TIFF - 2010

Festivalul International de Film Transilvania - Momentul de gratie al Clujului

In urma cu noua ani, cand TIFF-ul facea primii pasi, timizi, in orasul de pe Somes, cinefilii se bucurau ca vor avea parte de filme noi, in timp ce adolescentii si tinerii se inghesuiau mai degraba pentru a-l vedea pe viu pe Jason Priestley, unul dintre starurile serialului de televiziune "Beverly Hills 90210", care facuse istorie, atat la Hollywood, cat si la noi, in anii '90. Putini credeau, insa, atunci, ca TIFF-ul va creste exploziv, de la o editie la alta, si ca in doar cativa ani, va ajunge sa fie, de fapt, cea mai cunoscuta imagine a Clujului. "Starea de TIFF", "cultura TIFF", "vocabularul TIFF" sunt doar cateva dintre sintagmele din ce in ce mai des intalnite, legate de acest minunat festival, care capteaza energii nebanuite si dezlantuie pasiuni cu adevarat uimitoare, in cele zece zile de la inceputul fiecarei veri. Clujul - orasul care pana nu demult era renumit aproape exclusiv pentru traditia sa universitara de marca, orasul "cu cel mai inalt standard de viata", dupa cum a decis juriul la Gala "Zece pentru Romania", este, iata, datorita TIFF-ului, si o adevarata capitala a filmului.
Dar ce inseamna, de fapt, TIFF-ul pentru Cluj, in anul de gratie 2010, acum, cand lumea este din ce in ce mai posomorata si mai ingrijorata de vremurile in care traim? Iata cateva raspunsuri posibile:

- TIFF-ul inseamna formarea si cimentarea unei culturi cinematografice unice in Romania.

La prima editie, TIFF-ul a adus la Cluj 43 de filme. Anul acesta publicul are la dispozitie 240 de pelicule! O oferta naucitoare, ce va schimba, din nou, bioritmul cinefililor inraiti, care vor dormi doar pe apucate, pentru a prinde cat mai multe filme, din cele mai diverse categorii si genuri: de la thrillere la comedii, de la creatiile unor regizori debutanti sau putin cunoscuti, la filmele unor mari maestri, de la pelicule mainstream, la filme socante. De altfel, ziarul festivalului, "AperiTIFF", a lansat de cativa ani un concurs in randul publicului fidel, pentru a gasi TIFFarul absolut - acel cinefil caruia aproape ca nu-i ajung 24 de ore pe zi, pentru a vedea toate filmele care-l intereseaza. Nu pentru toata lumea TIFF-ul este, insa, o competitie contracronometru. Unii asteapta cu infrigurare ocazia de a vedea un anume film, care nu va intra in circuitul cinematografic obisnuit.Altii percep TIFF-ul ca pe o provocare de alt gen: cunoasterea unei cinematografii despre care stiu prea putine lucruri, dar care le infierbanta imaginatia. La ultimele editii, spre exemplu, filmele scandinave si cele sud-americane au fost in mare voga, dar oferta nu s-a oprit nicidecum aici: au fost proiectate, cu mare succes, pelicule unguresti, poloneze, coreene, rusesti ori olandeze. De cele mai multe ori, publicul are ocazia sa interactioneze cu actorii, regizorii sau producatorii, pentru a afla detalii din culisele respectivelor filme. Se creeaza astfel o atmosfera destinsa, in care lumea glamouroasa a marelui ecran este dintr-o data prezentata intr-un mod simplu si direct. Fiecare spectator va pleca acasa imbogatit in urma unei asemenea experiente, in care bariera dintre ecran si sala este subtil inlaturata. Anul acesta, publicul va avea prilejul deosebit sa-l intalneasca pe emblematicul regizor Liviu Ciulei, care va primi la TIFF "Premiul de Excelenta".

- TIFF-ul inseamna revitalizarea unui obicei pe cale de disparitie in Romania: mersul la cinematograf!

