Deja de o buna bucata de vreme, Cathryn Jakobson Ramin avea impresia ca ii slabeste memoria. Se intamplase sa plece de acasa iesind prin garaj si sa lase usa de la intrare larg deschisa. Odata, unul din baieti a chemat-o in ajutor, fiindca nu gasea o carte de care avea neaparat nevoie la scoala. Ea a urcat la etaj si a ramas acolo un timp, mirandu-se la un moment dat de ce miroase asa de tare a ars, pana cand, intr-un tarziu, si-a adus aminte ca avea o tava de prajituri la cuptor. Apoi a fost seara aceea, cand s-a dus cu sotul la cinematograf. Filmul i-a placut, dar in masina, in drum spre casa, n-a fost in stare sa-si aminteasca nici titlul, nici numele interpretului principal. Incidentul a nelinistit-o profund pe jurnalista americana, constituind pentru ea punctul de pornire intr-un amplu demers de cercetare. A vizitat medici, laboratoare si oameni de stiinta, incercand sa afle cauzele tulburarilor ei de memorie. Concluziile le-a strans intr-o carte extrem de interesanta si totodata amuzanta.
Sentimentul de nesiguranta descris de Cathryn Jakobson Ramin il cunoaste aproape oricine. Fiecare a avut candva un lapsus: i s-a sters din minte un nume, a ratacit cheile, a uitat de programarea la doctor, a incurcat data zilei de nastere a unui prieten ori s-a straduit cu disperare sa-si aminteasca unde si-o fi parcat masina. Pe masura inaintarii in varsta, se pune tot mai insistent intrebarea: oare uituceala asta mai face parte din normalitate sau e un semn de debut al dementei senile?
Explorarile stiintifice au pus in evidenta faptul ca, de la 25-30 de ani, unele functii ale creierului isi pierd acuitatea. Hipocampul, care joaca un rol important in ce priveste memoria si orientarea spatiala, isi micsoreaza volumul. La fel si cortextul prefrontal, responsabil pentru memoria de termen scurt. Desi creierul pare a fi inca in masura sa formeze neuroni noi, totusi numarul legaturilor dintre celulele nervoase scade, ca si cantitatea de neurotransmitatori, foarte importanti pentru capacitatea de invatare.
Dupa 40 de ani, modificarile devin evidente. Ritmul prelucrarii informatiilor, viteza de reactie si memoria de termen scurt sunt mai putin performante, ceea ce diminueaza aptitudinea de a reactiona adecvat in anumite situatii. Prin urmare, e normal sa devenim mai uituci odata cu varsta. Insa cum putem sti daca lapsusurile noastre mai tin de domeniul normalitatii sau reprezinta deja simptomul unei tulburari mai severe?
Nu exista un raspuns simplu la aceasta intrebare. Caci inceputul unei demente senile se suprapune peste semnele imbatranirii fi- resti a creierului. Varstnicii isi fac adesea prea multe griji: chiar dintre oamenii de 90 de ani, majoritatea, respectiv in jur de 60%, isi pastreaza inca sanatatea mentala si trebuie doar sa se deprinda a-si duce viata mai departe cu o memorie usor slabita.
Lapsusurile sporadice nu constituie un simptom semnificativ. "Insa daca nu va amintiti lucruri mai complexe, de pilda faptul ca ieri ati fost la sarbatorirea unei zile de nastere, acesta este intr-adevar un semnal de alarma", spun neurologii. E normal ca din cand in cand sa nu stim unde ne-am pus ochelarii. Dar nu mai e normal sa regasim obiectele ratacite in locuri unde n-au ce cauta, de exemplu o pereche de pantofi in frigider. Cercetatorii de la Universitatea Harvard au formulat opt intrebari, cu ajutorul carora putem prevedea cu certitudine daca problemele noastre de memorie se vor agrava si vor conduce la o dementa senila.
In multe cazuri, un consult medical are darul de a linisti pacientul. Caci nu orice lucru pe care il uiti este un semn de dementa.
Unii batrani sunt afectati de tulburari cognitive usoare. In mod obisnuit, acestea apar pe la varsta de 60 de ani. Persoanele respective pierd din vedere nu numai amanunte lipsite de importanta, ci si, de pilda, numele unor prieteni apropiati sau datele unor aniversari carora intotdeauna le acordasera atentie. La testele de memorie le scapa detalii din texte scurte, care le-au fost citite cu o clipa in urma. Treburile cotidiene si le rezolva insa la fel de bine ca orice om sanatos.
Problemele de memorie pot avea numeroase cauze. Unele dintre ele sunt banale, iar multe se pot inlatura.
* Cine aude prost memoreaza mai greu. Un aparat auditiv ajuta creierul, iar efectul se observa imediat.
