In satele si orasele din Harghita si din Covasna, Biserica Ortodoxa este astazi singurul sprijin sufletesc si moral al romanilor, o adevarata reduta de rezistenta, inarmata cu rugaciuni si nadejde in Dumnezeu. Iar Preasfintia Sa episcopul Ioan Selejan, un adevarat luptator pentru romanitate, care si-a prefacut carja episcopala in ramura de maslin. In preajma sfintelor sarbatori pascale, l-am rugat sa ne spuna cu ce sentimente asteapta credinciosii din inima Transilvaniei, Invierea lui Cristos.
"Exista o mare frustrare a romanilor,
nascuta din abandonarea lor de catre autoritati"
- Desi se afla in inima tarii, pe pamant romanesc, judetele Covasna si Harghita au fost scoase total de pe harta, de guvernantii din Bucuresti. Va simtiti exilat, aici, Parinte Episcop?
- Romanii din Harghita si Covasna se simt abandonati. Nu intr-un desert necuprins, ci pe o insula. Este o durere asumata. Am trimis scrisori la diferite foruri ale statului, in care ii rugam pe demnitari sa vina pe aceasta "insula a serpilor" - cum am numit-o eu - din mijlocul Romaniei, sa ne cerceteze si pe noi, sa simtim mana ocrotitoare a patriei.
- De ce aveti nevoie de prezenta autoritatilor romane? Este aici o stare de tensiune interetnica?
- Nu. Nici n-ar avea cum sa fie, macar din cauza ca raportul de forte este net in favoarea maghiarilor. N-am auzit nici un roman care sa indemne la violenta, la actiuni in forta. Dar maghiari, da. Noi insa ne purtam cu blandete si intelepciune. Duhul pacii sufla mai puternic decat cel al dihoniei. Totusi exista o mare frustrare a romanilor, nascuta din abandonarea lor de catre autoritati. Traim si cu sentimentul parasirii, dar si cu anumite forme de discriminare, mai subtile. Romanii de aici au o experienta de o mie de ani de viata sub ocupatie in propria lor tara. Si astazi, batranii povestesc cum au suferit sub stapanirea maghiara. In anii 40, cand a fost rapit Ardealul de catre unguri, romanii erau batuti daca vorbeau in limba romana in afara familiei. Astazi, se practica o altfel de discriminare: romanii sunt obligati, prin forta imprejurarilor, sa stie limba maghiara. Daca nu o stii, nu poti vorbi cu autoritatile. Sunt localitati in care se vorbeste romaneste numai in biserica. Romanul e silit sa-si puna limba in cui, sa-si lase limba la usa cand intra intr-o institutie condusa de maghiari. Dar daca un maghiar nu stie limba romana, ii este adus translator, cand intra intr-o institutie condusa de romani.
- Sunteti "liderul spiritual" al Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna. Cum vedeti pretentiile de autonomie manifestate de maghiari? Iata ca se organizeaza si un fel de referendum in acest sens...
- Noi, romanii, nu agreem asemenea actiuni, care nu fac altceva decat sa creeze o prapastie si mai adanca intre romani si maghiari. Romani si unguri ar trebui sa cautam impreuna solutii pasnice de convietuire, de vreme ce suntem crestini si Dumnezeu a ingaduit sa traim la un loc. Nu avem decat doua variante: sa fierbem mereu in tensiuni interetnice si interconfesionale, sau sa-L lasam pe Dumnezeu sa lucreze in inima si mintea noastra.
- Guvernantii cunosc problemele din aceste judete?
- In parte, nu. Zona aceasta a tarii este intr-o ceata. Intrebati orice ministru sau parlamentar roman, cand a fost ultima oara la Miercurea Ciuc? O sa se scuze ca e foarte departe. Putini stiu ca Miercurea Ciuc e cam la fel de aproape de Bucuresti ca si Constanta. In gandirea romaneasca, Harghita si Covasna sunt la Polul Nord, adica intr-un loc necunoscut, strain si inghetat.
"Noi suntem aici mai prejos decat etnia rroma.
Tiganii au prin lege reprezentanti in consiliile locale,
judetene, in prefecturi si in alte institutii. Noi nu"
- Credeti ca dezinteresul autoritatilor centrale se datoreaza faptului ca romanii sunt putini aici si nu prea conteaza din punct de vedere electoral? Sau este la mijloc o cumetrie intre partidele romanesti de la guvernare si Udmr?
