Intr-un articol anterior vorbeam despre un adevarat razboi declarat carnii la nivel mondial, "razboi" care a dus la aparitia a sute de milioane de vegetarieni in ultimul deceniu. Astfel, numai in Romania, peste un milion de oameni prefera regimul vegetarian, renuntand complet la consumul de carne. Motiv de bucurie pentru unii, de ingrijorare pentru altii si, totodata, de disputa pe teme medicale. Este regimul vegetarian chiar asa de bun pentru sanatate? Nu ascunde oare si pericole? Nu se fac si exagerari? Desi ar fi nevoie de un tratat medical ca sa raspundem la aceste intrebari, vom incerca sa le lamurim pe cele mai importante.
Ce este regimul vegetarian?
Asa cum arata si numele, regimul vegetarian este forma de dieta alimentara in care se consuma doar alimente de origine vegetala, excluzandu-le complet pe cele de origine animala. Vegetarianismul este un curent care si-a facut simtita prezenta in societatea occidentala pe la inceputul secolului Xx, un timp cand omenirea nu descoperise sau nu utiliza la scara larga zaharul rafinat, margarina, plantele modificate genetic, pesticidele si ingrasamintele chimice sau aditivii sintetici. Dar acum, la inceputul secolului Xxi, situatia s-a schimbat radical, iar regimul vegetarian, care se rezuma strict la eliminarea consumului de produse de origine animala, este departe de a fi o solutie pentru sanatate, asa cum vom vedea in continuare:
Poate fi regimul vegetarian periculos?
Raspunsul s-ar putea sa surprinda: da! Atunci cand cei care-l practica recurg exclusiv la ceea ce le este oferit de catre gigantica industrie alimentara, adica produse modificate prin prelucrare, precum: faina alba si derivatele ei, orezul decorticat, cartofii modificati genetic, margarina, zaharul rafinat, dulciurile de tot felul, mai nou, si unele mezeluri din soia, puternic aditivate sintetic. O dieta cu aceste alimente este puternic dezechilibrata si poate duce la probleme de metabolism, de imunitate sau de digestie serioase. Un asemenea regim "vegetarian" este foarte departe de ceea ce curentele medicale naturiste promoveaza, neavand efectele benefice asteptate.
Capcanele regimului vegetarian
Iata care sunt cele mai frecvente greseli facute de cei care vor sa fie vegetarieni:
Consumul alimentelor de origine vegetala procesate excesiv - adica al fainii albe si derivatelor sale, al orezului decorticat, al zaharului si dulciurilor, al margarinei, al prajelilor etc. Este o dieta lipsita, intr-adevar, de carne, dar foarte bogata in hidrati de carbon si care ameninta pancreasul, existand un risc crescut de diabet. Apoi, zaharul in combinatie cu grasimile saturate din dulciuri creste sensibil riscul aparitiei deficientelor imunitare, a obezitatii, a deficientelor de minerale si oligoelemente, chiar a bolilor cardiovasculare.
Consumul legumelor si fructelor obtinute prin agricultura invaziva - se refera in principal la acele vegetale "umflate cu pompa" cu ajutorul ingineriei genetice si a diferitelor chimicale, pe care le importam in cantitati tot mai mari si, mai nou, tindem chiar sa le cultivam pe scara larga in agricultura romaneasca. Un regim alimentar cu aceste alimente nu poate fi sanatos, ele fiind sarace in vitamine si oligoelemente, continand adesea substante provenite din pesticide si ingrasaminte chimice.
Lipsa cruditatilor din alimentatie - un regim vegetarian, fie el diversificat ori cu alimente obtinute prin metode "curate", nu va avea rezultatele scontate daca nu va avea o proportie corespunzatoare de legume si fructe proaspete, nepreparate termic.
Excesul de cruditati in alimentatie - acest punct ar putea starni mania vegetarienilor "fundamentalisti", dar se bazeaza pe o observatie practica foarte pertinenta: nu toti oamenii au un sistem digestiv apt sa digere exclusiv alimente neprelucrate termic. De fapt, cei mai multi dintre noi am avea mari probleme de asimilatie, de digestie, si ne-am confrunta cu carente de aminoacizi ori de minerale, daca am trece brusc la o alimentatie bazata exclusiv pe cruditati, mai ales pe perioade lungi de timp (de ordinul anilor).
Lipsa proteinelor de calitate - este o problema reala pentru vegetarieni, la care cea mai mare parte a proteinelor provine din leguminoase (soia, naut, linte, fasole) si din fructele oleaginoase (nuci, alune, arahide). Problema este ca anumiti aminoacizi esentiali nu sunt continuti in aceste alimente, motiv pentru care apare necesitatea consumarii, macar din cand in cand, a produselor lactate, a oualor si a polenului de albine (acesta din urma fiind cel mai complet aliment cu continut de aminoacizi).
