Pe fundalul zgomotos al campaniei de mistificare si manipulare a adevarului, dusa de compania Gold Corporation, elita stiintifica si profesionala a Romaniei, fruntasii societatii civile si academice au gasit resursele morale pentru a da o replica plutonului de sustinatori cumparati ai proiectului RMGC, infiltrati pretutindeni in institutiile statului si in mass-media. Au luat parte arheologi, geologi, chimisti, biologi, istorici, arhitecti, economisti, ingineri, sociologi etc., din tara si strainatate (Germania, Italia, Marea Britanie, Ungaria). Practic, daca adaugam actiunile civice "Occupy Conti" (Ocupati Hotelul Continental pentru Rosia Montana), "Imbratiseaza-ma pentru Rosia Montana" si "Sa ne sinucidem in masa cu cianuri", desfasurate odata cu aceasta conferinta, vedem cu bucurie cum Clujul, vechea capitala transilvaneana, devine astazi capitala luptei pentru salvarea Rosiei Montane.
Din punct de vedere geologic, patrimoniul Rosiei Montane (aur, argint, wolfram, telur, titan, cupru etc) reprezinta o resursa strategica a statului si trebuie valorificata in stransa corelatie cu interesele majore ale acestuia. Participantii cer autoritatilor o evaluare riguroasa a zacamantului, deoarece acesta contine mai mult aur si argint decat estimeaza compania. Este obligatorie implicarea specialistilor statului roman in aceasta evaluare, deoarece statul a cedat, practic, in mod gratuit, zacamantul de la Rosia Montana unei companii externe.
Referindu-se la patrimoniul arheologic si cultural, rezolutia de la Cluj-Napoca aminteste ca acesta este "de notorietate mondiala (Panteon al Daciei Romane), a carui distrugere nu poate fi justificata de nici o forma de exploatare economica". Prin distrugerea vestigiilor unice istorice, arheologice si culturale de la Rosia Montana, vor fi afectate iremediabil numeroase dovezi ale etnogenezei si continuitatii poporului roman. Dat fiind ca din zona arheologica de la Rosia Montana a fost cercetata in mod stiintific doar o infima parte, participantii cer anularea imediata a tuturor avizelor de descarcare de sarcina arheologica, inclusiv a celui eliberat recent, de directia de cultura Alba, si salutat cu atata slugarnicie corporatista de ministrul culturii, Kelemen Hunor.
Un alt capitol al rezolutiei este dedicat peisajului si mediului. Din acest punct de vedere, riscurile implicate de proiectul RMGC sunt "multiple, severe si de lunga durata, iar gestiunea efectelor acestora ramane, dupa incheierea exploatarii, in seama exclusiva a statului roman".
O concluzie dramatica, de care ar trebui sa tina seama cu precadere guvernantii de la Bucuresti si obedientii goldisti din conducerea judetului Alba, este urmatoarea: "Proiectul Rosia Montana contravine majoritatii absolute a principiilor dezvoltarii teritoriale ale Uniunii Europene: dezvoltarea durabila, coeziunea teritoriala, principiul ecologic, principiul dezvoltarii economico-sociale echilibrate, principiul avantajului comparativ".
Sunt avute in vedere si efectele psihologice incalculabile asupra populatiei zonei, care va migra in masa, din vecinatatea unui lac cu cianuri si metale grele. In acest context, orice afirmare a turismului in zona, asa cum sustin promotorii proiectului, devine iluzorie - se arata in rezolutie. In concluzie, proiectul actual trebuie oprit si inlocuit cu o strategie de dezvoltare economica durabila a localitatii, participantii la conferinta sustinand necesitatea continuarii demersurilor pentru inscrierea Rosiei Montane in lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
