Din Sala Regilor Romaniei s-a strigat: "Salvati Rosia Montana!"

Serile Palatului Elisabeta

In cadrul "Serilor Palatului Elisabeta", editia numarul 93, Fundatia Soros Romania si Casa Regala au organizat un eveniment dedicat salvarii Rosiei Montane. In prezenta altetelor lor regale, Principesa Margareta si Printul Radu Duda, circa o suta de personalitati din lumea academica, universitara si din partea societatii civile au fost prezente, in seara zilei de 28 octombrie, in Sala Regilor a Palatului Elisabeta din Bucuresti. Dupa deschiderea oficiata de Printul Radu si Ilona Mihaies, presedintele Fundatiei Soros, au luat cuvantul Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, profesorul Ioan Piso, arheolog de talie internationala din Cluj-Napoca, profesorul Sergiu Nistor, presedintele ICOMOS Romania, si Principesa Margareta. Asa cum era de asteptat, vorbitorii au transmis un puternic mesaj autoritatilor romane, Parlamentului, despre importanta salvarii Rosiei Montane. Reproducem mai jos declaratiile cele mai semnificative, insotite de o constatare amara a participantilor: cu putine exceptii, ziarele bucurestene, spre rusinea breslei noastre, au boicotat reuniunea, invocand contractele de publicitate cu "Gold Corporation". In aceste contracte, profitand de dificultatile financiare ale publicatiilor si televiziunilor si sfidand libertatea presei, compania miniera a impus clauze umilitoare, printre care abtinerea redactiilor de la a publica materiale editoriale critice la adresa proiectului Rosia Montana. La 20 de ani de la moartea copiilor si tinerilor pentru libertate, in Romania nu mai exista presa libera. Disperate sa supravietuiasca, ziarele isi vand sufletul si constiinta profesionala oricui da un argint in plus.

Acad. IONEL HAIDUC
Presedintele Academiei Romane
"Cerem autoritatilor statului sa analizeze cu multa atentie proiectul Rosia Montana, pentru a preveni un dezastru ecologic si cultural"

"In ultimul timp, mass-media sunt invadate de reclame care afirma ca un oarecare Gabriel are solutii pentru rezolvarea poluarii istorice de la Rosia Montana, promitand si mari foloase, de 4 miliarde de euro, din exploatarea aurului care acum "zace sub pamant". Aceste reclame incearca sa convinga opinia publica despre beneficiile pe care le-ar aduce exploatarea aurului, preconizata la Rosia Montana.Academia Romana si-a exprimat punctul de vedere in legatura cu acest proiect si se vede nevoita sa revina, reafirmandu-si cu aceeasi convingere pozitia si reluand argumentele sale impotriva proiectului. Academia Romana doreste sa previna o eroare cu efecte negative asupra comunitatii, mediului inconjurator si vestigiilor arheologice din zona Rosia Montana si sa semnaleze din nou consecintele riscante pentru Statul Roman. O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si, prin urmare, nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect.
Reamintim ca:
1. Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva problemele sociale si economice ale zonei, care se vor agrava dupa incheierea lucrarilor. Zona are nevoie de solutii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, nu pe minerit.
2. Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 ani, prin stramutarea populatiei, demolarea unor cladiri monumente istorice, biserici, si mutarea unor cimitire, este inacceptabila si aminteste de o perioada pe care am considerat-o incheiata.
3. Beneficiile economice ale Statului Roman, rezultate din redeventele de 2 % asupra exploatarii si diverse impozite, sunt nesemnificative in raport cu consecintele proiectului.
4. Exploatarea la suprafata, in patru cariere deschise, si crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor in spatele unui baraj de 180 metri inaltime, inchizand Valea Cornei, ar produce o mutilare grava a peisajului.
5. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezinta garantii in situatii extreme. Nu exista nici o garantie ca un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioara a vinovatilor nu ar mai servi la nimic.
6. Exploatarea avuta in vedere pericliteaza grav zona arheologica Alburnus Maior, unica in lume si de mare valoare istorica si culturala. Distrugerea - chiar numai partiala - a vechilor galerii romane este total inacceptabila intr-o tara care isi respecta trecutul istoric si originile.
7. Folosirea cianurii de sodiu in procesul tehnologic si depozitarea in bazin deschis a rezidiilor creeaza motive serioase de ingrijorare.
8. Nu exista garantia ca, la terminarea lucrarilor si inchiderea exploatarii, firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului.
9. Exista serioase suspiciuni care trebuie verificate, ca, in cadrul operatiunilor pregatitoare efectuate pana in prezent, s-au produs incalcari ale legilor tarii. Acordarea de descarcari arheologice pentru suprafete mai mari decat cele cercetate efectiv si declararea prematura a localitatii Rosia Montana ca "zona monoindustriala", impiedicand astfel alte activitati economice (de exemplu: turism rural si cultural), reprezinta incalcari ale legislatiei, care trebuie cercetate. Academia Romana cere din nou autoritatilor Statului Roman sa analizeze cu multa atentie proiectul de la Rosia Montana, pentru a preveni un dezastru ecologic si cultural, cu multiple consecinte inacceptabile."

