1. Dureri de cap in stil "menghina" (provocate de tensiuni)
Durerea: Senzatie de apasare, de presiune.
Localizare: Pe o latura a capului sau pe ambele.
Particularitati: Intensitatea durerii ramane constanta, nefiind influentata de activitatea fizica.
Simptome
Durerea de cap provocata de stari de tensiune se manifesta in mai multe variante. Ea poate dura numai cateva minute, dupa cum se poate prelungi de-a lungul unor zile intregi, fara vreo predilectie pentru un moment anumit al zilei. Pacientii isi descriu durerea ca fiind usoara pana la moderata. Adesea ea incepe de la ceafa si urca in regiunea occipitala, pentru a cuprinde apoi si alte zone ale craniului. Suferinzii au senzatia ca un cerc de otel le strange capul sau ca o greutate mare le-a fost asezata pe crestet. Unii se simt confuzi, au impresia ca nu mai pot gandi limpede.
Sunt posibile urmatoarele manifestari secundare:
* Contracturi ale muschilor capului, cefei sau umerilor, care eventual limiteaza miscarile capului si gatului.
* Dureri ori sensibilitate la atingere in zona fetei.
* Sensibilitate la lumina sau zgomot - insa nu la amandoua.
* Durerea tulbura somnul.
* Teama de aparitia durerii determina pacientul sa devina mai putin sociabil si sa se izoleze.
Daca durerea apare in mai putin de 12 zile pe an, medicii o numesc "durere episodica sporadica". La 14 zile pe luna, denumirea se schimba in "durere episodica". Iar cand suferinta e prezenta 15 zile pe luna sau mai mult, ori peste 180 de zile din cursul unui an, diagnosticul devine "durere cronica".
CAUZE
Medicii pornesc de la ideea ca la originea acestor dureri s-ar afla tensiunile din coloana vertebrala. De aici si numele: dureri de cap provocate de tensiuni. De fapt, contracturile musculare constituie doar una dintre posibilele cauze declansatoare, alaturi de:
* situatiile conflictuale si stresante
* nesiguranta zilei de maine si teama de o posibila pierdere
* depresiile grave
* suprasolicitare
* meteodependenta
* o pozitie gresita a corpului
* functionarea defectuoasa a maxilarelor
* doze prea mari de analgezice ori sedative.
Daca durerile au ajuns deja in stadiul cronic, ele isi pot face aparitia si in absenta unui factor declansator identificabil, fie el intern sau extern.
TERAPIE
Analgezicele amelioreaza ori elimina total simptomele acute. Sunt recomandabile substante active ca acidul acetilsalicilic, paracetamolul, ibuprofenul si naproxenul. Insa preparatele n-ar trebui administrate mai mult de zece zile pe luna, deoarece in caz contrar pot declansa, la randul lor, dureri de cap de origine medicamentoasa.
Preparatele care combina mai multe substante active intr-o singura tableta nu au un efect mai puternic decat cel al substantelor utilizate separat, in schimb creeaza mai repede dependenta si produc instalarea unor dureri de cap prelungite.
La dureri de cap aflate in faza acuta putem folosi cu succes uleiul eteric de menta cu concentratie de 10% in solutie alcoolica. Aplicat pe portiuni intinse, pe frunte si tample, el reduce durerile dupa aproximativ 15 minute, dovedindu-se la fel de eficient ca o tableta de paracetamol. Alte metode de ameliorare a simptomelor sunt compresele calde sau reci, exercitiile pentru musculatura fetei, automasajul si acupunctura.
Joggingul, inotul, ciclismul, plimbarile in pas sustinut si alte activitati sportive de rezistenta, practicate de doua sau trei ori pe saptamana, pot preveni eficient acest tip de cefalee sau cel putin reduc intensitatea simptomelor.
Si pozitia defectuoasa a corpului poate declansa ori accentua o durere de cap. Aici exista doua solutii: un scaun ergonomic pentru birou si un antrenament special, care vizeaza corectarea pozitiei corpului.
Relaxarea musculara progresiva dupa metoda Jacobson va va ajuta sa va percepeti mai bine diversele parti ale corpului, inlaturand contractiile si tensiunile existente, respectiv durerile de cap provocate de ele. Si biofeedback-ul (biorezonanta) poate constitui un real ajutor: prin intermediul acestui procedeu, pacientul invata sa-si influenteze functiile involuntare ale organismului - cum ar fi contractiile musculaturii.
