Recent, la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti a fost vernisata o expozitie de fotografii din Timocul bulgaresc, realizate de cercetatorii spatiului balcanic Dorin Lozovanu, lector universitar din Chisinau, si Emil Tircomnicu, lector universitar din Bucuresti. Cei doi etnologi au batut satele romanesti din Bulgaria, Serbia si din alte tari ale Peninsulei Balcanice, in cautarea romanitatii pierdute sau inca active, dar opresate de politica intoleranta a tarilor in care traiesc. Fotografiile, de o expresivitate demna de istoria bimilenara a latinilor din Balcani, au fost de fapt pretextul imagistic pentru dezbaterea aprinsa care a avut loc cu aceasta ocazie. Domnii Lozovanu si Tircomnicu ne-au acordat in final urmatoarele interviuri.
Dr. DORIN LOZOVANU
Geograf, etnolog, cercetator stiintific superior la Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau
"Romanii sunt populatia bastinasa in tot spatiul din sudul Dunarii"
- Cum se face ca un basarabean este atat de preocupat de romanitatea sud-dunareana, mai mult chiar decat multi romani din Romania?
- Cred ca ne uneste soarta in multe privinte, avem o simtire comuna. Foarte multe situatii sunt identice, si pentru noi, basarabenii, sunt mai usor de inteles. Ma gandesc atat la divizarea asta intre "moldoveni", "vlahi" si "romani"/"rumani", care se perpetueaza pana azi, cat mai ales la influenta slavismului, fie in nord, fie in sud.
Romani timoceni la Muzeul Satului
- Ca doctor in romanitatea sud-dunareana, care este concluzia dumneavoastra cu privire la aceasta tema? Disparut-au rumanii/vlahii/aromanii din Grecia, Serbia, Macedonia, Croatia si Albania?
- Chiar daca in multe cercuri stiintifice se vorbeste despre o catastrofa etnica, eu vin cu destule elemente optimiste, chiar si de la aromanii/meglenoromanii din Albania si Grecia, sau de la vlahii/rumanii din cele doua Timocuri, sau de la istro-romanii din Croatia. Faptul ca, pretutindeni in imensa Peninsula Balcanica, am putut sa comunic in limba romana fara nici o problema, faptul ca traditiile si obiceiurile, muzica, folclorul, etnografia sunt romanesti si bine conservate, deseori mai bine ca limba, mi-a indus o raza de optimism. Acesti oameni, ciobeni si targoveti, au un sentiment identitar romanesc nativ, nu unul oficializat. Romanitatea nativa este prezenta acolo. Ea vine din constiinta ca romanii, oricum ar fi numiti de unii si de altii, sunt populatia bastinasa in tot acest spatiu din sudul Dunarii, pana in Pind. Desigur, oficialitatile respective incearca pe toate caile sa diminueze, sa asimileze elementul latin; chiar daca reusesc pe moment, un roman nativ, chiar si slavizat, va tresari imediat ce aude o melodie, o balada, o doina romaneasca, deindata ce vede un costum national sau o hora in poienita.
"Intelectualii sunt primii care isi abandoneaza limba si obiceiurile"
- Exista o explicatie stiintifica pentru asta?
- Exista. Faptul ca romanitatea sud-dunareana este mai veche cu cel putin doua secole si jumatate decat cea de la nordul Dunarii. Nu putem uita ca intreaga Peninsula a fost cucerita de romani, cu aproape 150 de ani inainte de Hristos. Cand Dacia a cazut sub sabia lui Traian, in anul 106 d.Chr., intreg Sudul Dunarii era exclusiv latin. Si latin a ramas pana in secolul al VII-lea, cand au navalit slavii. Din pacate, slavizarea a avut succes, latinii ramanand izolati in niste insule unde vietuiesc si astazi sau unde li se vad urmele (Muntenegru si Bosnia). Slavizarea s-a facut si pe fondul unei anumite lipse de demnitate a romanilor, pe care o cunosc de la moldovenii mei, din stanga Prutului. "Flexibilitatea" tipic romaneasca in privinta adaptarii la alte culturi si la alte limbi ne joaca uneori feste, deoarece ajungem sa ne pierdem identitatea cu multa usurinta. Nu avem incapatanarea ungureasca sau albaneza. Vin bulgarii? Hai sa vorbim bulgara! Vin rusii? Hai sa... gavarim ca dansii! In ciuda acestei slabiciuni, a persecutiilor, a interzicerii folosirii limbii romane, romanitatea nativa se pastreaza. Mai ales in randul oamenilor simpli, al taranimii, al pastorilor, al orasenilor simpli, cu patru clase. Nu si in randul intelectualilor. Acestia sunt primii care isi abandoneaza limba si obiceiurile, pentru a se integra in societatile respective.
