Dealul sarmanilor
Candva, acum vreo patru veacuri, pe meleagurile astea s-a inaltat o mandrete de manastire cu numele Rasca. La inceput, adapostea numai calugari, robi manastiresti si tigani. Mai tarziu, cand numarul vietuitorilor a crescut, oamenii s-au raspandit ...
Citeste tot articolul
LUMINITA DIN ALTAR
Sfintele Pasti, cand praznuim invierea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, este o sarbatoare solemna. Bucuria ei este de alta natura decat cea pe care o simtim la Nasterea lui Iisus, cand ne straduim sa facem din inima noastra pestera spirituala in care pruncul Iisus se va naste. Acolo, la Craciun, stam uimiti in fata minunii prin care Dumnezeu cel neincaput, cel fara de inceput, cel care a facut lumea aceasta minunata, si cerul, si pamantul, se margineste pe sine intr-un prunc micut si fragil, culcat intr-o iesle, incalzit numai de prezenta animalelor si de dragostea Maicii Sale si a lui Iosif, logodnicul. ...
Citeste tot articolul
OUL
Stiti ouale acelea cu coaja varoasa si tare, cu un galbenus care bate spre portocaliu-aprins, cu un gust minunat, produse in gospodariile taranesti? Acum vreo sapte ani, am facut "greseala" sa le consum pentru o perioada mai lunga de timp. ...
Citeste tot articolul
Zahara, dragostea mea...
De fiecare data cand trece pe langa el, in fiecare moment al zilei, Zahara ii pune o mana pe umar si-i mangaie apoi parul inca nealbit. De atatea ori, intr-o singura zi de primavara. Palma ramane o clipa in aer, intinsa, suspendata intr-o tensiune tremurata. Apoi femeia isi vede mai departe de treburi. Ea are acum 79 de ani. Barbatul ei 83, si se numeste Dragos. Pe amandoi ii cheama Olas. Zahara si Dragos Olas. De 60 de ani, nu s-au despartit nici o zi, nici o noapte, niciodata. Aproape nu mi-a venit sa cred, cand am auzit povestea acestor oameni de la o nepoata de-a lor, Ana, studenta in Bucuresti. Traise o vreme cu ei, si viata lor i se paruse un basm...
Citeste tot articolul
Pelerin pe Golgota
... Parca a fost ieri. Eram si eu in multime, atunci cand duceai lemnul acela greu in spate. Priveam la tine cum te chinui, priveam la cei care te urmau, in alai: unii te compatimeau, altii - nestiutorii - se bucurau, radeau, altii te vedeau ca pe un osandit oarecare, un borfas. Tu singur STIAI. Si n-ai facut nimic ca sa-i impiedici. Ma vei intreba ce am facut eu. Eu, simplul privitor prin timp. Eu? Eu, cum ar zice orice om las, care "se spala pe maini" - nu stiam. Cand vrei sa te sustragi dintr-o discutie incomoda, care te-ar pune cu siguranta in dificultate, spui: "Nu stiu!". Mergeam pe langa tine si nu stiam. Nu stiam cine esti cu adevarat, ce poti face pentru mine, pentru cel care te batjocoreste sau pentru cel care te biciuieste. Ce e mai important: cuvantul sau tacerea? E bine ca am tacut, sau trebuia sa ma razvratesc, sa tip, sa dau cu pumnii in cei care te chinuiau? Femeia aceea cu mana la gura si ochii mariti de spaima si de durere iti era mama, nu?...
Citeste tot articolul
Teoria conspiratiei
In agitata viata politica romaneasca, in ultima vreme, afisul a fost tinut de scandalul Voicu. O serie de inregistrari, livrate presei pe cai oculte, au dezvaluit ca un senator PSD, Catalin Voicu, isi construise o adevarata retea mafiota de blocare (interesata) a unor dosare de coruptie privitoare la afaceristi si politicieni. Cititorul ar putea insa ridica din umeri: cazul Voicu este doar unul din nenumaratele cazuri de incalcare a Legii din Romania. In cele doua decenii post-comuniste, opinia publica a fost saturata cu dezvaluirile, a aflat de majoritatea marilor afaceri ilegale, si nu s-a intamplat nimic. Grupurile partinice au alternat la putere, promitand una sau alta, dar - in fapt - situatia nu s-a schimbat. ...