Cand durerile sunt provocate sau intensificate de sentimente negative cum ar fi teama, de traume psihice, tulburari ale somnului sau instabilitate emotionala, se pot obtine rezultate bune cu psihoterapie sau cu un antrenament antistres.
2. Dureri de cap in stil "pumnal" (provenite de la circulatia cerebrala)
Durerea: Extrem de puternica, da o senzatie de injunghiere, de arsura.
Localizare: De regula, pe o singura parte a capului, in zona ochiului.
Particularitati: Stare de agitatie, ochiul e rosu si lacrimeaza, pleoapa coboara.
Simptome
Nici cea mai violenta migrena nu depaseste intensitatea durerilor de cap stil pumnal. Suferinzii descriu o adevarata tortura, ca si cum ochiul le-ar fi strapuns de ace ori cutite inrosite in foc sau globul ocular le-ar fi impins dinauntru spre afara.
Cateodata, atacul se anunta prin furnicaturi sau o senzatie de arsura, aparute pe o parte a fetei. De cele mai multe ori insa, durerea ii ia pe pacienti prin surprindere. In decurs de cateva minute, intepaturile se raspandesc in spatele ochiului, deasupra lui sau langa el - in directia fruntii si a tamplelor, pana in faringe ori urechi. La majoritatea suferinzilor, atacul se dezlantuie numai pe jumatate de fata. O serie de semne vizibile tradeaza chinul la care sunt supusi:
* pe partea dureroasa, ochiul lacrimeaza
* se inroseste puternic
* pleoapa e coborata
* pupila se ingusteaza
* nara de pe partea dureroasa e astupata sau curge
* apare transpiratia.
Bolnavul are ameteli si greturi, unii pacienti manifesta hipersensibilitate la zgomot si lumina. Fara tratament, episodul dureaza intre 30 de minute si trei ore.
Pe cand oamenii chinuiti de migrene obisnuiesc sa se retraga intr-o camera cu jaluzelele trase, cautand linistea absoluta, cei cu dureri de cap - pumnal, ce sunt provocate de circulatia cerebrala devin foarte agitati. Umbla incolo si incoace prin incapere, leganandu-si absenti bustul, isi lovesc fata cu palmele, dau cu pumnul in masa, iar in momentul cand durerea devine insuportabila, se izbesc chiar cu capul de perete.
Durerile de cap datorate circulatiei cerebrale apar sub doua forme:
* 90% dintre pacienti le au in forma episodica - de-a lungul unei perioade cu durata de patru pana la douasprezece saptamani, se produc zilnic, pana la opt episoade dureroase, dupa care cefaleea dispare pentru saptamani sau ani intregi.
* La 10% dintre cei afectati, atacurile au loc mult mai des, in cel mai rau caz zilnic, iar aceasta se intampla ani si ani. Aici este vorba de dureri cronice. Fazele dureroase sunt mai pronuntate primavara si toamna.
Multi pacienti si-ar putea potrivi ceasul dupa durerea lor de cap, fiindca ea isi face aparitia cu regularitate, la anumite ore, cu precadere noaptea, intre unu si trei, sau dupa-amiaza devreme.
CAUZA
In spatele globului ocular se gaseste o retea deasa de vinisoare subtiri. Aici se aduna sangele venit din cap, care e trimis mai departe, spre inima. La persoanele cu dureri de cap cauzate de circulatia cerebrala, aceasta retea venoasa e inflamata. Vinisoarele se umfla, sangele nu mai circula normal, presiunea exercitata din interior asupra peretilor vasculari creste si apasa puternic asupra receptorilor de durere, cu care este prevazuta aceasta retea venoasa. Pana in prezent, oamenii de stiinta n-au reusit sa clarifice provenienta inflamatiei.
FACTORI DECLANSATORI
Un alt lucru pe care medicii nu-l cunosc este si motivul pentru care acest tip de durere se manifesta episodic. In schimb, se stie ce anume declanseaza atacurile, in cadrul unei asemenea faze critice. E vorba adesea de substante bine tolerate de suferinzi, in afara fazelor dureroase. De exemplu, alcoolul: cantitatile mici dau nastere aproape sigur la dureri, in timp ce, dimpotriva, s-a dovedit ca un consum de cantitati mai mari impiedica atacurile. Alti factori de risc sunt: inhalarea monoxidului de azot, prezent de pilda in gazele de esapament si cele evacuate din instalatiile industriale; histamina, intalnita in numeroase alimente; contactul cu solventi; drumetiile in regiuni montane, la altitudini mari - din cauza aerului mai sarac in oxigen.