"Bulgaria europeana isi permite sa continue politica Bulgariei comuniste, de a-si asimila minoritatile nationale"
- Va rog sa faceti un scurt comentariu despre situatia din Timocul bulgaresc.
Ansamblul de copii din Ginzova
- Prima concluzie este simpla: chiar daca Bulgaria este membra a UE, chiar daca frontiera bulgara este mult mai accesibila decat frontiera cu Serbia, constat ca miscarile de renastere nationala sunt mai mari. In plus, in mod paradoxal, legislatia bulgara este mai putin permisiva decat legislatia sarba, cu toate ca si in Serbia mai sunt multe de facut. Practic, Bulgaria europeana isi permite sa continue politica Bulgariei comuniste, de a-si asimila minoritatile nationale. Pe deasupra, cu parere de rau constatam ca, dintre toate minoritatile din Bulgaria, romanii sunt cei mai asimilati, e drept, si din cauza flexibilitatii lor specifice. In acest context, nefiind vorba de revendicari teritoriale, Romania are obligatia sa ridice glasul si sa ceara partenerilor bulgari mai mult respect pentru romanii de pe teritoriul lor, modelul tratamentului aplicat bulgarilor din nordul Dunarii fiind cel ce trebuie urmat prin reciprocitate.
Dr. EMIL TIRCOMNICU
Etnolog, cercetator principal la Institutul de Etnografie si Folclor "C. Brailoiu", Bucuresti
"Istoric, poporul roman s-a format si la nord si la sud de Dunare, nu trebuie sa mai aducem noi argumente"
- Care sunt argumentele continuitatii romanilor din sudul Dunarii si cum combatem teoria "imigrarii" lor tarzii din nord?
- Istoric, poporul roman s-a format si la nord si la sud de Dunare, nu trebuie sa mai aducem noi argumente.
Emil Tircomnicu si Dorin Lozovanu
- A fost Dunarea mereu o frontiera intre romani? Ce importanta a avut acest fluviu pentru istoria romaneasca?
- Dunarea nu a fost o frontiera etnica niciodata. Fluviul nu desparte etnic pe nemti, pe austrieci, pe maghiari, pe sarbi sau pe bulgari. Cu atat mai mult, populatia autohtona romaneasca. Malurile Dunarii, pe cursul superior, au fost locuite de populatii asemanatoare etnic, inca din neolitic, asa cum o arata culturile materiale din acea perioada. Mai apoi, a unit populatia romaneasca, asa cum o atesta documentele istorice, etnografice, folclorice si geografice. Ne-am incrancenat istoric sa pastram o Romanie teritoriala la nord de Dunare, pierzand-o pe cea din suflet, care se intinde pana in muntii Pind. Drama noastra actuala in asta consta, cu toate ca este evident ca suntem astazi intr-o fundatura. Am numarat capete si nu constiinte. Si, vreme de multi ani, si datorita comunismului, dar si datorita nepriceperii noastre, nu am incurajat constiintele. Am risipit fonduri imense pentru romanii din afara granitelor, dar vedem ca in spatiul balcanic nu exista institutii romanesti de cultura. Cu minime eforturi acestea puteau fi create inca din 1990-1991. Nu s-a vrut, nu s-a putut...
"Este un miracol faptul ca romanul din Balcani s-a incapatanat sa nu dispara"
- Cum este perceput astazi, in Europa Unita, spatiul balcanic?
Muzeul de arheologie din Vidin. Arhitectura aromaneasca pura
- In spatiul balcanic fiecare se poate declara ce vrea, cu conditia sa aiba posibilitatea de alegere si garantata libertatea de constiinta. In absenta acestora, spatiul balcanic devine o mare inchisoare, cel putin pentru romani. Si este trist daca, in Europa inceputului de mileniu III, nu am scapat inca de totalitarism. Totusi, de-a lungul Dunarii, s-a format regiunea de cooperare transfrontaliera romano-bulgara si romano-sarba care, in principal, ar trebui sa puna accent pe ceea ce uneste si nu pe ceea ce desparte. Trebuie privit catre viitor. Iar viitorul este cel de cooperare, bazat pe incredere si respect reciproc. Este un avantaj nevalorificat de Romania - faptul ca tara este inconjurata inca de romani. Spun inca, pentru ca, intr-adevar, este un miracol faptul ca romanul s-a incapatanat sa nu dispara.
_______________________
"Sute de ani, romanii au fost, cel putin indirect, stapaniti de turci; niciodata insa, in curgerea veacurilor, turcii nu au pus in discutiune limba si nationalitatea romana. Oriunde insa romanii au cazut sub stapanirea directa ori indirecta a slavilor, desvoltarea lor fireasca s-a curmat prin mijloace silnice." Mihai Eminescu
Foto: Dan Trasnai (2)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