Cu totii am fost, deopotriva, actori principali si martori pasivi la caderea in dizgratie a acestei traditii. Fie ca ne-am lasat acaparati de televizor, fie ca preferam sa descarcam filmele de pe internet, gratis si rapid, noi, publicul, aproape c-am uitat ce inseamna sa vizionam un film pe marele ecran. TIFF-ul a luat, insa, o pozitie clara pe acest subiect, reusind sa renasca acea efervescenta in randul cinefililor. Lumea freamata, asteapta cu nerabdare urmatoarea provocare, schimba impresii, alearga dintr-o parte intr-alta sa nu piarda vreuna dintre peliculele bifate cu grija in brosurile-program. "La Cluj, s-a creat o adevarata atmosfera de mare festival, asa cum nu mai exista in alta parte in Romania", aprecia anul trecut Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului, cel care selecteaza filmele prezente la TIFF si care nu s-a sfiit niciodata sa provoace spectatorii prin alegerile facute.
Dupa ce, in primii ani, TIFF-ul s-a concentrat in exclusivitate pe cinematografele clasice ale Clujului - la editia trecuta, a desfasurat chiar si o campanie sustinuta pentru a salva "Republica", cinematograful-simbol al orasului - festivalul s-a extins usor-usor si catre alte locatii, mai extravagante, cum ar fi acoperisul unui mall, sau tronsonul gata terminat al Autostrazii Transilvania. Publicul a avut astfel cateva ocazii sa experimenteze cinematograful stil drive-in si sa invete ca important nu e sa te postezi cu ditamai masina direct in fata ecranului, pentru a le bloca celorlalti vederea, ci sa participi fair-play la acest tip de vizionare cu totul speciala. La ultimele editii, s-au mai estompat, parca, si pornirile celor care veneau la film, dar vorbeau mai tot timpul la telefonul mobil, desi exista, in continuare, isteti care tin cu tot dinadinsul sa iasa in evidenta in acest mod cu totul necivilizat.
Pentru a ramane fidel conceptului de reinnoire permanenta, TIFF-ul isi diversifica si anul acesta oferta in ceea ce priveste locatiile: pentru prima data, festivitatea de deschidere se va tine in aer liber, in Piata Unirii, acolo unde vor avea loc si proiectii zilnice - cu conditia, desigur, ca si vremea sa fie de partea organizatorilor.

- TIFF-ul inseamna o platforma de lansare a filmelor autohtone.

Putina lume stie ca acest festival este organizat de catre Asociatia Pentru Promovarea Filmului Romanesc, care a luat nastere in 2001, intr-un moment de impas al cinematografiei autohtone. TIFF-ul i-a sustinut de la bun inceput pe tinerii nostri regizori, iar apoi, de-a lungul anilor, a prezentat publicului clujean, in premiera nationala, majoritatea filmelor de referinta ale ultimului deceniu, precum "Occident", "Moartea Domnului Lazarescu", "A fost sau n-a fost", "4,3,2...", "Restul e tacere", "California Dreamin'", "Amintiri din Epoca de Aur" sau "Politist, adjectiv". Anul acesta, in competitia pentru Marele Trofeu Transilvania, intra, alaturi de zece filme straine, si doua filme romanesti: "Felicia, inainte de toate" (regia Razvan Radulescu si Melissa de Raaf, 2009) si "Medalia de onoare" (regia Calin Peter Netzer, 2009). In afara competitiei, exista si sectiunea Zilele Filmului Romanesc, in cadrul careia vor fi proiectate alte 14 pelicule.

- TIFF-ul inseamna o varietate incredibila de activitati si evenimente.

Dincolo de oferta extraordinara de filme, festivalul creeaza o efervescenta deosebita si datorita unor "sectiuni" aparte: muzica alternaTIFFa, prezentari de moda (in cadrul TIFFashion), expozitii foto, precum si workshop-uri interesante - dintre care se remarca Let's Go Digital, unde adolescenti din toata tara au fost selectati pentru cateva zile de initiere in tainele artei cinematografice.