TERAPIE IN FAZELE ACUTE
Atacurile de tip pumnal nu pot fi combatute cu procedeele obisnuite, recomandate celorlalte tipuri de cefalee - aici nu ajuta nici linistea, nici relaxarea, nici leacurile traditionale. Chiar si cele mai tari analgezice, ca morfina sau opiatele, raman fara efect, intrucat ele nu blocheaza receptorii de durere aflati in trunchiul cerebral si in vasele de sange din spatele globului ocular. Doar doua substante active din grupa triptanului si-au dovedit eficienta: sumatriptanul, administrat prin injectii intradermice sau in varianta de spray nazal, si zolmitriptanul, sub forma de spray. Efectul se observa dupa maximum 15 minute, durerile disparand la aproape trei sferturi din pacienti. O ameliorare vizibila se obtine prin inhalarea de oxigen in stare pura: cei mai multi dintre pacienti se linistesc dupa aproximativ zece minute.
PREVENIRE
Factorii declansatori ai atacurilor, odata identificati, ar trebui evitati neaparat. Exista si o serie de substante medicamentoase ce pot fi folosite in profilaxie.
* Administrat zilnic, verapamilul diminueaza sensibil durerile in cursul unei perioade critice, la circa doua treimi din cei afectati.
* Daca verapamilul nu are efect, pot ajuta preparatele pe baza de cortizon. Dar tratamentul presupune doze atat de mari, incat exista riscul unor fenomene secundare demne de luat in seama: nervozitate, ameteli, tulburari ale somnului sau retinerea de apa in tesuturi.
* In prezent, cateva colective de cercetare din Germania si Italia testeaza un stimulator cerebral: o sonda metalica este introdusa prin calota craniana pana la hipotalamus - aceasta fiind zona ce functioneaza defectuos la pacientii cu cefalee provocata de circulatia cerebrala. Prin sonda implantata se trimit in creier doze infime de curent alternativ. Stimuland zona cerebrala bolnava, el impiedica declansarea atacurilor. Procedeul ar putea fi util pacientilor cu dureri deosebit de violente, ca si celor care nu doresc sa-si administreze doze masive de cortizon pe o perioada indelungata. Cateva persoane s-au supus deja operatiei, iar stimulatorul cerebral i-a salvat de dureri. Ramane ca medicii sa constate daca metoda e intr-adevar eficienta si sigura pe termen lung.
Acelasi lucru se poate spune despre alte doua modalitati de stimulare, experimentate in prezent de catre oamenii de stiinta - stimularea nervului occipital si stimularea epidurala a maduvei spinarii. Avantajul oferit de ambele metode consta in faptul ca nu mai este necesara interventia pe creier. De aceea, unii specialisti le considera mai putin riscante. Nervul occipital iese din calota craniana pe amandoua laturile zonei occipitale, pentru ca in continuare sa mearga pe sub piele. Medicul plaseaza electrozii stimulatorului la punctul de iesire al nervului. In urma primelor studii clinice, efectuate pe grupuri restranse de bolnavi in Anglia si Belgia, cercetatorii constata ca interventia a fost benefica pentru o mare parte din pacienti, iar cativa dintre ei aproape ca n-au mai avut dureri de mai bine de un an. In Germania, procedeul este deocamdata propus doar pacientilor la care medicamentele nu dau rezultate sau acestea nu sunt multumitoare. La un centru medical din Freiburg se incearca si stimularea epidurala a maduvei spinarii, dar studiile inca nu s-au finalizat cu concluzii clare.
Centrele medicale germane aplica insa de mai mult timp o alta terapie adresata nervului occipital - si anume, blocarea lui. In punctul de iesire al nervului din calota craniana, medicii injecteaza un anestezic local si un preparat cu cortizon. Pacientii pot beneficia de acest procedeu de doua pana la patru ori in cursul unui an, iar la unii dintre ei se observa efectiv cum intervalul dintre episoadele dureroase creste. Pe de alta parte, se intampla nu arareori ca injectiile sa se soldeze cu consecinte nedorite: inflamatii, deteriorarea radacinii firelor de par sau a tesutului adipos subcutanat.
