Apropo: astazi ati tinut de mana pe cineva?
Va mai aduceti aminte cand v-ati tinut pentru prima data de mana cu baiatul de care erati indragostita? Va amintiti apasarea usoara a degetelor, fiorul din trup, fericirea care va inunda sufletul, revarsandu-se ca o arteziana? O mica atingere - insa cu un efect urias. Pacientii supusi unor tratamente neplacute le suporta mai lesne daca o asistenta ii tine de mana. Iar copiii se linistesc cand le masam, cu degetul mare, adancitura din palma. O simpla atingere, inzestrata cu puteri tainice, exprima comuniune, marturiseste simpatie, pecetluieste o promisiune, mangaie si domoleste, fiind deseori mai eficienta decat un sedativ.
Mesaje pentru suflet
Atingerile constituie cel dintai limbaj al nostru. El povesteste despre ocrotire si dragoste. Ne spune ca nu suntem singuri. Cand pielea recepteaza pentru prima oara acest mesaj, omul nu masoara decat doi centimetri si jumatate si se afla abia de sapte saptamani in pantecele mamei. Va mai dura cateva luni pana sa perceapa mirosuri si sunete, iar indata dupa nastere, va avea vederea neclara.
Nevoia contactului tactil cu cei din jur ne ramane pana la sfarsitul vietii. Imbratisam instinctiv un prieten intristat, ii dezmierdam si ii sarutam pe cei dragi, iar in timpul actului sexual, ne bucuram cu maxima intensitate de faptul ca simtim pielea celuilalt.
Contactul fizic e binefacator, ba chiar mai mult: pentru noi, el are o importanta aproape egala cu a hranei sau a aerului pe care-l respiram. Zece, poate chiar douazeci de milioane de celule senzoriale percep neintrerupt semnalele tactile ce bombardeaza ca o salva de artificii invelisul exterior al corpului nostru. Ele sesizeaza si un curent de aer capabil sa ne indoaie firele de par doar cu o miime de milimetru. In timpul somnului, continua sa scaneze pozitia si temperatura membrelor noastre, dand de veste creierului cand a sosit momentul sa ne intoarcem pe partea cealalta. Un segment al acestui flux de informatii ne parvine la nivelul constientului: de pilda, ecusonul prins de camasa, care ne zgarie intr-una sau cotul individului dintr-o sala de cinema care, asezat pe locul de alaturi, a confiscat bratul scaunului.
Sapte sute de senzori tactili se inghesuie pe buricul unui singur deget, iar sarutul e grandios si din cauza ca buzele si limba (alaturi de celelalte zone erogene) sunt cele mai sensibile parti ale corpului. Receptorii traduc orice dezmierdare in semnale electrice, pe care le expediaza urgent catre creier, cu o viteza de pana la 50 metri pe secunda. Imediat se reduce secretia de hormoni ai stresului, se produc substante cu efect analgezic, sunt activati neurotransmitatori care au o influenta pozitiva, de atenuare, asupra reactiilor inflamatorii. Tensiunea arteriala scade, respiratia devine mai profunda. Este secretat hormonul alintarii, ocitocina, care intensifica atasamentul dintre doua persoane - organismul il formeaza si in cursul alaptatului sau al orgasmului. Sexoloaga americana Lou Paget e de parere ca un cuplu reuseste sa aiba o relatie sexuala implinita, chiar si dupa ani de convietuire, daca partenerii obisnuiesc sa se atinga frecvent, in contextul traiului lor cotidian. De exemplu, daca schimba intre ei mangaieri.
Aceasta atingere nu trebuie invatata, omul e dotat cu ea de la natura. In mod instinctiv, noi mangaiem copilasii sau pisicile de 40 de ori pe minut - aceasta este frecventa la care organismul raspunde cu o cantitate maxima de ocitocina. Remarcabil este si urmatorul fapt: cine ii alinta des pe cei dragi nu le face bine numai lor, ci si siesi. Cercetatorii de la Imperial College din Londra au tinut sub observatie un grup de mame cu depresie postnatala, care urmasera un curs de masaj pentru bebelusi. Dupa curs, starea femeilor s-a imbunatatit si ele au dezvoltat un contact mai strans cu copiii lor, spre deosebire de femeile cu simptome similare, care nu frecventasera cursul respectiv.
Masajele intaresc sistemul imunitar
Atingerile se numara printre cele mai vechi metode terapeutice ale omenirii. Inainte de aparitia preparatelor farmaceutice, medicii tratau cel mai adesea prin punerea mainilor pe corpul bolnavului. "Doctorul trebuie sa fie iscusit in multe privinte, intai de toate sa se priceapa sa frece", scria grecul Hipocrat, parintele medicinei, in jurul anului 400 i.Hr. Astazi insa, medicina clasica incearca sa obtina vindecari reparand corpul prin terapii manuale, cum sunt readucerea in pozitie corecta a membrelor luxate, intinderile sau extensiile, in loc sa acorde mai multa incredere fortei atingerilor. Desi numeroase studii efectuate, de pilda, pe tema masajului releva clar actiunea acestuia:
* Femeile carora sotii le-au facut un masaj la ceafa si umeri au suportat ulterior stresul mai bine decat restul participantelor, care primisera doar cuvinte de incurajare de la partenerii lor, a evidentiat un experiment organizat la Universitatea din Zurich.