- TIFF-ul inseamna o mobilizare extraordinara a voluntarilor clujeni.

Poate mai mult decat oricare alt eveniment cultural de o asemenea amploare, TIFF-ul isi datoreaza intr-o mare parte succesul voluntarilor. Anul acesta vor fi 300 - majoritatea studenti - atrasi de mirajul participarii la un festival international, cat si de faima petrecerilor care se organizeaza in culisele TIFF. "Ii vezi peste tot, cu tricourile rosii si cu badge-urile la gat, mandri ca fac parte din angrenajul festivalului", spune coordonatorul Vlad Gliga, el insusi student, subliniind cat de importanti sunt voluntarii pentru TIFF, dar si cat de important este TIFF-ul pentru miscarea de voluntariat din Romania.

Iata cum vede TIFF 2010 si TUDOR GIURGIU, directorul festivalului:
"TIFF-ul nu este doar un festival, ci un moment de gratie pentru Cluj. Exista, din pacate, un paradox major, care a devenit cu atat mai evident anul acesta, in care toata lumea se confrunta cu probleme financiare.Pe de o parte, avem publicul clujean, care de-abia asteapta acest eveniment, precum si o multime de cinefili din alte zone ale Romaniei si chiar si din strainatate, care vor sa fie prezenti la aceasta veritabila sarbatoare a filmului. Pe de alta parte, avem insa reactia intarziata si suficienta a multor factori de decizie din Cluj, care nu realizeaza importanta pe termen lung a acestui festival si nu se implica in pozitionarea clara a TIFF-ului drept principal vehicul de promovare culturala a Clujului in lume. Functionam cu un buget de avarie, care devine insuficient pentru amploarea la care a ajuns TIFF. Prin comparatie, va dau un exemplu elocvent: Festivalul de Teatru de la Sibiu, care se desfasoara exact in aceeasi perioada cu TIFF-ul, primeste din partea autoritatilor locale de zece ori mai multe fonduri decat primim noi la Cluj. Or, in conditiile in care anul acesta cheltuielile sunt aproape duble fata de cele ale editiei precedente, a trebuit sa ne zbatem serios ca sa putem organiza un festival de calitate. Am intampinat destule obstacole si in negocierile cu diferite firme si furnizori de servicii din Cluj, ai caror patroni ne-au spus pe sleau ca daca nu castiga mult si pe loc TIFF-ul nu ii intereseaza, fara sa gandeasca, putin, in perspectiva: daca acest festival creste, si la Cluj vine un public tot mai numeros, ar avea, si ei, indirect, de castigat, prin serviciile si produsele pe care le-ar oferi. Spun aceste lucruri cu tristete, pentru ca si eu sunt clujean, dar realitatea este ca, desi ne aflam in Ardeal, avem o problema: se vorbeste mult, dar se face putin. Cateodata, stau sa ma intreb la ce bune toate eforturile, daca orasul nu cupleaza la acest pariu, de a duce TIFF-ul in randul primelor festivaluri de film din Europa, in 10-15 ani. Am ajuns sa prefer sa discut cu firme unde sefii sunt de etnie maghiara, care au un spirit antreprenorial mult mai dezvoltat si care inteleg ce important este acest festival pentru oras, pe termen lung. Anul acesta, vom desfasura, de fapt, si un studiu, pentru a vedea exact, in cifre, impactul economic al TIFF-ului. Sigur ca putem ramane la nivelul la care suntem acum, si e bine c-am ajuns si aici, dar daca vrem sa crestem, sa ajungem cu adevarat un festival important pe harta Europei, atunci avem nevoie de o cu totul alta sustinere pe viitor. Oricum, ramanem optimisti, si va asteptam la o editie curenta 2010 cu o multime de surprize si evenimente interesante".