3. Durerile de cap produse de calmante
Simptome
Durerea de cap cauzata de administrarea permanenta a unui calmant pe o perioada lunga de timp seamana, in general, cu durerea pe care medicamentul trebuia s-o combata. Insa este posibil si ca simptomele sa oscileze intre migrena si cefalee provocata de tensiuni. Nu sunt excluse nici formele mixte.
Simptomul tipic, rezultat din tratamentul prelungit cu acid acetilsalicilic, paracetamol, ibuprofen sau preparate ce contin combinatii ale lor este o durere continua, apasatoare, care nu pulseaza si apare pe ambele parti ale capului, avand o intensitate mica sau medie.
Medicamentele contra migrenei luate prea mult timp, declanseaza o durere pulsatorie de intensitate medie pana la mare, aparuta de regula pe o singura parte si insotita de greturi, voma, eventual si de o sensibilitate la lumina si zgomot.
Cefaleea determinata de medicamente se manifesta cu timpul din ce in ce mai des, cu o intensitate crescanda. Netratata, ea se transforma dupa cativa ani, la 80% dintre bolnavi, intr-o durere de cap permanenta. De multe ori, ca o consecinta a tratamentelor medicamentoase, pacientii sufera suplimentar si de probleme gastrice, anemie, afectiuni ale rinichilor sau ale sistemului nervos.
Suferinzii sunt deseori palizi, au fata livida, iar pleoapele vinete accentueaza aceasta impresie. Buzele si-au pierdut culoarea, tenul e ofilit.
CAUZA
In principiu, orice analgezic poate produce dureri de cap, daca e luat prea des. Cei mai multi specialisti sunt de parere ca o persoana care ia analgezice zece zile consecutiv pe luna isi asuma acest risc. Si anume, indiferent de numarul tabletelor inghitite sau de dozarea lor. Riscul creste atunci cand se intrebuinteaza concomitent si alte medicamente ce actioneaza asupra neuronilor din creier, de exemplu sedative ori somnifere.
Durerile de cap iau nastere din asocierea daunatoare a doi factori:
* teama continua a pacientului de aparitia unui nou puseu dureros si
* modificarile biologice survenite in acea parte a sistemului nervos care prelucreaza stimulii dolorifici.
TERAPIE
O singura metoda are sanse de succes: renuntarea completa la tratamentul obisnuit. In functie de gradul de dependenta, analgezicul trebuie lasat deoparte pentru doua pana la opt saptamani. Pot exista reactii masive ale organismului fata de oprirea administrarii medicamentului, cum ar fi: dureri de cap violente, greturi, voma, febra, ameteli, tahicardie si halucinatii. De aceea, specialistii recomanda ca sistarea tratamentului cu analgezice sa se faca sub control medical - fie ambulator, cu asistenta unui terapeut calificat in domeniu, fie in conditiile internarii intr-o clinica.
Cel putin cateva zile dupa renuntarea la analgezicul care a creat dependenta, pacientii sunt incapabili sa-si indeplineasca obligatiile cotidiene. In ziua a treia si a patra, reactiile ating apogeul, dupa care incep sa piarda din intensitate. Suferintele pot fi ameliorate cu ajutorul unor neuroleptice usoare, acestea fiind preparate folosite de medici la tratarea diferitelor tulburari psihice. Se poate asocia si o terapie comportamentala.
Pacientii care iau in plus si sedative, trebuie sa reduca treptat si administrarea acestora, pana ajung la zero. Sistarea brusca nu este permisa, deoarece pot interveni crize de epilepsie ori un asa-numit delir medicamentos.
Chiar daca, dupa renuntarea la analgezice, suferinta permanenta dispare, durerea initiala pentru care s-a administrat preparatul continua de cele mai multe ori sa existe. Pentru a nu relua cercul vicios al dependentei, e necesar si important sa se apeleze la un medic specializat in controlul durerii, care va indica o cale de abordare a afectiunii de baza.
Au prioritate masurile profilactice care nu includ tratamentul cu medicamente. Printre ele se numara:
* un stil de viata sanatos
* practicarea sportului
* procedeul biofeedback (biorezonanta)
* un antrenament anti-stres si
* invatarea tehnicilor de relaxare.