Excesele de orice fel - si in cazul regimurilor naturiste functioneaza principiul "masura in toate". In sensul ca, pe perioade de timp limitate, se pot tine cure exclusiv cu cereale integrale, cu legume si fructe crude, cu sucuri ori chiar post negru. Insa odata depasita o limita (care variaza de la o persoana la alta), cea mai puternica forma de dieta se transforma din prieten in inamic al sanatatii.
Cel mai bun regim pe termen lung
In cele ce urmeaza, vom trasa cateva repere esentiale ale unui regim vegetarian echilibrat, urmand ca fiecare sa-si personalizeze modul de a se hrani, in functie de necesitatile sale individuale. Iata cateva alimente care nu trebuie sa lipseasca din dieta unui vegetarian:
legumele si fructele crude - consumate ca atare sau sub forma de salate ori sucuri, constituie un adevarat catalizator al proceselor de insanatosire generate de regimul vegetarian. La copiii in crestere si la adolescenti, procentul de cruditati este bine sa fie undeva la 20-30%, la adulti de 40-60%, iar la batrani de 50-70%. Si inca un element: cautati ca toate aceste alimente, precum si cele despre care vom vorbi in continuare sa provina din gospodariile taranesti romanesti unde, din fericire, nu au ajuns, cel putin deocamdata, semintele modificate genetic si chimicalele cu care suntem invadati din import.
leguminoasele - adica soia, fasolea, lintea si nautul, trebuie sa fie prezente in alimentatia curenta, de cel putin 3-4 ori pe saptamana. Sunt foarte gustoase (mezelurile romanesti din soia nemodificata genetic au un gust care poate fi foarte usor confundat cu cel al carnii, fiind insa mult mai sanatoase), tin excelent de foame si completeaza in alimentatie asa-zisul gol lasat de carne. Din ele, organismul isi extrage majoritatea proteinelor care trebuie insa completate cu alimentele pe care le vom mentiona in continuare:
lactatele si ouale - nutritionistii s-au pus de acord in marea lor majoritate: cel mai bun regim alimentar pe termen lung este cel ovo-lacto-vegetarian. Consumate macar de doua - trei ori pe saptamana, ouale, laptele si branzeturile naturale sunt bune. Ele nu trebuie sa lipseasca din alimentatie, mai ales in cazul persoanelor subponderale, debile, precum si in cazul copiilor (care sunt in crestere), al adolescentilor, al femeilor gravide sau care alapteaza. Dar anumite perioade, de ordinul saptamanilor sau al lunilor, fara consumul acestor produse animale, nu reprezinta o problema, iar cea mai buna dovada in acest sens este postul crestin ortodox. Pe termen lung, insa, mai ales in cazul categoriilor mentionate, privarea organismului de anumite proteine nu este deloc recomandata.
oleaginoasele - sunt nucile, alunele, arahidele, susanul, semintele de dovleac si de floarea-soarelui, maslinele, precum si uleiurile naturale extrase din ele. Aceste alimente trebuie consumate zilnic, nepreparate termic, pentru a asigura organismului necesarul de calorii sub forma grasimilor nesaturate.
fibrele alimentare - le gasim in cerealele integrale (grau, orz, ovaz, secara etc.), in pastele fainoase din faina integrala, in painea neagra, in tarata, in varza, in broccoli, in salata verde. Ele joaca rolul de "matura" a tubului digestiv, catalizand eliminarea reziduurilor toxice. Se recomanda consumarea lor o data pe zi.
Iata, asadar, schema unui regim vegetarian echilibrat, care este, de fapt, ovo-lacto-vegetarian. Asta nu inseamna ca nu exista si persoane cu o constitutie aparte, care pot sa tina un regim vegetarian radical, fara consecinte negative asupra sanatatii. Am cunoscut, e drept ca foarte rar, oameni cu totul deosebiti, care au depasit suta de ani, mancand doar legume si fructe crude, ori postind negru, peste 200 de zile pe an. In general, acestia sunt oameni cu o vointa sau cu o credinta iesita din comun, la care legile generale ale nutritiei nu se aplica. De asemenea, am intalnit bolnavi de cancer, sau cu boli degenerative, sau cu boli auto-imune grave, care au trait ani si zeci de ani, doar consumand legume crude, ori postind mult peste termenele acceptate de medicina oficiala. Aceasta, pentru ca in cazul lor s-a produs o mobilizare exceptionala, inexplicabila din punctul de vedere strict medical, a resurselor interioare ale organismului. Sunt cazuri exceptionale, care nu infirma regulile de mai sus, ci doar le completeaza.
Beneficiile regimului vegetarian
Regimul vegetarian si cancerul
Mai multe studii medicale (au fost citate in articolul din numarul trecut) au aratat fara dubiu, ca un regim vegetarian scade incidenta cancerului la jumatate. Vom completa aceasta informatie cu cateva detalii legate de alimentatia vegetariana, detalii care pot mari foarte mult procentajul persoanelor imune la aceasta cumplita boala. Asadar, cancerul este tinut la distanta de: consumul zilnic al fibrelor alimentare, de consumul la fiecare masa al legumelor si fructelor crude, precum si de excluderea alimentelor grase (in special a prajelilor), a alimentelor cu aditivi (celebrele E-uri), precum si a celor conservate. Daca le numaram, sunt cinci recomandari extrem de simple, banale in aparenta, dar cu efecte extraordinare in prevenirea si combaterea acestei boli teribile.
