Acad. EUGEN SIMION - "Nu ma puneti sa numar steagurile culturii, pentru ca mi-e teama sa nu recurg la metoda lui Pristanda... Unul la primarie, altul la scoala de fete..."

Presedintele Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, directorul Institutului de Istorie si Teorie Literara "G. Calinescu" din Bucuresti

Odata cu manelizarea vietii sociale si politice, cu tabloidizarea televiziunilor si ziarelor (cu putine exceptii care intaresc regula) si cu furia distrugatoare de monumente, multi dintre romanii educati si patrioti, oripilati de noua dictatura a banului si a prostului gust, par a se fi resemnat. Am intalnit nenumarati compatrioti convinsi ca "nu mai e nimic de facut", ca uratul a cuprins fundamentul societatii, iar decaderea este starea naturala a tot si a toate. Am fost tentat sa subscriu acestei imagini apocaliptice, dar mi-am amintit ca, undeva, in "laboratoarele" institutelor Academiei Romane, acolo unde salariile, si asa jignitor de mici, au fost taiate, intru salvarea patriei, cu peste 30%, are loc o "diversiune": se editeaza cartile fundamentale ale culturii romane, se reediteaza clasicii, se pune la punct mostenirea pe care trebuie s-o lasam urmasilor. O lume complet paralela cu pojarul tembel din jurul nostru, un miracol datorat catorva oameni de stiinta "bantuiti" de pasiune, de patriotism, de raspundere in fata istoriei si de alte asemenea ingrediente scoase astazi din uzul general. In fruntea lor, academicianul Eugen Simion, un iluminist pentru care cultura si scrisul sunt un mod de viata desprins din alte timpuri.

"Filologia si istoria literara isi vad de treaba in Academia Romana"

- Pentru marele public, activitatea Academiei, in special cea filologica, este aproape nestiuta. Inaltul Forum si institutele sale de elita isi vad insa foarte serios de treaba. Cum descrieti aceasta activitate, in contextul crizei actuale de valori?

- Daca marele public nu stie mai nimic din ce fac institutele Academiei, de vina este faptul ca media romaneasca ignora sistematic cultura. Ea se ocupa de viata politica si de ceea ce, in limbajul presei interbelice, se numea "cronica cainilor striviti"... Mai nou, se ocupa pana la exasperare de cronica divorturilor celebre. Cand deschid seara televizorul, pentru a asculta stirile, si vad despre ce este vorba (ce-a zis Oana, ce-a raspuns Pepe, dar Monica? Monica unde a plecat? etc.) imi vine automat in gand vorba lui Nenea Iancu: "Tara-i asta, mai Costache?". Voiam sa spun ca filologia si istoria literara isi vad de treaba in Academia Romana. Se ocupa, in tacere, de dictionarele si tratatele necesare in cultura noastra. Institutul "G. Calinescu", in colaborare cu alte institute de cercetare din tara din sfera academica, a incheiat, cu un an in urma, Dictionarul General al Literaturii Romane (sapte volume, aprox. 7000 de fise), in care sunt cuprinsi toti cei care au scris (si au scris bine) in limba romana, de pretutindeni. Este prima oara cand realizam, in sfera literaturii, marea unire pe baza limbii romane. Veti intalni, aici, scriitori din Basarabia, Bucovina de Nord, Israel, din Occidentul european, din Banatul sarbesc... si nu numai autori, dar si concepte literare, publicatii, institutii literare etc. Intre timp, am pregatit pentru marele public (cu precadere pentru scoala romaneasca!) un compendiu al Dictionarului... in doua volume. Este aproape gata Enciclopedia literaturii romane vechi si am inceput sa tiparim Cronica vietii literare romanesti (1944-1964). Primele trei tomuri au aparut deja. Urmeaza altele. Avem si alte proiecte. De curand a aparut, in 18 volume, Dictionarul tezaur al limbii romane. O opera capitala. Este vorba de dictionarul inceput de Hasdeu in secolul al XIX-lea si incheiat anul trecut de institutele de lingvistica din Academie. De asemenea, se lucreaza, in continuare, la Dictionarele toponimice si la Atlasele lingvistice regionale. Cateva volume au fost deja tiparite. La sugestia mea, pe cand eram presedintele Academiei Romane, s-a pornit o editie noua din Gramatica limbii romane. A iesit o gramatica noua, conceputa cu metode moderne... Cum se vede, nu stam degeaba. Lucram in tacere. Oamenii politici si industria mediatica nu ne baga in seama, nu-i nimic, important este sa nu ne uite cultura romana. Nu v-am spus nimic despre cele 38 de volume cu manuscrisele lui Eminescu, facsimilate. Este vorba de un proiect esential pentru cultura noastra. Un proiect la care visa, in anii '70, Noica. L-am realizat noi, dupa 50 de ani. Unii s-au enervat si m-au reclamat la D.N.A. Intamplari. Trecem. Sa mai citam o data proverbul romanesc: "Nici o fapta buna nu ramane nepedepsita".