Citeste tot articolul
Circ, politica si tupeu
Catalin Voicu, unul din bratele caracatitei care sufoca institutiile statului de drept, a dat un recital de persuasiune si de tupeu pentru a convinge comisia juridica a senatului sa refuze arestarea sa. Grija lui era credibilitatea Senatului. Daca el e arestat, senatul nu mai e credibil. Noi trebuie sa demonstram ca apartinem Europei si unui stat civilizat. Si cum am mai putea s-o facem cu Voicu dupa gratii! Dupa linsajul mediatic, mai aveau putin sa-mi puna pe toate gardurile chipul si sub el pretul, va mai fi justitia obiectiva? Cand sunt dat la televizor pe melodia din Caracatita, ce magistrat mai poate fi obiectiv? Are dreptate. Daca ar fi fost dat la televizor cu fundal muzical din Oda Bucuriei sau din Love Story, alta ar fi fost situatia, abia atunci justitia ar fi fost obiectiva. In plus, omul are copii, are parinti: am doi copii mici care sunt subiect de discutie zilnic la scoala, precum si doi parinti foarte batrani si foarte bolnavi. Singura mea teama e pentru familie, pentru copiii mei care au devenit subiect de conversatie la scoala si stiti cat de rai sunt copiii. ...
Citeste tot articolul
I.P.S. NICOLAE CORNEANU - "Dupa 1990, Biserica ortodoxa s-a intors la traditia implicarii sociale"
Misiunea sociala a Bisericii este una dintre marile provocari carora clerul ortodox a fost chemat sa le faca fata dupa 1989. Daca, prin traditie, inainte de 1948, BOR avusese un rol important in indulcirea suferintei nationale, sub regimul comunist, exact atunci cand a fost mai mare nevoia in tara, rostul Bisericii a fost limitat la pastorirea spirituala. Cand, in sfarsit, jertfa tineretului din Decembrie 1989 a facut posibila si descatusarea fiintei bisericesti, Biserica ortodoxa a dovedit ca se poate adapta din mers, invatand intr-un timp record conducerea actelor sociale. Nu intamplator, unul dintre cele dintai semnale a fost dat de Mitropolia Banatului, din orasul unde a inceput revolutia, aflata de 48 de ani sub pastorirea inteleapta a Inalt Prea Sfintitului Nicolae Corneanu, un adevarat "atlet" al ecumenismului si al orientarii sociale a Bisericii. In cadrul unui interviu acordat recent revistei noastre, IPS aduce un elogiu rolului social al BOR, mai ales in vreme de criza economica.
Citeste tot articolul
Raspuns pentru VIORICA Caracal, F. AS nr. 844 - "Sufar de o boala greu de suportat: sindromul Raynaud"
Desi constrictia vaselor sanguine la nivelul extremitatilor (maini, picioare), atunci cand sunt expuse la temperaturi reduse, este normala la persoanele afectate de sindromul Raynaud, acest raspuns la frig este exagerat, astfel incat arterele ...
Citeste tot articolul
Dezintoxicarea de primavara: FIBRELE ALIMENTARE
" ... detoxifierea nu este un moft. Stilul de viata si alimentatia sunt ucigasii tacuti ai romanilor. Intestinele au de suferit in conditiile in care alimentatia romanilor este saraca in fibre, dar bogata in fainoase si amidon, in zahar si carne. Foarte putine persoane realizeaza importanta igienei intestinale. Daca nu sunt eliminate la timp, resturile alimentare, toxinele si deseurile metabolice din colon intra intr-un proces de fermentatie si putrefactie prelungit, fiind reabsorbite si repuse in circulatie. Asistam astfel la o intoxicare latenta a organismului. ..."
Citeste tot articolul
Dezintoxicarea de primavara: CURATENIA INCEPE CU NOI
Dupa o iarna aspra si lunga, precum in povestirile bunicilor, ne bucuram in aceste zile de preludiul Rapsodiei Primaverii. E vremea pentru curatenie in intreaga natura, dar si in propria noastra viata. E vremea sa eliminam toate reziduurile adunate din toamna si de peste iarna in organism. Anotimpul rece este cel in care se creeaza in mod inevitabil depozite ce trebuie curatate primavara, spre a incepe un nou ciclu al vietii cu limpezime, usurime si claritate. Este suficient sa ne gandim doar la cateva lucruri: ca peste iarna, mancarea a fost mai grea, mai grasa, s-au consumat mai putine legume si fructe proaspete, am facut miscare mai putina, pentru ca frigul ne-a indemnat sa stam mai mult in casa. Alimentele mai grele, mai vascoase, care au tendinta de depunere...
