- Intai de toate sa precizam ca este vorba de un raspuns la o intrebare pusa de un ziarist de la Ziua, nu de o declaratie oficiala. In discursul propriu-zis rostit la Forumul de politica europeana al Fundatiei Konrad Adenauer, presedintele Basescu s-a referit la rezultatele summit-ului NATO, apreciind ca securizarea frontierei Romaniei cu Ucraina "este vitala din punct de vedere al securitatii " deoarece "Romania are nevoie in jurul frontierelor de state care impartasesc acelasi set de valori si de principii in evolutia lor democratica", adica "setul de valori specific NATO". In plus, a adaugat seful statului, Romania sustine aspiratiile pro-NATO ale Ucrainei in contextul relatiei cu Republica Moldova, tara care ar putea fi securizata "prin asezarea ei intre doua state membre NATO". Raspunsul dat ziaristului de la Ziua nu a facut deci altceva decat sa duca mai departe acest rationament, cu precizarea ca apartenenta Ucrainei la NATO ar garanta ca acest stat nu are pretentii asupra Transnistriei. El a atras astfel atentia asupra instabilitatii politice interne din Ucraina, unde intr-adevar, conducerea nu sustine un discurs revizionist, dar exista suficiente voci care o fac - si nu de azi, de ieri, ci de la mijlocul anilor 1990, cand Moscova si Kievul sustineau ca, daca Republica Moldova si Romania s-ar reunifica, Transnistria ar trebui "retrocedata" Ucrainei, din care a fost desprinsa de Stalin. Propozitia avea o justificare istorica, dar nu spunea decat o jumatate de adevar, iar presedintele Basescu a adaugat acum si cealalta jumatate, si anume ca, asa cum, din punct de vedere istoric, Transnistria nu este pamant romanesc, nici Bucovina de Nord sau judetele din sudul Basarabiei, care alcatuiau fostul Bugeac, nu sunt pamant ucrainean. Aceste regiuni au fost anexate la RSS Ucraineana de Stalin dupa razboi, cand si Transnistria a fost amalgamata cu ceea ce mai ramasese din Basarabia, alcatuind RSS Moldoveneasca. Motivul acestui amestec de teritorii era ca vechea Moldova de peste Prut sa nu mai poata fi niciodata reconstituita si deci sa nu mai poata fi revendicata de Romania. Suntem nevoiti sa recunoastem ca manevra lui Stalin a reusit.
Nu trebuie insa sa-l suspectam pe Traian Basescu de intentii revizioniste. Atat prin discursul din 16 aprilie, cat si prin raspunsul dat ziaristului de la Ziua, el nu a facut altceva decat: * sa pledeze pentru primirea Ucrainei in NATO, ca modalitate de a pune capat oricaror discursuri si manevre revizioniste si * sa avertizeze autoritatile de la Kiev, cu care ne aflam in litigiu, atat pentru Insula Serpilor, cat si pentru Canalul Bastroe, ca intrarea Ucrainei in NATO si in UE poate fi blocata de Romania, daca Bucurestiul va fi nemultumit de atitudinea vecinilor sai. In consecinta, toate speculatiile presei pe tema unui pretins conflict diplomatic cu Kievul sau asupra unor gafe imaginare ale presedintelui nu pot fi catalogate decat, fie ca speculatii rau-voitoare si lipsite de temei, fie ca dovezi ale ignorantei unor jurnalisti in chestiuni de istorie recenta.
Febra electorala produce vertije politice. PNL a fuzionat cu Actiunea Populara a lui Emil Constantinescu. De ce? Partidul lui este de buzunar, iar fostul presedinte al Romaniei a ratat toate incercarile de resuscitare politica.
- Intr-adevar, de ce? La ce foloseste "fuziunea a ceva cu nimic ", cum se exprima un politician PD-L? Un posibil raspuns ar fi : pentru ca PNL avea nevoie de o relansare a imaginii sale si nu a gasit alta solutie. Partidul lui Calin Popescu Tariceanu a fost grav compromis in ochii alegatorilor de dreapta si centru-dreapta de colaborarea fatisa cu PSD, de complicitatea evidenta cu Ion Iliescu si Adrian Nastase. Avea, asadar, nevoie sa se alieze cu o formatiune politica neatinsa de suspiciuni de colaborare cu stanga, astfel incat sa se distanteze, macar de forma, de PSD, mai ales dupa ce acesta din urma a semnat o intelegere politica cu PC, partidul lui "Felix". Totodata, PNL a sperat sa se proiecteze pe sine pe scena politica drept singurul partid autentic de dreapta, chiar daca majoritatea deciziilor guvernului Tariceanu sunt de sorginte social-democrata si echivaleaza adesea cu o imensa "pomana electorala", in cel mai pur stil PSD-ist. Iata de ce, la congresul de fuziune a fost lansat si "Manifestul pentru o politica pragmatica civic liberala", document pe care insa nimeni nu s-a obosit sa-l citeasca si care nu a reusit sa declanseze o dezbatere pe tema identitatii liberale. Ceea ce au refuzat sa ia in calcul liberalii a fost lipsa de credibilitate a Actiunii Populare, partid intr-adevar de buzunar, lipsit de activitate si de vizibilitate. In consecinta, fuziunea nu a interesat pe nimeni si ecourile ei s-au pierdut penibil in cacofonia campaniei electorale pentru alegerile locale. Vom observa, insa, ca PNL preia toate sediile si bunurile mobile ale AP, promitand cateva locuri pe listele de candidati, unor colaboratori apropiati ai domnului Constantinescu. Iar domnul Constantinescu, desi nu a reusit sa-si resusciteze cariera politica, a facut destul de mult zgomot prin studiourile de televiziune, mai ales la Realitatea TV, improscandu-l cu venin pe Traian Basescu, adica facand un serviciu liberalilor si mai ales lui Dinu Patriciu, cel care i-a angajat la Rompetrol pe principalii sai colaboratori, inclusiv pe Dorin Marian, devenit intre timp seful cancelariei premierului Tariceanu. Legaturile personale intre petro-liberali si domnul Constantinescu sunt, asadar, mai vechi si mai profunde, ceea ce ne indreptateste sa anticipam ca va continua sa-i sprijine din sfera societatii civile, in care "s-a retras". Vom asista asadar la o tentativa a domnului Constantinescu de a contracara organizatiile civice cu traditie si reputatie - ca GDS, SAR si Apador-CH de pilda - care nu sunt pe placul guvernului. Aceasta este agenda secreta a fostului presedinte, care manevreaza deja un numar de organizatii civice-fantoma, ale caror nume le insira pe listele de semnatari ai unor apeluri si comunicate emanate de el. Miza sinistra a acestui sinistru personaj este, asadar, subminarea societatii civile autentice intr-un an electoral, cand se va reactiva probabil Coalitia pentru un Parlament Curat. Ca si guvernul Nastase, guvernul Tariceanu detesta astfel de coalitii.