Prof. dr. IOAN PISO
Arheolog din Cluj-Napoca
"Sunt convins ca toate ilegalitatile comise la Rosia Montana vor iesi la suprafata"

"Pentru stiinta si pentru turismul international, cele mai importante monumente de la Rosia Montana sunt galeriile romane. Echipa franceza de arheologi a cercetat, in Muntele Carnic, 70 kilometri de galerii, dintre care cel putin 7 kilometri de galerii romane, unice ca frumusete si complexitate. Pe de alta parte, galeriile medievale din Rosia Montana, neglijate pana acum, isi au locul lor aparte in istoria Europei.Chiar asezarea miniera, din zorii epocii moderne, prin cele cateva zeci de cladiri apartinand patrimoniului national, este deosebit de spectaculoasa. Toate aceste elemente de patrimoniu apartin in egala masura istoriei Romaniei si istoriei europene. Cei care, sa zicem, din "spirit practic", nu sunt sensibili la asemenea argumente, ar trebui sa-si dea seama ce binefacere inseamna pentru o tara sa aiba niste monumente unice in lume. Un sit echivalent este Las Medulas din Spania. Aici a ramas un peisaj incantator, dar cu nimic mai impozant decat cel de la Rosia Montana, si cu o singura galerie, destul de modesta, de vreo 200 m lungime, la intrarea careia se platesc 3 euro. Intreaga zona a fost izolata si saraca, dar apropierea minelor romane a determinat inflorirea asezarilor, gratie zecilor de mii de turisti care vin aici in fiecare an. Numai ca Spania are un veritabil Minister al Culturii, care a cerut ca Las Medulas sa devina un monument apartinand patrimoniului universal UNESCO. Nimanui nu i-a dat in gand sa-l transforme intr-un desert, ca Ministerului nostru al Culturii, care s-a aratat mai sensibil la interesele unei firme straine, decat la indatorirea de a apara patrimoniul national. Mai mult, Ministerul Culturii de la Bucuresti a incalcat si legislatia europeana, din interese pe care va fi intr-o buna zi obligat sa ni le explice. Acest minister a decis ca proiectul companiei canadiene Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este mai important decat conservarea, in interesul Romaniei, a unor monumente unice in lume. Care a fost motivul? L-a spus regele Filip al II-lea, tatal lui Alexandru cel Mare: "Un magar incarcat de aur darama cele mai puternice ziduri". Or, se pare ca la noi zidurile au fost de la bun inceput gaunoase. Ca Ministerul Culturii numai la binele Rosiei Montane nu s-a gandit este dovedit de faptul ca s-a lasat "sponsorizat" chiar de cei pe care avea obligatia de a-i controla. Pentru a nu afirma decat ce se stie oficial, RMGC a achitat toate premiile acordate de Ministerul Culturii in anii 2002 si 2003, inclusiv (culmea batjocurii !) premiul "Constantin si Hadrian Daicoviciu" acordat proiectului "Alburnus Maior". Va marturisesc ca am inceput prin a lua apararea monumentelor din Rosia Montana si am sfarsit prin a ma bate in primul rand pentru locuitorii de acolo. Socotesc ca democratia si statul de drept sunt indivizibile. Ele nu pot exista numai la Bucuresti, dar nu si in ultimul catun. Datoria noastra, a intelectualilor si a opiniei publice, este de a lua apararea oricui se bate pentru casa si ograda sa, pentru biserica si pentru mortii sai. Iar Rosia Montana nu apartine numai unora sau altora, ci intregii tari, iar patrimoniul sau, intregii Europe. Sunt convins ca toate ilegalitatile comise in timp la Rosia Montana vor iesi la suprafata, si nu sfatuiesc nici o autoritate publica sa comita altele noi."