- La intemeierea Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, ati afirmat ca aceasta intentioneaza sa joace rolul pe care l-au avut Fundatiile Regale, conduse de Alexandru Rosetti, in perioada interbelica. S-a implinit aceasta nobila ambitie?

- Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta (FNSA) a avut, intr-adevar, ca model Fundatiile Regale, dar structura ei este alta. Una sincronizata cu spiritul timpului. Cultura nu mai poate face abstractie de stiinta, stiinta este, in fapt, o componenta a culturii, asa ca Fundatia incearca sa impace artele cu stiintele, care strabat, impreuna, ceea ce un mare om de stiinta si, in acelasi timp, un filosof reputat, Ilya Prigojine, numea "epoca incertitudinilor". Patronata spiritual, pana acum catva timp, de regretatul George Emil Palade, Fundatia a publicat 121 de volume din seria "Opere fundamentale" din clasicii literaturii romane si a inceput o serie noua, destinata literaturii universale. Este vorba de o serie de tip Pleiade, cu editii integrale, editii critice... Am reusit, pana acum, sa publicam opera integrala a lui Eminescu, Creanga, Ion Barbu, Maiorescu (mai putin jurnalul intim, care este in pregatire), Slavici (noua volume), Arghezi (zece volume), Cantemir, Heliade Radulescu, Goga, Preda, Sorescu, Nichita Stanescu, Petru Dumitriu, Constantin Stere, Basmele romanesti, G. Calinescu (integrala publicisticii, zece volume). Avem gata pentru tipar romanele Hortensiei Papadat-Bengescu (trei tomuri, 4500 pagini), inclusiv "Straina" (romanul pierdut), Mihail Sebastian (proza si teatru), Budai-Deleanu, literatura confesiva a lui Ion D. Sarbu (jurnalul intim si corespondenta, doua volume masive) si suntem pe cale de a pregati o editie din poeziile si teatrul lui Blaga... Am putea face mai mult si mai repede, daca am avea fonduri si daca am avea specialisti. Din pacate, fondurile vin rar, si cand vin, nu vin niciodata de la Ministerul Culturii si, in genere, de la bugetul de stat. Nu credeti ca statul roman ar trebui sa finanteze tiparirea in editii stiintifice a clasicilor romani? Ca eu cred... O problema pe care n-am cu cine s-o discut. Nimeni nu are timp de tema clasicilor. Si, in genere, nimeni nu are timp pentru temele nerentabile si nepolitice. Din fericire, exista oameni de bine care ne ajuta, din cand in cand, cu cat pot. Nu-i suficient, dar este, totusi, ceva. Le sunt recunoscator. Nu-i numesc, ca sa nu asmut D.N.A.-ul pe urmele lor. Doamne fereste! Cam asa merg lucrurile cu editiile din clasicii romani...

- Care sunt relatiile dintre Fundatia Nationala si mediul academic romanesc si european?

- Fundatia are legaturi bune cu mediul academic romanesc si european, invitam intelectuali reputati, participam la colocviile organizate de ei, comunicam. Tinem in fiecare an colocviul "Penser l'Europe", in colaborare cu Institutul Frantei (Academia de Stiinte Morale si Politice), cu Academia Regala de Limba si Literatura Franceza din Belgia, cu Academia Regala de Stiinte Economice si Financiare din Spania, cu Institutul Francez de Relatii Internationale de la Paris... Thierry de Montbrial, membru al Academiei de Stiinte Morale si Politice, este vicepresedinte onorific al Fundatiei noastre. La fel, d-l Gill Aluja - presedintele Academiei Regale din Spania. Colaboram cu ei, asa cum colaboram cu un mare filosof din Grecia, Evanghelos Moutsopoulos, prietenul lui Noica. Ei participa regulat la colocviile noastre. In octombrie 2011, vom discuta despre Europa in 50 de ani de aici inainte... Cum va arata ea? Este a X-a sesiune a colocviului "Penser l'Europe"... Nu-i singurul nostru subiect. Va mai citez unul: "Seminarul anual al tinerilor critici literari". Participa cam 20-25 de tineri critici din toata tara. Am tinut pana acum patru seminarii... Nu-i putin... Si nu-i deloc o aflare in treaba...

"Cand am inceput Dictionarul General al Literaturii Romane, in 1995, toata lumea s-a suparat pe mine. Un gazetar m-a comparat cu Ceausescu, altul a comparat proiectul dictionarului cu Canalul Dunare-Marea Neagra"

- Cum a fost posibil sa editati atatea volume, in vremuri de restriste ca acestea, fara nici un sprijin de la stat?

