mama lui cersind, dintr-o data, in fiecare zi la televizor? In ceea ce priveste veleitatile politice ale lui Naumovici, cred ca are tot ce ii trebuie ca sa fie un politician identic cu aceia cu care ne-am obisnuit. Doar ca el n-a fost atent la vocea romanilor care protesteaza de trei saptamani incoace: se vrea reforma intregii clase politice. Or, Naumovici nu are nimic din imaginea politicianului pe care ni-l dorim pentru viitor, el nefiind decat o alta copie a celor de acum.

- Ce mesaj ai pentru sustinatorii proiectului RMGC?

- Sper ca spalaturile pe creier sa doara, asa cum ii doare pe rosienii cinstiti sufletul, de 15 ani incoace.