Citeste tot articolul
Draga "Formula AS"...
... Eu cred in povestile cu ingeri, pentru ca mie nu mi s-a dat o alta alegere, nu mi s-a dat posibilitatea de-a ma indoi. Inaintea varstei de 6 ani, am avut de mai multe ori viziunea unei fiinte de lumina, care nu-mi vorbea, nu ma privea, ci doar facea pasi in camera mea. Niciodata nu mi-a trecut prin cap sa-i vorbesc. In inocenta mea credeam ca toata lumea e la curent si o poate vedea. Ani de zile mai tarziu i-am vorbit mamei despre asta. Nu stiu daca m-a crezut in totalitate. Dupa varsta de 6 ani, viziunile au disparut complet. Ca sa revina intr-o noapte, cand imi petreceam un sfarsit de saptamana la parintii mei (aveam 21 de ani). M-am trezit dintr-o data in toiul noptii, cu senzatia foarte clara ca nu sunt singura. M-am intors spre stanga, si am vazut o fiinta de lumina care nu avea forma umana. Era mai degraba un stalp extrem de stralucitor, dar care nu raspandea deloc lumina in jurul lui. ...
Citeste tot articolul
OMULETUL LUI GOPO A FOST DECERNAT!
A patra editie a Galei Premiilor Gopo tocmai s-a incheiat. Luni, 29 martie 2010, Sala Unirii din Palatul Parlamentului a marcat un moment de unire simbolica a cinematografiei romanesti cu largul public care a urmarit tremurul si emotiile Galei Gopo, in direct la TVR. Frumoasele trofee realizate de sculptorul Adrian Ilfoveanu, dupa chipul si asemanarea unuia dintre cele mai iubite personaje ale filmului romanesc - Omuletul Gopo - au rasplatit performantele anului trecut si pe proaspetii laureati ai acestei editii. ...
Citeste tot articolul
ELWIRA PETRE
"... Eu am fost un copil foarte timid, chiar fragil, iar trasatura aceasta ii ingrijora in mod deosebit pe parintii mei. Din fericire, solutia le-a venit chiar din familie: unchiul meu era dansator sportiv. Un dansator foarte, foarte bun, dar care, din pacate, a fost nevoit sa puna punct carierei, din pricina unor probleme serioase cu spatele. El insa a reprezentat inspiratia pentru mama si tata. Asa ca, la 10 ani, am mers la un coleg de-al unchiului, care preda dans. Initial, nu mi-a placut deloc. M-au dus insa la un concurs, ca sa vad care era finalitatea antrenamentelor de la scoala, si-acolo am prins gustul dansului. Acum, privind inapoi, cred ca lucrul care m-a sedus, de fapt, au fost rochiile. Pe vremea aceea, erau mult mai elaborate decat azi: aveau multe pene, multe volane, mult sclipici... Pentru o copilita, aratau ca niste rochii de printesa. ..."
Citeste tot articolul
Selectia "Formula AS"
Philip Roth (n. 1933) e considerat azi, dupa vreo cinci decenii de cariera literara, cel mai mare romancier american in viata, o veritabila fabrica de fictiune cu marca de calitate garantata. In fiecare an, la bursa de pariuri a Nobelului pentru literatura, numele lui figureaza in fruntea listei de favoriti, unde-l plaseaza atat amploarea, cat si valoarea operei, distinse cu cele mai importante premii ale literaturii de limba engleza si cunoscute prin traduceri in mai toata lumea. Cu un stil ironic si foarte personal, cu o facilitate a povestirii care te prinde si te face sa empatizezi cu personajele, Philip Roth prinde din mers, cu instrumente fine, evenimentele traite de americani in ultimii 50 de ani, angajarea lui morala si politica fiind atat de bine integrata in spatiul literaturii, incat cele 30 de romane nu par datate. ...
Citeste tot articolul
O saptamana de vis pentru URMA: concerte la Ateneu si la Sala Palatului
Sutele de tineri urca in tacere, fara sa se grabeasca, fara sa se inghesuie, treptele spiralelor de marmura si, odata ajunsi in sala circulara, lasa sa le scape un gest, un cuvant de admiratie. Luminile, picturile, vitraliile, demonstratia de echilibru si de bun gust nu te pot lasa rece. Unii sunt pentru prima oara la Ateneu, dar cei mai multi revin aici pentru un eveniment inedit: un concert rock ...
Citeste tot articolul