Nimic nu este, desigur, ferm in politica romaneasca. Nici un partid nu-si respecta cu rigoare optiunea doctrinala si programul aferent. Partidele, structurate ca partide-pentru-lider, urmeaza miscarile deseori contradictorii, umorale, ale sefilor lor. Chiar si in asemenea circumstante exista totusi anumite criterii de selectie a celor ce-i secondeaza, le indeplinesc deciziile, le difuzeaza ideile. Oricat de contestabili sau carismatici ar fi liderii, ei nu se pot desfasura fara un staff, fara o echipa de "tehnicieni" care transpun orientarile de ansamblu in strategii coerente, menite a remarca si sustine partidul in competitia politica. Bataliile electorale sunt, in fond, batalii intre competentele acestor echipe, mai mult sau mai putin acoperite de nuantele ideologice asumate, de proiectele consecvente acestora. Toate partidele urmeaza, in esenta, aceasta formula in vederea cooptarii electoratului. In actualul spectru politic romanesc, PNL a devenit insa o exceptie, comportandu-se ca si cum dupa plecarea sa de la guvernare ar urma potopul.
Sa ne explicam. Formula liberala presupune, in primul rand, sustinerea individualismului intreprid, protejarea initiativei si competentei pe o piata libera, favorizand astfel configurarea de la sine a unor ierarhii sociale pe diverse domenii. Ea impune, concomitent, un respect al Legii, numai egalitatea de sanse in fata acesteia asigurand corectitudinea competitiei. Or, PNL pare a se fi indepartat tot mai mult de miezul sau doctrinar si de programul pe care el il presupune. O simpla retrospectiva asupra initiativelor legislative din ultimul an ale cabinetului Tariceanu indica imediat faptul ca acestea nu mai sunt deloc liberale, ci, mai degraba, social-democrate, socialiste sau, pe scurt, populiste. Masurile cabinetului Tariceanu de crestere a protectiei sociale, marire a salariilor si pensiilor, binevenite, desigur, pentru o comunitate grav marcata de saracie, sunt polite ce amendeaza grav viitoarele administratii, pentru ca se bazeaza pe resurse bugetare volatile, cum ar fi intrarile de fonduri de la romanii ce muncesc in strainatate sau de la UE. Incidentul din Italia, ce a provocat o inasprire a atitudinii strainatatii fata de emigrantii romani, a aratat insa ca luarea in calcul a sumelor trimise de acestia este destul de hazardata. Ca sa nu mai vorbim de fondurile UE, pe care coruptia si incompetenta administratiei romanesti tinde sa le deturneze, chiar si cu riscul activarii clauzei de salvgardare. Populismul "da bine" pe moment, dar distruge posibilitatile viitoarelor administratii de a continua o crestere economica sanatoasa, producatoare de resurse stabile si certe.
Cabinetul liberal procedeaza impotriva propriei doctrine, si in planul Justitiei. Liberalismul presupune actiunea coerenta si ferma a legii pentru a asigura corectitudinea competitiei pe orice domeniu. Actiunile aberante ale ministrului Chiuariu, de demolare a structurilor juridice independente, fundate de predecesoarea lui in functie, Monica Macovei, indica mai degraba o tendinta de favorizare a infractionalitatii de clan, a grupurilor de interes. In aceeasi perspectiva se inscriu si modificarile Codului penal, care au provocat reactia critica a ambasadorului american Nicholas Taubman. Liberalismul veritabil exclude posibilitatea formarii oligarhiilor. Initiativele legislative ale cabinetului Tariceanu, dimpotriva, o favorizeaza. Deloc liberale sunt si manifestarile fascistoide ale ministrului Cioroianu, care vrea sa expulzeze "in desert" o intreaga etnie pentru actiunile antisociale ale unor membri ai ei. O politica externa liberala presupune cautarea cailor de facilitare a contactelor intre comunitati si asigurarea competitiei corecte intre ele sau reprezentantii lor cu scopul realizarii avantajului reciproc.
Antiliberala este si modalitatea de promovare a competentelor in conducerea administratiei, dominata in actuala legislatura de PNL. Dupa retragerea ministrilor PD (ca urmare a decesului de facto al aliantei DA), primul ministru trebuia sa impuna inlocuitori de cel putin aceeasi valoare. Or, noii demnitari, cu totii de provenienta liberala, s-au ilustrat prin incompetenta, indecizie, naivitate sau chiar prostie. Cum pot fi oare calificate declaratiile, celebrului deja, ministru Chiuariu, gafele in serie ale ministrului Cioroianu, incompetenta ministrului Adomnitei (de care a ras o tara intreaga atunci cand a primit lectii de la copii cu privire la stelele de pe drapelul UE), desincronizarile ministrului David in conducerea afacerilor interne etc. etc.? Ministrii PNL par a face totul pentru a demonstra ca au fost (im)pusi acolo de grupuri de interes, care ii manipuleaza in scopuri nu tocmai onorabile. Incompetenta si prostie a vadit, de altfel, si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, care l-a atacat piezis pe ambasadorul american pentru ca a indraznit sa critice actiunile Parlamentului vizand relaxarea Codului Penal in surprinderea infractiunii. Dupa propunerea retragerii unilaterale (si fara consultarea partenerilor) din Irak, stupizenia tantosa a presedintelui Camerei da inca o lovitura relatiei cu SUA, cel mai important partener actual al tarii.
PNL face, parca, totul pentru a-si asigura ramanerea pe multa vreme in afara puterii. Pierderea parghiilor administratiei, dupa viitoarele alegeri, ii va provoca insa colapsul, majoritatea sustinatorilor sai directi trecand la PLD. Iar posibila alianta cu PSD-ul, dusmanul de moarte de pana acum al liberalismului, va face ca ceea ce mai ramane sa nu mai aiba nici o identitate.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