* Lipsa de somn si stresul se repercuteaza negativ asupra capacitatii de gandire si memorare. Cateva exercitii de relaxare, prelungirea odihnei nocturne sau un somn scurt in cursul zilei pot face adevarate minuni.
* Si starea afectiva exercita o anumita influenta. "Multi din pacientii care se plang ca uita totul, ca nu mai reusesc sa retina nimic, sufera de depresie", spun specialistii. Simptomele unei depresii provocate de varsta seamana cu acelea ale unei demente senile, iar suferinta bolnavului face sa creasca riscul de a dezvolta realmente o dementa.
* Carenta de vitamina B12 dauneaza celulelor nervoase. Acest deficit se intalneste foarte frecvent la fumatori, ca si la cei ce exagereaza cu consumul de alcool. Modificarea alimentatiei si administrarea de vitamine, acolo unde e cazul, pot elimina neplacerile.
* Unii au goluri de memorie fiindca au sarit peste o masa si in consecinta creierul lor nu mai dispune de suficienta energie. La varsta a doua si a treia, asemenea amanunte joaca un rol mai impor- tant decat in tinerete. La batranete, multi oameni nici macar nu-si mai dau seama ca n-au mancat sau baut destul.
* Multe medicamente, ca de exemplu sedativele, diminueaza capacitatea de gandire. La fel si consumul prea mare de alcool.
* Hipertiroidia poate genera stari de confuzie, pe cand hipotiroidia incetineste reactiile.
* Hipertensiunea arteriala poate avea urmari negative. Se presupune ca ea distruge materia alba a creierului, cu fibrele ei neurale.
* Alaturi de diabet, dislipidemii si fumat, hipertensiunea se numara totodata si printre factorii de risc ai dementei senile provocate de problemele circulatiei cerebrale.
* Leziunile cerebrale traumatice de mai mica insemnatate raman deseori nediagnosticate. Insa chiar si o miscare brusca, precipitata, poate produce o comotie cerebrala, deteriorand neuronii. Leziunile la nivelul creierului pot afecta pe termen lung abilitatile mentale, precum concentrarea, prelucrarea informatiilor, usurinta gasirii cuvintelor si atentia distributiva - ceea ce, la o varsta inaintata, nu se mai poate remedia atat de usor.
Dupa ce si-a incheiat Odiseea medicala, ziarista americana Cahtryn Jakobson Ramin s-a impacat cu lapsusurile ei. A primit un tratament pentru tiroida, a inceput sa faca mai multa miscare si sa doarma suficient. Si intre timp, memoria ei s-a imbunatatit. In loc sa ne mahnim din pricina a ceea ce nu mai functioneaza la fel de bine ca inainte, ar trebui sa fim constienti de castigul dobandit odata cu trecerea anilor, scrie ea. Cum ar fi experienta de viata si intelepciunea. Caci la urma urmei, pentru rest mai exista si Internetul.
TEST
Deficiente de varsta sau Alzheimer?
Rezolvarea problemelor
Aveti dificultati mai mari decat inainte in rezolvarea problemelor? De exemplu, contati in mai mare masura pe sprijinul altora, atunci cand aveti probleme de solutionat ori de facut planuri?
Conducerea unui vehicul
Comportamentul dvs. la volanul masinii sau pe bicicleta s-a schimbat? Ati devenit cumva mai precauti sau mai nesiguri?
Discernamantul
Capacitatea dvs. de judecata este mai putin ferma ca inainte?
Vi se pare din ce in ce mai greu sa va tineti finantele personale in ordine (de exemplu, sa va achitati facturile, sa luati decizii financiare complexe)?
Situatiile de forta majora
Aveti dificultati crescande, cand trebuie sa faceti fata unor situatii de forta majora? Va bizuiti mai mult pe ajutorul celor din jur?
Gospodaria
Aveti dificultati crescande cu treburile gospodaresti, cum ar fi gatitul, sau cu manevrarea aparatelor electrocasnice noi?
Timpul liber
S-au schimbat in vreun fel activitatile dvs. din timpul liber? De pilda, va ocupati mai putin de hobby-urile complexe? Intelegeti mai greu regulile unui joc? Nu mai cititi la fel de mult sau unele texte trebuie sa le cititi de cateva ori, ca sa le intelegeti?
Ingrijirea corporala
E necesar sa vi se aminteasca sa faceti dus ori sa va barbieriti?
Dementa digitala
Cercetatorii ne avertizeaza: cine face uz in exces de aparatura digitala isi slabeste memoria.
In iunie 2007, cotidienele sud-coreene relatau despre un fenomen ciudat: in ultima perioada, surprinzator de multi angajati cu varste cuprinse intre 20 si 30 de ani se prezentasera la cabinete medicale si spitale, plangandu-se de slabirea memoriei. Nu mai puteau retine numere de telefon si parole si uitau frecvent unde au pus diverse lucruri. Neurologii au explicat aceste lapsusuri prin faptul ca tocmai oamenii tineri renunta sa mai memoreze numerele si datele importante, preferand sa le stocheze in calculator sau in telefonul mobil. Ei au avertizat ca intr-o tara cu tehnologie avansata, cum este Coreea de Sud, ameninta sa ia proportii o "dementa digitala".
