Asistam, de catava vreme, la o cautare a implinirii nevoii de libertate a femeii, tinuta sub control de barbati pana acum. Aceasta insa se face fara un anumit echilibru, in sensul sa se tina cont si de celelalte nevoi: de a iubi si de a fi iubit, de a avea un partener stabil etc. Femeia nu mai iubeste, ci doar planifica: cum sa arate, cum sa vorbeasca, ce sa realizeze in viata, cine sa fie acceptat in viata ei si cine nu (e vorba de relatii profitabile, nicidecum sentimentale).
Pentru femeia moderna, preocupata doar de ea insasi, barbatul se afla undeva departe, ca o umbra a trecutului. El este tiranul, este personajul rau. Iar daca vrea vreunul sa se apropie de ea, imediat se apara, respingandu-l prin diverse motive: ca e prea inalt, ca e prea scund, ca e urat, ca e frumos, ca are bani, ca nu are bani, ca e prea educat, ca e prea putin educat, ca e prea devreme, ca e prea tarziu. Si lista ar putea continua...
In momentul de fata, pentru femeia moderna, barbatul este o persoana in plus, care incurca din toate punctele de vedere. Si daca ar fi perfect, amaratul tot ar fi prea putin.
Un alt dusman nedeclarat al femeii moderne e dragostea. Intr-adevar, dragostea poate constitui un impediment serios pentru ea, in implinirea planurilor de realizare sociala. Numai ca inima face cam ce vrea ea si nu crede nici in standarde si nici in reguli. Inima nu vrea sa se realizeze social, ci sa iubeasca. Va veni si vremea (niciodata nu e prea tarziu), cand inima ii va aminti femeii ca trebuie sa mai si iubeasca din cand in cand, nu doar sa fuga de aceasta indatorire fata de ea insasi. Imi doresc foarte mult ca femeia sa nu se transforme in ceea ce uraste ea mai mult, adica in barbat. O femeie este frumoasa atunci cand ramane femeie, un barbat este puternic atunci cand ramane barbat.
Mult succes in viata tuturor femeilor, si sa-si mai aduca aminte din cand in cand, ca sunt femei, si ca a fi femeie nu inseamna doar placere, ci si responsabilitate!
SEBASTIAN MOCANU
Barbatul - un rau necesar?
Am citit cu interes pagina despre femeile frumoase, inteligente, dar singure si am fost profund impresionata, pentru ca ma regasesc in ea foarte mult. Sunt si eu o femeie cu diploma, sunt instruita, am fost in strainatate, in schimburi de experienta, am terminat recent un masterat. As putea spune, deci, ca sunt destul de instruita ca sa imi pot permite o cariera. Niciodata n-am fost genul casnica, desi imi place enorm sa gatesc si sa am grija de copii. Insa pentru mine, mi se pare mult mai important sa ma realizez din punct de vedere financiar si profesional, inainte sa demarez o casnicie. Probabil aceasta e dilema femeilor instruite: oare sunt capabila, sunt pregatita pentru o responsabilitate atat de mare, precum este casnicia? Pot sa va spun ca in profesia mea, la locul de munca, ma pot descurca excelent, absolut nimic nu ma poate surprinde, fac fata stresului extrem de bine si imi ador munca. Insa cand e vorba sa ma gandesc la o eventuala relatie, parca se dezlantuie furtuna. Daca ar fi sa evaluam femeile instruite si barbatii din ziua de azi, se impune o singura concluzie: barbatii nu vor decat sclave in casa, in vreme ce femeile vor langa ele un egal, cu care sa imparta nu numai grijile legate de munca, dar si treburile casnice. Ceea ce barbatii, sa fim seriosi, nu sunt in stare si nici pregatiti sa le faca. Pentru un barbat e mult mai simplu sa aiba o sotie cu IQ sub limita inferioara, insa care il asteapta calduroasa acasa, cu masa pusa si, eventual, la bunul lui plac. Femeile vor de la barbati tocmai inversul decat vor barbatii de la ele. Asta cred ca e si o reminiscenta a faptului ca barbatii gandesc enorm de putin si, probabil, nu cu acea parte potrivita a corpului, iar femeile gandesc prea mult, cand e vorba de alegerea unui partener. Desi sunt singura, eu ma simt foarte bine asa, desi, uneori, trebuie sa recunosc ca barbatul e un rau necesar. Cel mai grav este ca femeile se trezesc cam tarziu ca vor un sot si copii, si ajung fie sa faca un sacrificiu enorm, ca de exemplu sa aleaga un sot care e mult sub nivelul exigentelor lor, fie sa faca un copil cu primul partener care li se pare potrivit, si apoi sa ii arate cum se incuie usa pe dinafara. A doua varianta chiar nu e deloc de neglijat.
