Comemorarea Cetatii Romane de la Rosia Montana

Uitata sau ingropata dinadins in pamant, istoria Rosiei Montane izbucneste la suprafata in chip de-a dreptul miraculos.

Cauzele drepte sunt pe placul lui Dumnezeu. Cand nimeni nu s-ar fi asteptat ca valoarea istorica a locului sa beneficieze de noi dovezi, menite sa ii apere integritatea si sa-i puna in lumina splendoarea, un roman traitor in Germania scoate la lumina povestea "Cetatii Romane", un monument unic in Europa, distrusa la ordinele lui Ceausescu, cu aceeasi inconstienta care ameninta si astazi Muntii Apuseni. Adrian Steclaci este inginer chimist, pasionat de fotografie si film, si aduce in actualitate un album senzational cu imagini ale Cetatii de altadata si un film documentar, realizat in anii '70. Lansarea albumului intitulat "Rosia Montana, Masivul Cetate, In memoriam", a avut loc recent la Bucuresti, la libraria Carturesti, si la Cluj-Napoca, la Universitatea Babes-Bolyai. Editat de Editura Heritage, cu sprijinul Ordinului Arhitectilor din Romania, albumul contine un avertisment direct asupra a ceea ce s-ar putea intampla cu masivul geaman Carnic, daca descarcarea ilegala de sarcina arheologica, efectuata cu sfidarea unei hotarari judecatoresti definitive, de catre obedienta directie de cultura a judetului Alba, in intelegere cu ministrul Culturii, va fi acceptata de guvern.

"Pamantul a plans pe rana de la Rosia Montana!"

Arhitecta Silvia Oostveen, coordonatorul acestui proiect editorial, a fost impresionata sa descopere ca exista marturii despre muntele falnic disparut, monument al naturii si al mainii omului, de la Rosia Montana. "Eu credeam ca muntii nu dispar", spune doamna Oostveen. "Astazi, din pacate, in locul masivului Cetate, se afla o groapa sinistra, stearpa, de neprivit, o groapa data mereu ca exemplu pentru ceea ce inseamna dezastru ecologic. O groapa care a inghitit o parte din istoria noastra. Atunci, plantele, animalele, pasarile, padurile, totul a fost parjolit, sfaramat prin explozii, distrus de mana de om. Pamantul a plans pe rana de la Rosia Montana!".
Iata ca au trecut 50 de ani de la distrugerea Cetatii Romane, traim in democratie, dar guvernantii romani, ingenuncheati de incultura si motivatie patriotica, sunt gata sa permita repetarea catastrofei ceausiste, dand unda verde pentru distrugerea celei de-a doua cetati romane din Carnic - singura care a mai ramas in lume. Daca Ceausescu a fost interesat de monumentele aurifere de la suprafata, sub pretextul ca va plati datoriile tarii, "noul Ceausescu", sub numele unei corporatii straine, tinteste monumentele subterane, din "galeriile fara cer", cum se spune, cu nimic mai prejos decat cele create in 2000 de ani de exploatare la vedere. "Daca lumea politica isi situeaza propriile interese economice deasupra celor ale istoriei si ale identitatii neamului romanesc, implicarea si responsabilitatea noastra fata de mostenirea culturala sunt cu atat mai importante", spune Silvia Oostveen.

Cetatea din povesti

Adrian Steclaci este unul dintre putinii norocosi ce ne mai pot povesti cum era Cetatea. Dotat cu aparate de fotografiat performante pentru vremea aceea, cu pelicula procurata pe sub mana, din banii familiei, el lasa viitorimii un album incarcat de dramatism, de o frumusete fara egal. Fotografiile sale nu vorbesc de Rosia Montana aurifera, ci de Rosia Montana istorica si arheologica. Filmul atasat albumului surprinde inca si mai viu monumentalitatea masivului. Iata "Turnul Imparatului", din varful caruia imparatul de la Viena a cautat sa-i potoleasca pe motii revoltati. Iata "Scaunul Imparatului", unde se spune ca s-a odihnit inaltul oaspete, admirand peisajul care-ti taie respiratia. Priviti si "Fereastra Mare", in rama careia poti zari uriasa biserica greco-catolica, zidita de marele luptator pasoptist parintele Balint.Inscriptiile medievale din "Curtea Mare" si din "Curtea Mica", lucrarile romane cu focul si apa din stancile "La Zeus", ale caror urme se mai vad inca! - toate acestea au pierit in explozii necontrolate, scuipand pietre, stanci si praf peste sat, pana la trei kilometri distanta... Peste casa familiei Gruber a cazut o stanca, gospodarii se aflau tocmai la masa, si nu-si poate explica nimeni cum au scapat teferi. Si nu era vorba decat de o tona de explozivi! Artificierii de meserie spun ca astazi, in Carnic, daca se va permite exploatarea acestui monument, gaurile de svaiter sunt si mai dese, iar detonarea a 30 de tone (!) de explozivi, cat vrea sa puste zilnic RMGC, va face prapad, va bombarda centrul istoric cu pietre si praf ca la apocalipsa... Exploatat la inceput de agatarsi, mai apoi de daci si intr-un tarziu de romani, masivul Cetate a trezit si interesul stapanitorilor vremelnici din Evul Mediu si din epoca moderna, pana in 1918. "In decursul veacurilor", povesteste inginerul Steclaci, "masivul aurifer a capatat un aspect straniu. Numeroase mici galerii sapate anarhic au dus la venirea in contact a rocii cu aerul, cu apa de ploaie si cu celelalte elemente, determinand o slabire a ei. Ca urmare, la un moment dat, ansamblul de stanca ciuruit s-a prabusit, formandu-se curti interioare, inconjurate de ziduri inalte de zeci de metri. Intregul ansamblu de pereti ciuruiti a inceput sa semene cu o cetate ireal de mare, iar aurarii moti au botezat-o "Cetatea Romana". Cu timpul, roca s-a colorat intr-o paleta de culori: galben, portocaliu, rosu, verzui, violaceu etc., care, impreuna cu contururile stancilor, au generat aceasta cetate ca din povesti".
Spre deosebire de povestile clasice, relatarea lui Steclaci nu are happy-end. In anul 2000, se intoarce la Rosia Montana, dupa ce parasise tara in 1978. Ramane fara grai: "Intalnirea a fost dureroasa, o deceptie mai mult decat amara. In locul maiestuoasei Cetati, am gasit gropi imense, presarate cu utilaje miniere ruginite. Un spectacol deprimant sau, cum ar spune profesorul Ioan Piso, un semn al neputintei noastre de a ne respecta tara si trecutul". Acesta este memento-ul adus din Germania de un roman care n-a putut ramane tacut in fata prapadului ce se pregateste la Rosia Montana. Albumul dedicat muntelui disparut vorbeste de la sine. Oare avem voie sa savarsim astazi, in Masivul Carnic, o crima asemanatoare cu aceea din Cetate?

Albumul poate fi cumparat de la librariile "Carturesti" din Bucuresti, Iasi si Cluj-Napoca sau prin comanda directa (ramburs) catre: Editura Heritage, Str. Austrului nr. 12 A, sector 2, Bucuresti. Detalii prin e-mail: editura.heritage@gmail.com sau telefonic la: 021/253.24.65; 021/642.24.52. Pachetul contine albumul si doua DVD-uri cu filmul "Cetatea de Aur" si interviul cu autorul, realizat de Silvia Oostveen, impreuna cu filmul "Apusul Aurarilor", de Cristina Oancea (TVR si TVR Media). Pretul: 100 de lei plus costul expeditiei.