Si in Germania, medicii si oamenii de stiinta au inregistrat un regres al deprinderilor traditionale de memorare in epoca bazelor de date. "Datorita digitalizarii pe scara larga, oamenii nu mai pastreaza atat de bine in minte datele de care au nevoie", spun cercetatorii. "In loc de asta, isi iau imediat telefonul mobil si le tasteaza". Consecintele sunt serioase, in special la oamenii tineri: "Cu prilejul diverselor teste, constatam mereu cu surprindere ca, in comparatie cu generatiile anterioare, cei de astazi nu mai izbutesc sa redea atat de prompt din memorie, nu numai numere de telefon, dar nici tabla inmultirii". Una din cauzele acestei tendinte este si educatia scolara. "Profesorii nu mai cer elevilor sa invete poezii pe de rost. Si pana si pentru cele mai simple operatii de calcul se folosesc acum calculatoarele de buzunar. Cine nu se mai serveste de memoria proprie, ci exclusiv de aceea a telefonului mobil pentru a retine numere, umbla proptit intr-o carja care ii va agrava tot mai mult paralizia". Pe langa aceasta, ajutoarele digitale ne anuleaza unele mici succese din viata de toate zilele, care ne-ar face sa traim un sentiment de satisfactie: "Daca imi dau osteneala sa ajung la destinatie pe un traseu necunoscut, ghidandu-ma dupa un plan de oras, am motive sa fiu mandru de mine. Cu un GPS instalat pe masina, nu ma mai confrunt cu nici o provocare".
Exista si psihiatri cu pareri mai putin critice la adresa asistentilor electronici: "Ma indoiesc ca, memorand numere de telefon, stimulam si alte functii cerebrale. Mi se pare absolut rezonabil sa destindem creierul, fara insa a-i permite sa se leneveasca. Astfel el va avea o disponibilitate mai mare pentru alte aspecte interesante ale vietii". Totusi, nici ei nu sunt de parere ca ar trebui sa ne predam neconditionat tehnicii: "Cand e vorba de numere de telefon importante, ca masura de prevedere, as actiona pe ambele cai. Nu vad nici un inconvenient sa le pastram in memorie si in acelasi timp sa le inregistram electronic".
Metode simple de memorare
Aceste trucuri va vor ajuta sa retineti nume, numere si liste de cumparaturi.
Dati mai multa atentie numelor
Multor oameni le vine greu sa retina un nume. Aceasta se intampla din pricina ca, in mod involuntar, noi cheltuim energie in primul rand in incercarea de a ne evalua interlocutorul in functie de manifestarile si aspectul sau exterior. Cine devine constient de asta si isi indreapta deliberat atentia asupra numelui poate invinge acest mecanism ancestral. Din cand in cand, adresati-va partenerului dvs. de discutie spunandu-i pe nume, astfel el vi se va imprima si mai bine in minte.
Asociati numele cu imagini
Nu se cuvine sa facem jocuri de cuvinte cu nume, insa daca ne abtinem sa le rostim cu glas tare si le repetam doar in gand, ele pot indeplini cu succes rolul de aide-memoire. Atunci domnul Gogonea ne apare imediat langa un borcan de gogonele puse la murat, iar doamna Iedu se ascunde sub o copaie ca sa scape de lupul cel rau, ca iedul mezin din poveste. Cu cat asocierea pe care o faceti e mai neobisnuita, cu atat mai bine va functiona.
Grupati cifrele si notiunile
Numerele lungi se intiparesc mai usor, daca le adunam in grupuri. In loc de 3-5-6-9-8-0-7-4, veti tine minte mai degraba 35-69-80-74. Procedati la fel si cand trebuie sa cumparati avocado, paste, bere si peste: memorati avocadopasteberepeste.
Folositi melodia si ritmul
Versurile se invata mai lesne decat pasajele de proza, iar textele slagarelor inca si mai bine. De exemplu, asa invata copiii alfabetul. Incercati si dvs. Cantati in minte numerele pe care vreti sa le retineti, de pilda - 44, 89, 45 pe o melodie cunoscuta. Merge perfect.
Legati numerele de miscare
Unora le este mai la indemana sa tasteze un numar de telefon sau un cod PIN, decat sa-l spuna. Memoria lor motorie a inregistrat succesiunea de miscari ale degetelor pe tastatura, aidoma pianistului care interpreteaza o bucata muzicala din memorie. Tastati numarul pe care doriti sa-l retineti, fie in telefonul dvs. mobil, fie pe masa, intr-o tastatura imaginara, pentru a va intipari miscarea.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