Regimul vegetarian si bolile cardiovasculare
Mai ales dupa 40 de ani, este bine sa adoptati, daca nu un regim lacto-vegetarian 100%, macar unul foarte sarac in carne. De asemenea, taiati de pe lista alcoolul, prajelile, tutunul, cafeaua. In schimb, consumati uleiuri presate la rece, seminte nepreparate termic de susan, de dovleac, de floarea-soarelui, precum si nuci. Aceste demersuri nu va vor face nemuritori, dar - conform statisticilor - va vor prelungi viata in medie cu 10 ani, va vor tine departe de spitale, de pumnii de medicamente contra colesterolului, a hipertensiunii, a trombozelor ori a ischemiei cardiace.
Regimul vegetarian si menopauza
Dupa 45 de ani, un regim alimentar in care legumele si fructele crude reprezinta 60-70% din hrana zilnica intarzie semnificativ momentul debutului menopauzei, facandu-l mult mai bland (fara teribilele bufeuri, accese de transpiratie, palpitatii, stari de depresie sau de nervozitate). Dupa instalarea menopauzei, regimul vegetarian cu multe cruditati previne osteoporoza, prolapsul anumitor organe, aparitia hirsutismului, a petelor senile pe piele.
Trecerea de la regimul cu carne la cel vegetarian este, in sine, o cura de slabire foarte eficienta. Dar dupa o perioada de cateva luni - un an, organismul se obisnuieste cu noua alimentatie si va tinde sa recastige kilogramele pierdute. Putem insa sa ne mentinem greutatea, ba chiar sa slabim in plus, apeland la doua demersuri simple: consumand multe fibre alimentare si mancand la fiecare masa multe legume si fructe nepreparate termic. O persoana care la fiecare masa consuma cca 70% din hrana sub forma de cruditati nu poate deveni obeza.
Regimul vegetarian si bolile emotionale
Mai multe cercetari recente dau ca sigura alimentatia vegetariana drept remediu de echilibrare emotionala. Persoanele depresive, anxioase, ori cu probleme comportamentale din sfera agresivitatii ar trebui sa renunte la consumul de carne si sa manance anumite alimente-medicament, cum ar fi cerealele integrale, polenul de albine, mierea de albine, semintele de dovleac, frunzele de salata si de laptuca, laptele de capra, merele (mai ales coaja lor), nucile.
Regimul vegetarian si imunitatea
Mai ales in perioadele de stres psihic sau de intensa solicitare fizica, este bine sa ne hranim vegetarian. Aceasta, deoarece hrana hipercalorica, in special carnea si grasimile saturate (adica provenite din produsele animale si din prajeli), deprima sistemul imunitar. In schimb, anumite alimente vegetale, cum ar fi uleiurile presate la rece din floarea-soarelui ori din masline, usturoiul si ceapa verde, polenul si mierea, nautul, germenii de grau, ajuta la intarirea imunitatii.
Regimul vegetarian si imbatranirea
Marea majoritate a produselor vegetale proaspete au proprietati intineritoare, stopand procesele degenerative si stimulandu-le pe cele de regenerare. Alimente cum ar fi graul si secara integrala, sucul de orz verde, fragii, maslinele, nucile, semintele de floarea-soarelui, soia, nautul, telina, patrunjelul, ceapa, usturoiul tin departe bolile batranetii. De asemenea, ele ajuta la mentinerea pana la varste inaintate a sanatatii sistemului nervos. Alzheimerul si cumplitul sau cortegiu de simptome (deteriorarea memoriei, lipsa coordonarii motorii, astenia etc.) sunt de pana la trei ori mai rare la populatiile cu alimentatie naturala si predominant vegetariana.
Regimul vegetarian, fertilitatea si potenta
Atat barbatii, cat si femeile beneficiaza de calitatile stimulatoare ale acestei forme de dieta asupra organelor reproducatoare. La barbati, simpla renuntare la carne, alcool si prajeli, corelata cu o intensificare a activitatilor in aer liber, duce in mai putin de un an la cresterea numarului si a motilitatii spermatozoizilor. De asemenea, scade simtitor probabilitatea aparitiei impotentei premature, din cauze vasculare si hormonale. La femei, excluderea carnii si trecerea la un regim cu multe vegetale naturale reduc simtitor numarul de boli inflamatorii ale ovarelor si anexelor, ce produc sterilitate secundara, de asemenea, stimuleaza productia de ovule si mareste probabilitatea fecundarii.
Exista contraindicatii la regimul ovo-lacto-vegetarian?
In conditiile in care au fost respectate principiile de alimentatie expuse in acest articol, nu sunt cunoscute cazuri in care aceasta forma de dieta sa fi avut efecte adverse.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