- Ambele cauze functioneaza. Romanii sunt victimele unui calcul politic machiavelic. In plus, romanii de aici nu au ridicat niciodata probleme: nu s-au razvratit contra ungurilor dominanti, nu au mers la mitinguri in Capitala etc. Si atunci, sunt lasati de izbeliste. Numai cine striga este auzit. Populatia romaneasca indura: si-a asumat crucea si o duce fara murmur. Demnitarii romani au lasat toate problemele zonei in sarcina celor maghiari, care insa nu au nici un interes sa-i ajute pe romani. Noi suntem aici mai prejos decat etnia rroma. Tiganii au reprezentanti in consiliile locale, judetene, in prefecturi si in alte institutii, prin lege. Noi nu. Le-am cerut unor prim-ministri si presedinti sa-si ia cate un consilier din Harghita sau Covasna, pentru a fi la curent cu toate necazurile, nemultumirile si durerile oamenilor de aici. Nu e posibil sa uiti de o bucata intreaga de tara! Tricolorul n-ar mai fi intreg, daca nu l-am purta noi, aici.
- Cand a fost un demnitar ultima oara in vizita in zona?
- Acum un an, a venit presedintele Traian Basescu la Odorheiul Secuiesc, pentru ca era o tulburare destul de mare, cu ocazia unor manifestari maghiare, organizate pe 15 martie. M-am intalnit atunci, cateva minute, cu presedintele, si l-am rugat sa gasim impreuna niste punti intre romanii din Harghita si Covasna si cei din restul tarii. L-am avertizat ca e posibil ca, daca spiritele mai sunt incinse de catre liderii maghiarilor, sa ajungem la o situatie similara cu aceea din Kosovo. De alti demnitari nu-mi aduc aminte sa fi calcat pe aici.
"Ignorarea acestei zone are un efect rau,
Si unii, si ceilalti, se simt exclusi"
- Cu siguranta. Cred ca ar fi o mai buna intelegere intre romani si maghiari, daca ministrii romani ar veni sa se intereseze personal de dificultatile unor institutii conduse de maghiari. Acei maghiari s-ar simti sprijiniti si ar avea un alt comportament fata de romani. Ignorarea acestei zone are un efect rau, si asupra romanilor, si asupra maghiarilor. Si unii, si ceilalti, se simt exclusi.
- Dar liderii locali ai romanilor au intervenit pe langa institutiile centrale pentru a obtine sprijin?
- Da, insa pana acum efectele au fost firave. Iar in ultima perioada nu am mai avut la ce spera, in conditiile unor foarte dure lupte politice la nivel inalt.
- Care sunt urgentele pentru Harghita si Covasna?
- In primul rand, sunt necesare programe speciale pentru crearea de locuri de munca pentru toti, romani si maghiari. Nu trebuie favorizati romanii, ci scosi cu totii din saracie. Acolo unde exista prosperitate si oamenii au unde munci, nu mai incape cearta; pot sa sada la un loc oameni de sapte limbi. Munca e binecuvantata de Dumnezeu si nu aduce conflicte.
- Romanii din zona sunt foarte legati de Biserica, singurul loc in care se simt ocrotiti. Cum raspundeti acestei increderi dramatice?
- Intai, Biserica a avut un rol important in pastrarea linistii. Cand am fost ales episcop al zonei, eu am adus de la Ierusalim o frunza de maslin, simbol al pacii, avand ca obiectiv principal sa ma dovedesc un fiu bun al lui Cristos, care este Imparatul pacii. Mereu am indemnat la iubire si intelegere, sa convietuim frumos, sa-I urmam lui Cristos. Pe urma, Patriarhia a facut foarte mult pentru aceasta zona, infiintand o episcopie aici. Cand am venit episcop, mergeam si cate o suta de kilometri, pana sa dau peste o parohie romaneasca. Aveam 30 - 40 de parohii. Acum avem 120 de parohii. Trebuie sa multumesc pentru asta credinciosilor care au facut danii catre Biserica, precum si ierarhilor din Sfantul Sinod, pentru ajutorul pe care il primeste Episcopia, de la fondul central misionar. De asemenea, am beneficiat de un sprijin important din partea Secretariatului de Stat pentru Culte. Altfel, poate ca nici zece dintre parohiile noastre nu ar putea functiona.
"Preotul cunoaste cel mai bine suspinele
unui neam. Sub epitrahilul preotului se
spune adevarul si se varsa lacrimi"
- In bisericile ortodoxe din Harghita si din Covasna au inceput sa vina tot mai multi maghiari, fie pentru a asista la slujbe, fie pentru a solicita rugaciuni speciale. Care este explicatia?
