Vasile Lechintan - "Dezmembrarea Arhivelor Nationale este un fapt periculos pentru siguranta Romaniei"

- Istoric din Cluj-Napoca -

Pe neobservate, zilele trecute, deputatii coalitiei majoritare din Camera Deputatilor au pus pe tava partidelor maghiare, in frunte cu UDMR, o lege scandaloasa, pe care unii o numesc "de tradare nationala": Legea de modificare a Legii Arhivelor. Mai corect spus: Legea retrocedarii arhivelor la emitent! Vorbind de neghiobia politicienilor romani care au fost capabili sa voteze aceasta lege, marele istoric Dinu C. Giurescu spune: "Potrivit acestei legi, arhivele se vor intoarce la emitent! Dar emitentul a fost, pana in 1918, Ungaria sau Austria. Acolo le intorc? Eu cred ca nu-si dau seama deputatii puterii de catastrofa pe care o pregatesc Romaniei". Intr-adevar, de dragul ramanerii la putere, PDL si UNPR fac cele mai aberante concesii "partenerilor" udemeristi, santajisti de cariera, pentru care slabiciunea partidelor romanesti din ultimii 20 de ani a insemnat o mana cereasca si o sansa istorica de a anula, de facto, Marea Unire de la 1918, ghimpele etern din pieptul iredentismului maghiar. Pana acolo merge "orbirea" PDL, in materie de ingaduinta fata de extremismul colegilor de coalitie, incat nici macar o sfidare inadmisibila, precum montarea Stemei Ungariei Mari pe fatada Liceului din Gheorghieni nu-i mai ingrijoreaza pe liderii acestui partid condus, ironia sortii, de un ardelean. In primitiva lor obsesie de a crea o Ungarie Mica in centrul Romaniei, liderii partidelor maghiare isi calculeaza fiecare pas. In acest scenariu diabolic, politicienii romani, posedati de boala puterii, sunt descoperiti. Vorbim despre toate acestea cu istoricul clujean Vasile Lechintan.

"Recentele amendamente maghiare la Legea Arhivelor sunt o batjocura pe obrazul natiunii romane, fiind profund anticonstitutionale si jignitoare pentru majoritatea populatiei"

- Liderii UDMR par terorizati de obsesii istorice. Recent au cerut modificarea Legii Arhivelor, aprobata de parlament. Ce se urmareste, de fapt, prin aceasta actiune?

- Maghiarii din Romania tanjesc dupa privilegiile medievale pe criterii etnice. Ofensiva repetata cu retrocedarea arhivelor confesionale urmareste, practic, destramarea unei nobile institutii de baza a statului roman - Arhivele Nationale - care a slujit cu promptitudine, solicitudine si competenta pe toti locuitorii din Romania, dar si pe cercetatorii din tara si strainatate. Daca a fost vreo institutie, in toti acesti ani tulburi de dupa 1989, care sa fie fidela interesului cetateanului si stiintei istorice, aceasta a fost institutia Arhivelor Nationale.

- Ce prevede noua lege a arhivelor si ce consecinte practice are votarea ei?

- Printre altele, prevede retrocedarea arhivelor confesionale, bisericesti, catre institutiile care le-au emis. Initiatorul maghiar al amendamentelor la Legea Arhivelor Nationale n-a acceptat sa fie retrocedate copii ale documentelor respective, ci numai originalele, statul fiind cel care va ramane cu copiile. Este o batjocura pe obrazul natiunii romane, legea fiind profund anticonstitutionala si jignitoare pentru majoritatea populatiei Romaniei. Dezmembrarea institutiei Arhivelor Nationale este un fapt periculos pentru siguranta Romaniei, deoarece se deschide Cutia Pandorei, pentru o perpetua instabilitate a statului roman. De ce, in comisiile pentru cultura, arta si pentru culte, nu se prevad asociati si consultanti cu drept de veto, alesi dintre adevaratii oameni de cultura ai Romaniei? Macar sa stim ca, in caz de tradare nationala, ne tradeaza - Doamne fereste - un Plesu, un Simion, un Liiceanu, si nu un Turcanescu, un Ciobanescu si alti anonimi. E jalnica si extrem de umilitoare o asemenea tradare.
- A fost consultata conducerea Arhivelor Nationale? Dar Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica?
- Am aflat ca, la dezbaterea din 12 octombrie 2011, de la Comisia de Cultura a Camerei Deputatilor, a fost de fata directorul general al Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu, un istoric respectat. Din pacate, domnul director nu a anuntat tot corpul de slujbasi ai Arhivelor Nationale, astfel ca n-am avut timp sa dezbatem public aceasta problema de interes national. Ca lucrurile sa fie si mai incurcate, initiatorul amendamentelor, deputatul Marton arpad Francisc, nu a informat nici Bisericile Ortodoxa si Greco-catolica despre intentia sa. Totusi, pentru a-si atinge scopurile, a bagat la inaintare necesitatea retrocedarii arhivelor catre toate Bisericile, inclusiv cele romanesti, desi n-au fost consultate, si nimeni din partea acestor culte nu si-a exprimat vreodata dorinta de a avea arhivele. In primul rand, pentru ca nu au spatiu de depozitare, iar in al doilea rand, pentru ca poarta respectul cuvenit unei institutii fondate de Alexandru Ioan Cuza si consolidate de regii luminati Carol I si Ferdinand.