* In cadrul unei investigatii desfasurate la Universitatea din Stockholm, un numar de copii de varsta scolara si prescolara au fost masati in fiecare zi, timp de sase luni. Deja la scurta vreme dupa introducerea in acest program, copiii au avut un comportament mai echilibrat si s-au plans mai putin de diverse neajunsuri corporale.
Dezmierdarile stimuleaza inteligenta
De peste 15 ani, "Touch Research Institute" din Miami (SUA) se ocupa cu cercetarea aprofundata a contactelor epidermice. Specialistii au efectuat mai mult de 100 de studii, in cadrul carora au urmarit efectul masajului practicat cu regularitate asupra unor suferinte si afectiuni ca: sindromul premenstrual, astmul bronsic, cancerul mamar, diabetul, migrenele. Ei au remarcat o autoaparare naturala imbunatatita, o reducere a anxietatii, o mai buna calitate a vietii.
Animalele au nevoie de contact corporal pentru a supravietui. Puii de sobolan nou-nascuti mor daca mama nu le linge blana, iar maimutele care nu primesc atingeri destul de des devin agresive. La oameni se intampla exact acelasi lucru. Cand copiii mici sunt lipsiti o perioada indelungata de orice apropiere fizica, ei cresc mai lent si se imbolnavesc adesea, indiferent cat de bine ar fi hraniti. In deceniul al patrulea al secolului trecut, in orfelinatele britanice s-a instituit regula ca micutii sa fie imbratisati si mangaiati mai des - in consecinta, rata mortalitatii a scazut cu 30%.
Tiffany Field, director al "Touch Research Institute", a incercat sa afle ce insemnatate au manifestarile de afectiune pentru copiii veniti pe lume inainte de termen. Psiholoaga a constatat ca prematurii care erau masati cate un sfert de ora de mai multe ori pe zi, luau in greutate cu 47% mai repede decat bebelusii lasati singuri in incubatoarele lor. De asemenea, beneficiarii atingerilor aveau un somn mai bun, erau mai linistiti si au putut pleca acasa, cu parintii, mai devreme decat ceilalti.
Cu ajutorul pipaitului, nu percepem doar stofe matasoase si piele catifelata, ci si pe noi insine. Caci simtul tactil pune in permanenta la dispozitia creierului instantanee ale corpului nostru: cum se misca in momentul respectiv, cat de relaxat este. Specialistii explica tendintele autodistructive, ca anorexia ori obsesia bolnavicioasa a propriei uratenii, prin aceea ca omul si-a format o imagine gresita asupra persoanei sale, deoarece a fost atins in mod gresit: fie mult prea putin, fie cu violenta.
De experientele traite de noi in copilarie depinde si cata apropiere fizica vom tolera mai tarziu. In general, tinerilor li se pare penibil prea mult contact epidermic, iar oamenii varstnici, de la 60 de ani in sus, abia daca mai sunt atinsi. "Devenind adulti, am invatat sa ne reprimam nevoile initiale si sa ne multumim cu satisfactiile-surogat, pe care ni le propune societatea de consum", spun psihologii. Cu peeling-uri, perne electrice pentru autoturismul personal si dusuri pentru masaj.
Apropiere si distanta
Nu-mi sta prea aproape: cine simte cotul vecinului in coaste, intr-o piata supraaglomerata sau intr-o incapere plina de lume, reactioneaza cu stres. Antropologul Edward T. Hall a stabilit urmatoarele limite de distanta, corespunzatoare nevoii de spatiu a locuitorilor Europei occidentale.
Zona publica - Aceasta se intinde pe o raza de minimum 3,60 m. E relatia spatiala tipica pentru ascultatorii care doresc sa asiste la o expunere, aflandu-se pe un teren necunoscut.
Zona sociala - Variaza intre 1,20 m si 3,60 m. Este distanta pe care o pastram in raport cu strainii, vanzatorii din magazine, mesterii chemati sa ne faca o reparatie ori functionarii de la ghisee.
Zona personala - Ea e rezervata prietenilor sau colegilor mai apropiati. Acesti oameni pot sa se apropie de noi pana la 60 cm - 1 m, fara a ne face sa ne simtim incomodati. Este si departarea de la care ne strangem mainile.
Zona intima - Aici acceptam un interval de 60 cm sau chiar mai mic. O apropiere atat de mare este permisa numai prietenilor foarte buni, membrilor de familie sau partenerilor.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
