Alegerile americane si cele romanesti

1. Victoria lui Barack Obama la presedintia SUA (considerat "socialist") l-a facut pe Mircea Geoana sa exulte pe malurile Dambovitei: ne intoarcem la socialism! Mai este seducator socialismul pentru romani, dupa 50 de ani de privatiuni, abuzuri, crime si faradelegi drapate in rosu?

- Mai intai trebuie sa lamurim confuzia legata de "socialismul" lui Barack Obama: discursul candidatului Obama nu a fost socialist, iar electoratul american nu a votat pentru instaurarea socialismului in SUA. Mai mult, Partidul Democrat din Statele Unite nu este un partid socialist de tip european si cu atat mai putin de tip sovietic. Democratii respecta proprietatea privata si drepturile si libertatile cetatenesti la fel de mult ca republicanii, ceea ce nu se intampla in cazul partidelor de stanga din Europa de Est, care sunt de fapt succesoarele fostelor partide comuniste de guvernamant. Presedintele ales al Statelor Unite este ceea ce in America se numeste un liberal reformator, politica liberala avand peste Ocean un cu totul alt sens decat in Europa. El a promis, intr-adevar, ca va asigura servicii medicale si acces la educatie pentru toti americanii si va reduce povara fiscala pentru clasa de mijloc, marind impozitele pentru cei foarte bogati (si foarte putini), care fusesera privilegiati de Administratia Bush. Acest program electoral nu este insa un program socialist. In timpul campaniei electorale, John McCain l-a acuzat pe Barack Obama de socialism, dar nu putem intemeia o analiza politica pe retorica de campanie a adversarului. Totodata, statisticile au aratat ca Obama a fost votat nu numai de cei cu venituri mici, ci si de cei cu venituri foarte mari, exasperati deopotriva de criza financiara mondiala provocata de proasta gestionare si reglementare a sectorului financiar de catre administratia Bush.
Orice discutie despre revenirea la socialism in Romania, ca o consecinta a alegerilor din America este, asadar, complet lipsita de temei. Pe de alta parte, socialismul din Romania a fost de fapt comunism - un regim represiv, totalitar, care nu va putea fi readus la putere prin alegeri libere: a fost impus de tancurile sovietice si a cazut in momentul in care Moscova a renuntat sa-l mai mentina cu forta. Nu este loc pentru socialismul/comunismul de tip sovietic in Uniunea Europeana. Ceea ce poate intra in discutie este eventual o guvernare de tipul celei laburiste din Anglia, de pilda, care redistribuie o parte din venituri spre serviciile publice si ajutorarea celor dezavantajati, dar in nici un caz nu ingradeste drepturile si libertatile cetatenesti. Marea problema a Romaniei este insa ca nu poate avea o astfel de guvernare civilizata de tip social-democrat, pentru ca marele nostru partid de stanga, PSD, nu este altceva decat o clica a profitorilor tranzitiei, a fostilor "stalpi" ai regimului comunist (ca Ion Iliescu) si a copiilor lor (ca Mircea Geoana). Pentru ei, redistributia se traduce in mita electorala, iar principiul general de guvernare este asigurarea imbogatirii maximale a elitei partidului si perpetuarea saraciei pentru restul populatiei, astfel incat partidul sa aiba un electorat captiv asigurat. Aceasta politica nu are nimic comun, nici cu social-democratia occidentala si cu atat mai putin cu Barack Obama!

2. Se apropie votul din 30 noiembrie. Diversi analisti prevad un mare absenteism. Unii spun ca trebuie sa mergem la vot cu orice pret, chiar daca nu avem pe cine alege. Daca ai numai oferte proaste, care mai este semnificatia votului?

- Compromiterea alegerilor prin stimularea absenteismului este metoda aleasa de PSD in 2008, pentru a-si sabota adversarii politici. Campania perversa, sustinuta de mass-media, pentru discreditarea in bloc a partidelor si candidatilor este menita sa descurajeze electoratul urban, care a votat cu PD in 2004 si ar putea vota astazi cu PD-L, sa se prezinte la urne pe 30 noiembrie. Electoratul PSD in schimb, sarac, rural si needucat, se va duce oricum la vot. Nu degeaba vedetele partidului - Miron Mitrea, Adrian Nastase, Mircea Geoana - candideaza la tara, in colegii desemnate in mod aberant, in care primarii psd-isti vor livra probabil o victorie certa din primul tur, iar alegatorii nici nu prea stiu ca mai exista si alte partide pe lume.
Nici o democratie nu functioneaza fara alegeri, iar democratia romaneasca este departe de a fi consolidata, fiind atacata periodic din interior de cei care au preluat puterea in 1989 si vor s-o perverteasca pentru a o transforma intr-un instrument al dominatiei lor. In 2000, metoda aplicata cu ajutorul nefastului Emil Constantinescu, a fost divizarea fortata a electoratului anti-psd-ist intre adeptii lui Theodor Stolojan si cei ai lui Mugur Isarescu, ceea ce a facut ca nici unul din adversarii de centru-dreapta ai lui Ion Iliescu sa nu ajunga in al doilea tur al prezidentialelor. In 2007, coalitia celor 322 a incercat o lovitura de stat prin tentativa de suspendare a presedintelui ales.
Nu avem, desigur, candidatii pe care i-am dori, dar ce stim de fapt despre ei, mai ales despre cei care candideaza prima oara si despre care televiziunile nu prea vorbesc? In plus, nici nu asistam in mass-media la o dezbatere publica axata pe problemele majore ale economiei si societatii romanesti. In loc sa ofere o analiza comparativa a programelor partidelor, sa promoveze dezbaterea de idei - cum au facut partial in 2004 -, televiziunile lanseaza teme false, cum ar fi de pilda cine va fi viitorul premier si care ar putea fi viitoarele coalitii de guvernare. Dar chiar daca nu avem deocamdata politicieni care sa ne inspire, nu putem abdica de la obligatia noastra de a participa la procesul democratic. Si apoi, exista intotdeauna un rau mai mare, impotriva caruia ai datoria sa votezi, si un rau mai mic, pe care poti sa-l accepti. Nu voi numi raul mai mic, dar sigur raul cel mare este partidul cel mai putin reformat si cel mai cinic dintre toate, si anume PSD.