Indemnul meu pentru toate femeile - nu numai cele instruite si singure, asa ca mine: nu va temeti, puteti face orice! Toate la timpul lor!
Cu mult respect, din Franta.
JEANNE
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
28.05.2008, 23:59Bungau Maria
Si infidelitatile lor . Casnicia e ceva in folosul exclusiv al barbatilor : ai sluga in casa pe gratis , femeie in pat asijderea , sclav caruia ii spui : "fa asa , imbraca-te asa" . Pur si simplu devii proprietarul unui om mai putin inzestrat fizic decat tine .....(ca sa nu spun mai multe ) De ce ar vrea o femeie ce-si castiga singura banii sa se marite ? Ca sa i se ordone sa calce haine si sa i se spuna ce sa faca cu proprii bani ? Numai femeile slabe din punct de vedere profesional mor sa se marite fiindca nu au siguranta zilei de maine .Dar si astea pierd infinit mai mult decat credeti .De-ar lucra ca menajere mai castigate ar fi ca bani , pace psihica si fizica .
15.03.2009, 10:24Ghiveci Marinel
Am citit comentariul Jaennei din Franta... am ramas putin uimit de usurinta pe care a plantat-o la final. Si anume aceea legata de oportunitatile unei femei cu atributele din titlu, de a-si "inchiria" un barbat (pentru ca asa a sunat prezentarea ei) care sa-i toarne rapid un prunc dupa care sa priveasca usa pe dinafara.
Ei bine, iti scriu zambind draga Jeanne, din postura unui barbat care a fost folosit exact in scopul despre care vorbesti tu, acela de donator de sperma in cadrul unei casnicii, rupte ulterior, la indeplinirea scopului. Acum... mai concret.
Eu sunt exact asa cum sunt si nu pot fi nici altfel, nici un altul. Sunt tanar, sunt putin mai aratos ca dracu' si ceva mai cult decat un prost. Cu inteligenta nu stau rau, dar sunt departe de a fi cel mai putin inteligent barbat pe o raza de 1000km in jurul meu. Am avut "sansa" la un moment dat sa cunosc o astfel de "dama bine", cu studii superioare, mult superioara mie din punctul asta de vedere ( eu am un amarat de liceu si ala neterminat, am lucrat ani de zile in strainatate munci de necalificat, am fost "marinar" si am vazut doar cincizeci si ceva de tari). Dama bine de care va vorbesc mi-a devenit sotie. Ne-am inteles bine pana a venit pruncul nostru. Familia ei compusa din tata ex-director si mama ex-director, ea la randul ei director ... normal ca nu m-au acceptat niciodata ca unul de-al lor. Si totusi, eu le-am daruit nepotul la care nici nu mai visau. Ma rog, astea sunt detalii... pana la urma, am sfarsit relatia iesind din casnicie cu plasa de haine cu care am intrat.
Ca barbat divortat, departe de copilul lui, eu zic ca m-am linistit destul de repede, tecand cu brio peste momentul in care fundul Senei imi parea a fi cel mai bun loc de somn pentru cateva nopti. Am depasit momentul cu capul sus, fara sa beau macar o bere. Zic eu ca a fost bine, am fost demn, am pierdut cu capul sus in fata frumusestii, banilor, statutului social, bla bla bla ale fostei sotii.
Acum... ce fosta sotie nu stie, asemeni Jeannei, este ca si eu la randul meu sunt om, inainte de a fi barbat (cu burta, intre timp). Si daca fosta mea sotie ma tine la distanta de copil, si vorbesc de distanta relationala, aceea ca nu-i vorbeste copilului despre mine, si cand o face o face foarte rece si distant, deloc frumos. Distanta fizica dintre noi, am stabilit-o eu. Dar, tot nu permit sa fiu "Ghita" in loc de "tati", asa cum am fost in primii 2 ani.
Lucrurile insa in viata tinerei mame, cu studii, bani, cariera, s-au schimbat... Frumusetea a cam apus, banii nu mai sunt demult, studiile se pare ca acum nu o ajuta sa-si gaseasca un job si banii de la "amaratul" din Germania sunt foarte ravniti...
Jeanne, iti scriu tie, pentru ca tu m-ai pornit sa dau raspunsul asta.... te anunt ca barbatii se conserva mult mai bine decat femeile, frumusetea noastra incepe la varsta la care a voastra expira. Si atunci, roata se intoarce brusc. Si al dracului de dureros. Dar... sprijiniti-va pe cariere, chiar daca deveniti somere!
Si iti doresc ce va dorea o reprezentata tanara a "speciei" voatre, singura, cu cariera si bani: succesuri!