In cazul migrenelor poate fi utila si profilaxia medicamentoasa, de exemplu cu betablocante, ca propanololul sau metoprololul.
4. Durerile de cap secundare
Cand cefaleea nu este o boala ea insasi, ci expresia unei alte suferinte sau a unei influente exterioare, medicii vorbesc despre dureri de cap secundare. Factorii declansatori pot fi unele substante chimice, alimente, excitante si medicamente, indispozitii inofensive, dar si afectiuni periculoase. De aceea, la aparitia anumitor simptome, este important sa va adresati fara intarziere medicului, singurul in masura sa depisteze cauza.
BOLI
* Infectii: infectii insotite de febra, gripa, viroze, infectii ale tractului digestiv.
* Boli interne: hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, anemia, disfunctiile tiroidiene, diabetul, pauzele de respiratie din timpul somnului (apnee).
* Afectiuni ale creierului: tulburari ale circulatiei cerebrale, accident vascular cerebral, hemoragii cerebrale, meningita, encefalita (inflamarea creierului) sau o presiune intracraniana crescuta, intervenita ca o consecinta a unei tumori. Extrem de rar, durerile de cap apar ca unic simptom al unei boli grave, care pune in pericol viata pacientului, cum sunt accidentul vascular cerebral sau o tumora. Exista o serie de semnale de alarma a caror cauza trebuie clarificata neaparat de un medic: febra si frisoanele manifestate simultan, ceafa intepenita si dureroasa, dureri de spate, muschi si incheieturi, care nu trec sau devin din ce in ce mai puternice, apoi o stare de oboseala, tulburari de memorie ori de concentrare, senzatie de greata, ameteli.
* Leziuni ale capului sau fetei: comotie cerebrala, traumatism cranio-cerebral, contuzie cu traumatism de coloana, afectiuni oculare, iritarea nervului facial (nevralgie de trigemen), iritarea unor nervi (nevralgie herpes-zoster), sinuzita frontala sau maxilara, probleme ale maxilarelor si dintilor, modificari ale coloanei vertebrale, o asa-numita durere atipica in zona fetei, careia medicul nu-i poate descoperi o cauza organica.
* Tulburari psihice: depresie ori suprasolicitare.
Medicamente, alimente si substante toxice
* Durerile de cap pot fi efectul secundar al multor medicamente. In acest context sunt mentionate foarte frecvent preparatele pentru reglarea tensiunii arteriale, pilula anticonceptionala si alte produse farmaceutice pe baza de hormoni, antihistaminicele (care combat alergiile), nitratii (contra afectiunilor cardiace), psihotropele, tabletele pentru scaderea poftei de mancare si analgezicele.
* Unele persoane reactioneaza cu dureri de cap la anumite alimente. Principalii factori declansatori sunt: tiramina, continuta in diverse sortimente de branza, in vinul rosu si ciocolata; glutamatul, folosit in numeroase produse alimentare procesate industrial, pentru a le intari gustul; aditivii, cum sunt conservantii, substantele de ingrosare si emulgatorii; mezelurile fierte, ca de pilda crenvurstii. Exista si oameni care au dureri de cap din pricina consumului de alcool, cofeina sau nicotina.
* Printre substantele toxice din mediul inconjurator, care uneori declanseaza dureri de cap, se numara solventii din vopsele si lacuri, plumbul din robinetele si tevile vechi si monoxidul de carbon emanat de sobe ce nu sunt etanse.
Influente exterioare
* La unele persoane, "senzorii de temperatura" din cap sunt hipersensibili. Ei reactioneaza cu durere la stimulii reprezentati de temperaturile extreme. Durerea cauzata de caldura se manifesta ca o senzatie de apasare surda sau o tensionare, fiind asemanatoare cu durerile provocate de tensiuni. Cefaleea generata de frig se resimte mai ales in zona fruntii, la tample sau in cerul gurii.
* Cateodata, durerile de cap apar ca urmare a unei diete.
* Interesant pentru oamenii de stiinta, dar extrem de neplacut pentru cei afectati este fenomenul cefaleei sexuale, care isi face aparitia la unele persoane in timpul orgasmului, asemenea unei explozii. La altele, incepe ca o senzatie surda in cap, inainte de punctul culminant al actului sexual, si creste odata cu excitatia. In cazuri foarte rare, cefaleea sexuala se instaleaza abia dupa orgasm.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