- Arhivele vor fi, in consecinta, imprastiate pe intreg cuprinsul tarii. Cine va avea de suferit cel mai mult?

- Va avea de suferit, in primul rand, cetateanul roman, caruia i se ia dreptul fundamental la trecut. Si aici este vorba si de cetatenii de etnie maghiara. De exemplu, in comuna mea natala, Silivasu de Campie, judetul Bistrita-Nasaud, s-au aciuat, in secolul al XIX-lea, cateva familii sarmane de secui, lucrand ca vizitii, paznici de vie si de hotar, gradinari, pe la curtea baronilor. Nefiind biserica reformata in acest sat romanesc, secuii apelau la preotul roman sa le boteze copiii sau sa le inmormanteze mortii, si apar astfel in registrele de stare civila romanesti si unele cazuri despre minoritari, cum apar, de exemplu, si romani si sasi in registre parohiale "maghiare" de stare civila din secolul al XVIII-lea de la Cluj, cand nu era permisa inca ridicarea de biserici romanesti in oras. Daca aceste registre se risipesc cu nemiluita si nu sunt pastrate de profesionisti, mai stie cineva ca in acest patrimoniu exista date care ne privesc in comun, referitoare la destinul tuturor etniilor si confesiunilor din tara?

- Exista vreo alta tara postcomunista care sa-si fi dezmembrat institutia Arhivelor?

- Nu am auzit, nu cred ca exista. Daca vorbim despre vecina noastra, Ungaria, stim bine ca, desi este obligata de tratate internationale, nu vrea sa retrocedeze Romaniei Arhivele Transilvaniei. Primele incercari nereusite s-au facut in perioada interbelica, iar de atunci, lucrurile s-au tergiversat, pana cand politicienii romani au uitat.

- Chestiunea arhivelor confesionale se discuta intr-un context mai larg de cedari romanesti pline de lasitate. Va rog sa citati cateva exemple.

- Adeptii de astazi ai renasterii privilegiilor medievale pe criteriul etnic maghiar alunga elevii romani din scoli, inclusiv in judetele Harghita si Covasna, scoli care nu sunt construite nicidecum numai de maghiari; in realitate, romanii majoritari au sustinut mai mult, prin impozite si dijme, aceste institutii istorice decat maghiarii, inclusiv in secuime. In localul fostului liceu iezuit, respectiv piarist din Cluj-Napoca, unde au invatat cele mai mari personalitati ale trecutului romanesc transilvan, de la Sincai si Maior la Iancu si Papiu Ilarian, azi nu mai intra nici un elev roman. Liceul este sechestrat de adeptii sovini maghiari ai privilegiilor medievale antiromanesti. Si nici o comisie a Parlamentului Romaniei nu se sesizeaza. Aceasta comisie nici nu ar trebui sa cerceteze arhivele, deoarece scrie chiar pe fronton ca aceasta cladire este ridicata din Fondul de Studii, un fond public, constituit de statul austriac si nu "exclusiv de maghiari". Tribunale cu judecatori ignoranti din Romania au improprietarit, practic, episcopii si biserici maghiare din Ardeal (ca de retrocedare nu poate fi vorba), cu numeroase imobile din centrele oraselor transilvane.