Conf. dr. SERGIU NISTOR
Arhitect, presedintele ICOMOS Romania
"La Rosia Montana avem a face cu un patrimoniu de relevanta mondiala"

"Pozitia ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, este ca, la Rosia Montana, avem de-a face nu doar cu un patrimoniu cultural si natural de importanta nationala, dar exista premise de a-l considera de relevanta mondiala, in raport cu categoriile si criteriile Conventiei Patrimoniului Mondial al UNESCO, 1972. Protejarea si punerea in valoare a acestui patrimoniu este astazi contrapusa, in mod aberant si ilogic, unui proiect industrial ce se pretinde a avea benefice efecte sociale si economice. Promotorii proiectului minier ne asigura de faptul ca progresul stiintei a facut benigne toate riscurile unui proces industrial ca acesta, ne asigura ca vor reface mediul si vor replanta de cinci ori suprafata de padure doborata, dar se face uitat faptul ca a planta un alt peisaj decat cel natural, autentic, istoric, nu este decat un paleativ la pierderea autenticitatii, ca biodiversitatea nu poate fi inlocuita cu pepiniere. Exemplul ultimilor ani arata ca asa-zisele efecte sociale benefice se traduc, de fapt, in parasirea zonei de catre locuitori si ingrosarea de catre acestia a randurilor populatiei urbane, dezradacinate economic si cultural. ICOMOS a solicitat autoritatilor romane in numeroase randuri sa purceada la o evaluare a patrimoniului cultural si natural al Rosiei Montane, din perspectiva valorii sale universale si a sanselor includerii sale in Lista Patrimoniului Mondial. Din pacate, la ofertele de asistenta tehnica din partea ICOMOS, Ministerul Culturii nu a dat pana acum nici un raspuns si nu a luat nici o masura concreta. Suntem convinsi ca o analiza economica cuprinzatoare, luand in calcul aportul diversitatii naturale si culturale pentru viata si dezvoltarea comunitatilor, va demonstra lipsa de durabilitate a proiectului minier, in comparatie cu protejarea si punerea in valoare a naturii si patrimoniului.

A. S. PRINCIPESA MARGARETA
"Asteptam ca romanii sa fie alaturi de noi"

"Noi, Casa Regala, alaturi de toti romanii, dorim sa facem ceva cat mai valoros pentru tara noastra. De aceea, este trist ca un proiect industrial precum cel de la Rosia Montana, un proiect devastator, aberant, poate fi luat in considerare si astazi in Romania. Deci, este foarte important ca romanii, fiecare persoana, sa nu abandoneze lupta pentru salvarea Rosiei Montane, sa fie alaturi de Noi, sa ne gandim la viitorul copiilor nostri, pentru ca ei vor fi cei care vor suferi, daca noi, in prezent, nu facem ceva pentru ei."