- In Biserica ortodoxa, slujbele sunt mai multe, mai laborioase, in manastiri se fac si slujbe de noapte. In ortodoxie s-a pastrat taina, un anumit mister, care ii impresioneaza nu numai pe maghiari, ci si pe oameni din alte colturi ale lumii. Deja se infiinteaza multe parohii ortodoxe romanesti in strainatate, caci ortodoxia exercita o atractie din ce in ce mai mare. Pe de alta parte, preotul ortodox are la indemana rugaciuni pentru orice napasta, si pentru om, si pentru animalele bolnave, si pentru firul de iarba pe care il calcam toti in picioare. Preotul roman se roaga si pentru sanatatea omului, se duce si la stani, in munti, sa binecuvanteze sarea si taratele pentru oi. Nu in ultimul rand, credinciosii de orice etnie sunt tratati cu toata dragostea. In aceasta zona sunt si destule familii mixte, romano-maghiare si ortodox-catolice. N-am fost radicali in aceasta problema. Am depasit momentul discordiei dintre confesiuni. Si cred ca asta ii atrage pe catolici.
- Preasfintia Voastra va implicati adanc in viata sociala din aceste judete, de la hrana pentru saraci, pana la invatamant si cultura. O faceti in virtutea unei "doctrine sociale" a Bisericii sau pentru ca aici sunt conditii speciale?
- Cand eram copil, faceam seara cu mana la stele, stiind ca acolo sunt cei care m-au invatat sa ma insemnez cu semnul biruintei lui Hristos, cu Sfanta Cruce. As face ce fac oriunde, pentru ca nu exista o linie de demarcatie intre Dumnezeu si societatea umana. Omul este mereu in legatura cu Dumnezeu. Biserica este o institutie divino-umana, deci si a lui Dumnezeu, si a omului. Nu suntem indiferenti la cum traiesc credinciosii nostri. Cred ca ar trebui sa ne intereseze mai mult cine si cum conduce acest popor. Sinodul a randuit ca preotii sa nu faca politica partizana - si e o hotarare inteleapta -, dar trebuie sa ne asumam responsabilitatea de a ne interesa de cine si cum este condus poporul. Este nevoie de un dialog mai bun intre Biserica si lumea politica. Pentru ca preotul cunoaste cel mai bine suspinele unui neam. Sub epitrahilul preotului se spune adevarul si se varsa lacrimi.
"Daca nimeni nu ne-a clintit
de pe aceste meleaguri este
pentru ca am slujit mereu lui Dumnezeu"
- Din pricina ca statul a abandonat zona, incet, incet. Intr-o localitate la granita dintre Harghita si Covasna, la Micfalau, un recensamant facut de autoritatile maghiare in 1902 arata ca acolo traiau 1818 romani. Azi mai sunt in jur de 130 de suflete. Am fost la ei si i-am intrebat: "Ce s-a intamplat? A venit vreo ciuma care i-a ucis numai pe romani? Sau a crapat pamantul si i-a inghitit numai pe romani?". Au izbucnit in lacrimi si mi-au spus: "Parinte, noi suntem fii vitregi ai dulcii mame Romania. Sub ocupatia maghiara eram considerati cetateni de categorie inferioara. Sub comunism, ne-au fost luate pamanturile si toate mijloacele de trai, si multi dintre noi au murit sau au plecat in alte parti. Acum suntem uitati cu desavarsire". Generatii dupa generatii de romani au fost maghiarizate, catolicizate... Romanii au fost obligati sa vorbeasca maghiara, iar unii si-au pierdut identitatea din aceasta pricina. Ar trebui ca guvernul roman sa nu mai permita continuarea unui astfel de fenomen. Romanii trebuie sa-si vorbeasca propria limba si sa ramana romani. Peste glia noastra s-a abatut un puternic vant care loveste in credinta noastra si a stramosilor nostri. Sa nu ne lasam mintile puse in lanturi din nou, caci nu se pot pune lanturi pe creier, ci doar pe maini si la picioare.
- Suntem in pragul Invierii Domnului, ce cuvant de folos le dati romanilor?
- Ii indemn sa nu se lase coplesiti de atacurile, tot mai multe, date asupra credintei noastre. Sa se apropie mai mult de Biserica si sa aiba incredere ca aceasta Biserica a fost intemeiata de Cristos, Fiul lui Dumnezeu, si ca nici portile Iadului nu o vor sfarama. Taina Bisericii nu poate fi inlocuita, caci varsta de aur a omenirii e cea pe care o traim in Hristos. Sa fie constienti ca in jurul Bisericii Ortodoxe s-a creat si a rezistat poporul roman, nu in jurul unei ideologii. Daca nimeni nu ne-a clintit de pe aceste meleaguri este pentru ca am slujit mereu lui Dumnezeu. Sa ne luam crucea, fratilor, ca sa ajungem la Cristos Imparatul Jertfei si al Iubirii. Sa traim fiecare taina bobului de grau, pentru a rasari intru bucuria intalnirii cu Hristos Cel Inviat. Rog pe Cel Atotputernic sa va invredniceasca a petrece Sfintele Sarbatori ale Invierii Domnului cu pace, sanatate si in bucurie deplina.
Hristos a inviat!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