"Promovand aceasta lege, initiatorul nu mai recunoaste practic suveranitatea statului roman asupra patrimoniului sau material, administrativ-teritorial, spiritual si cultural"

- De ce este atat de grav ca noua lege trimite originalele bisericilor, lasand Arhivelor doar copiile?

- Faptul este de o gravitate fara precedent. Noi nu trebuie sa privim, cum se zice, numai in lungul nasului. Noi trebuie sa ne gandim la viitor, cum s-au gandit si fondatorii institutiei Arhivelor. Cea mai sigura forma de pastrare e cea pe suport de hartie, cele electronice au o durata de viata scurta. Sa le trimitem, acum, pe cele originale si unicate in spatii precare (ceea ce nu face nici un stat care se numeste civilizat in Europa), supuse furtului si distrugerii, este cea mai crunta si mai periculoasa dovada de barbarie. Celor ce doresc din tot sufletul sa scoata aceste unicate de la statul roman si sa ne intoarcem la Evul Mediu ar trebui sa le platim niste excursii, sa viziteze putin Europa, chiar daca merg pe bani publici.

- De ce credeti ca o astfel de lege este antistatala? In ce masura se inscrie ea in planurile autonomiste maghiare?

- In orice tara civilizata, statul isi aroga, prin Constitutie, niste drepturi in raport cu cetatenii si face ca nimeni sa nu fie mai presus de lege. Legea Arhivelor din 1925 prevedea ca pana si actele de stare civila ale Familiei Regale sa ajunga in depozitele Arhivelor Generale ale Statului. Si, bineinteles, nu sub forma de copii. Iata ca nimeni nu era mai presus de lege, tocmai ca sa se respecte interesul public. Astazi, cei care vor cu orice pret sa sfideze statul, sa nu mai recunoasca statul roman si sa aiba cat mai putine raporturi cu acesta, se inroleaza in actiuni antistatale si nu dau doi bani pe interesul public. Sa zicem ca o minoritate, intr-un stat, lupta pentru autonomie pe criterii etnice. Acea minoritate scoate de sub obladuirea statului, treptat, toate prerogativele asupra unui domeniu sau altul, pana te trezesti ca statul nu mai reprezinta nimic pentru acesti cetateni, care au devenit deja mai egali decat egalii, ca-n George Orwell. Promovand amendamentele la aceasta lege, initiatorul nu mai recunoaste, practic, suveranitatea statului roman asupra patrimoniului sau material, administrativ-teritorial, spiritual si cultural. O autonomie de-a gata, care nu mai trebuie aprobata in parlament si senat.

- Ce propuneti pentru utilizarea mai intensa a Arhivelor Nationale in scop cultural?

- Crearea de urgenta, printr-un mare efort stiintific colectiv si prin folosirea fondului arhivistic national, a Enciclopediei Romaniei. Suntem printre ultimele, daca nu chiar ultima tara din Europa, care nu are o enciclopedie, si enciclopedia unei tari da masura civilizatiei si consolidarii nationale a statului respectiv. Consolidarea noastra spirituala si nationala din acest punct de vedere este inca aproape de zero.

- Se spune ceva in lege despre costurile imense presupuse de dezmembrarea arhivelor?

- Nu se spune nici un cuvant. Guvernul taie de peste tot, bugetul nu are bani, tara si Europa sunt in criza, dar cei ce doresc destramarea arhivelor statului roman ordona ca transferul documentelor sa se faca intr-un an! Este culmea cinismului, deoarece arhivele au un volum impresionant si valoreaza miliarde de euro! Ca sa nu mai vorbesc de operatiunile presupuse de acest transfer, care costa alte miliarde. Numai la Oradea avem un kilometru liniar de dosare! La Cluj-Napoca, 500 de metri s.a.m.d. De unde bani, logistica si oameni, ca sa microfilmezi, in 365 de zile, zeci de kilometri liniari din toata tara, tone de arhiva? E o dovada de inconstienta crasa, ca sa crezi ca se poate face o astfel de munca de Sisif intr-un an, fixat cu atata "generozitate" de deputatul Marton arpad. El are cinismul sa propuna acest lucru, intr-un moment cand institutia Arhivelor se zbate in lipsuri ingrozitoare, cu personal concediat, trebuind, totusi, sa serveasca si populatia reala - cea fara vise medievale de reconstituire a privilegiilor antiromanesti.