- Nu stiu daca am vocatie de "ziditor", dar am dorinta de a face ceva. Ma enerveaza reputatia ca romanii se afla mereu in treaba si ca metoda noastra de lucru este sa nu facem nimic. Sau daca incepem, sa nu terminam niciodata. Eu cred ca trebuie sa infrangem aceasta fatalitate, daca exista. Cum? Facand, ducand proiectele la sfarsit, deschizand altele necesare culturii romane. Cand am inceput Dictionarul General al Literaturii Romane, in 1995, toata lumea s-a suparat pe mine. Un gazetar m-a comparat cu Ceausescu, altul a comparat proiectul dictionarului cu Canalul Dunare-Marea Neagra. Adica o inutila, absurda constructie faraonica... Se inselau: ambitiile mele erau mai modeste. Voiam altceva: sa avem un dictionar cu toate datele esentiale ale literaturii romane. Atat. Nici mai mult, dar nici mai putin decat atat... Sa rezum: provocarile in acest domeniu vin si trec, trebuie sa le facem fata. Nu zic sa avem rabdare, zic doar ca starea de lehamite (starea de abandon) nu este recomandabila in domeniul nostru. Iata: au trecut 21 de ani de la caderea regimului totalitar. Ce-am facut in acest timp? Ce capodopere au aparut in cultura romana? Nu ma puneti sa numar steagurile culturii, pentru ca mi-e teama sa nu recurg la metoda lui Pristanda... Unul la primarie, altul la scoala de fete...

"Academia apara in continuare Rosia Montana... Nu stiu cat si cu ce efect, dar continua sa respinga proiectul companiei canadiene, dezastruos pentru noi, romanii"

- Academia tine directia in cultura nationala. In ce masura ii permite legislatia actuala sa joace efectiv acest rol?

- Adevarat, Academia Romana nu-i un for de decizie, nu are dreptul sa dea legi, nici macar nu este consultata cand este vorba, s-a vazut, de legea invatamantului sau legea cercetarii. Cum sa protestam? Cine ne asculta? Cat am fost presedintele Academiei Romane, m-am batut sa avem o lege a acestui for, sa publicam manuscrisele lui Eminescu si sa recuperam bunurile materiale si spirituale detinute in trecut. Am reusit, in parte, apoi... In privinta recuperarii averilor actiunea a continuat... In alte privinte, Academia Romana a devenit, dupa parerea mea, prea discreta. O nota buna: Academia apara in continuare Rosia Montana... Nu stiu cat si cu ce efect, dar continua sa respinga proiectul companiei canadiene, dezastruos pentru noi, romanii. Din nefericire, Academia Romana nu poate invinge totdeauna puterea banului. Ati vazut cati intelectuali, chiar din Academie, sustin azi acest proiect, care va desfigura peisajul Muntilor Apuseni. Spre surpriza mea, chiar si niste oameni de carte, cand sunt finantati de Compania canadiana, zic ca nu-i nimic, ce daca dispar galeriile romane si ce daca ne ramane mostenire un iaz cu cianura?! L-ati ascultat, poate, pe d-l Baltazar perorand pe aceasta tema... E de mirare, nu?

"Romania rateaza multe, dar nu-si rateaza poetii"

- Care este situatia "schimbului de maine" in domeniul istoriei literare si editurilor? Mai sunt atrasi tinerii de literatura, de cercetarea filologica?

- In Institutul "G. Calinescu" si in "Scoala postdoctorala" (un proiect european), sunt cativa tineri intelectuali exceptionali. Am mare incredere in destinul lor literar (critic). Specialisti in editii critice sunt putini si vor fi, maine, si mai putini. Incercam sa pregatim o generatie noua, dar nu-i deloc usor. Munca grea, profit material mic. Cine se aventureaza in acest camp de vanatoare?

- Ce puteti spune despre cultura romana de azi? Traversam o etapa "de asteptare" sau una "de cadere"?

- Cultura romana, dupa 1990, se revizuieste. Este preocupatiunea ei principala. Ne revizuim, ne revizuim... Moral, ideologic, estetic, tot timpul. Cand sa mai scriem capodoperele noastre?... Traversam - nu o etapa "de cadere", ci de deruta, confuzie, demitizare, redefinire a conceptelor si a ierarhiilor de valori... Asteptam sa apara, intr-o zi, marele necunoscut (noul Eminescu) pe care il astepta E. Lovinescu. Eu sunt sigur ca o sa apara intr-o zi. Romania rateaza multe, dar nu-si rateaza poetii.