"Fara muzica, viata ar fi o eroare", a spus filosoful german Friedrich Nietzsche. "Ea este forta invizibila care ne farmeca, ne misca pana la lacrimi, ne apropie unii de altii si ne imblanzeste." Muzica face omul sa fie om. Ea ne stimuleaza, ne face fericiti sau tristi. O asociem cu propria noastra copilarie, cu anumite locuri, persoane, mirosuri si evenimente speciale, cu o stare de bucurie, caci muzica, la fel ca si amintirile, este depozitata in acea parte a creierului nostru care guverneaza emotiile.
Unele cantece ne zguduie, altele sunt un adevarat balsam pentru psihicul stresat. Nu degeaba se fac atatea metafore legate de muzica: muzica sferelor, muzica poeziei, exprimandu-ne astfel incantarea pentru privelisti sau cuvinte ce ne mangaie sufletul.
Dar muzica face bine si sanatatii! Influenteaza functiile organice, bataile inimii, tensiunea arteriala si ritmul respiratiei. Ea calmeaza durerile, elimina spasmele, vindeca mai repede ranile si intareste sistemul imunitar. Probabil ca tocmai din acest motiv, grecii antici i-au atribuit zeului Apollo competente nu numai in muzica, dar si in medicina. In reprezentarile picturale, lui Apollo ii place sa pozeze cu o lira, un instrument asemanator harpei, despre care se spune si astazi ca ar avea puteri vindecatoare iesite din comun. Pentru a dovedi ca este adevarat, un chirurg din Illinois opereaza frecvent in prezenta unui instrumentist care canta la harpa muzica clasica. Din cincisprezece bolnavi anesteziati, la paisprezece, frecventa batailor inimii se reducea vizibil, iar la unul, ea cobora chiar de la 90 la 60 batai pe minut. Totodata, pacientii aveau nevoie de mai putin anestezic si ulterior se refaceau mai repede.
Harpa, un "medicament" pe reteta?
Explicatia este urmatoarea: pacientii operati asculta melodiile cu inima. Dupa numai cateva minute, miocardul intra in rezonanta cu harpa, la fel cum comutam un aparat de radio pe o frecventa anume. Aceasta se intampla deoarece undele sonore produc vibratii in corpul nostru.
Copiii nascuti prematur au sanse mai mari de viata prin muzica. Astmaticii respira mai usor.
Dr. Abraham Kocheril, sef de sectie la Carle Heart Center din Illinois, e convins ca intr-un viitor nu prea indepartat, melodiile interpretate la harpa ar putea fi prescrise ca medicamentele pe reteta, si ca muzica ar putea ajuta spitalele sa economiseasca multi bani.
Sunete care ne merg la inima
Daca pacientii doctorului Kocheril suportau operatia cu doze mai mici de anestezic, aceasta depindea si de genul muzicii care le era "administrata". Cele mai eficiente sunt melodiile cu un ritm ceva mai lent decat frecventa batailor inimii. Exista si alte exemple. Pentru a influenta pozitiv interesul pentru cumparaturi al clientilor, unele supermarketuri americane utilizeaza o muzica orientata dupa ritmul cardiac. Stomatologii recurg, de asemenea, la aceasta tactica. Si instrumentele muzicale, ale caror sunete se situeaza in registrul acustic al vocii umane, par sa aiba o actiune calmanta.
In psihoterapie, muzica a cucerit de mult un loc pe care nimeni nu-l mai pune sub semnul intrebarii. Pentru a veni in ajutorul bolnavilor, medicii si terapeutii folosesc frecvent, astazi, fotolii sau sezlonguri prevazute cu casti, dar si instrumente similare cu harpa, cum ar fi monocordul - o bucata de lemn plata, pe care sunt montate coarde, de regula acordate intr-o octava. Monocordul poate fi tinut fie in pozitie verticala, fie orizontal, si functioneaza prin ciupirea coardelor. In timp ce universul nostru cotidian este dominat de sunete compuse dintr-o diversitate de tonuri, sunetul egal al monocordului, ca o bataie de gong, produce o impresie acustica neobisnuita. El poate fi de folos si celor sanatosi. Aceasta vibratie sonora, ca un zumzet, invaluie spiritul si alunga incordarea. Pana si din Biblie aflam ca David cunostea acest truc: acum vreo trei mii de ani, baietandrul pastor a izbutit sa-l domoleasca, nu numai pe Goliat, ci si pe regele manios Saul - dupa cum se spune, cu un singur acord misterios. In Romania, rezultate de exceptie a obtinut, mai ales in vindecarea bolilor de plamani, d-na Georgeta Crainic, care folosea sunetele corzilor de chitara. A decedat recent, la 94 de ani.
Cand sentimentele ies din matca
Insa muzica poate fi o supapa si pentru oamenii la care mijloacele de comunicare uzuale s-au blocat. O constata, adesea, angajatii Clinicii de psihiatrie pentru copii si adolescenti din Viena. Meloterapeuta Jutta Mushott nu-l poate uita pe unul din pacientii ei, un baiat de zece ani, pe nume Jan. Noapte de noapte, el era torturat de cosmaruri, pana cand, in cele din urma, a fost adus la clinica. Diagnosticul: labilitate afectiva si deficiente motorii. Dupa numai cateva sedinte individuale, cu tratament muzical, Jan a fost capabil sa elimine frica ascunsa in el. "Cand cant frica, nu-mi mai e frica de ea", spune el..
Ritmul care ne ia cu el
Motivul pentru care omul reactioneaza cu atata sensibilitate la sunete este ca nervii nostri sunt extrem de receptivi la vibratii. Acest lucru functioneaza cel mai bine sub apa, unde unele frecvente se transmit de aproape cinci ori mai rapid decat pe uscat. Avantaj folosit nu numai de balenele dornice sa comunice cu rudele lor, ci si de baile termale din Occident. Acolo, cei ce se imbaiaza pot pluti in voie in bazinele luminate feeric, tinuti la suprafata de apa sarata, in acelasi timp ascultand muzica din difuzoarele plasate sub apa - aproape ca si cum s-ar fi intors la stadiul de embrion in pantecele mamei.
Omul incepe sa-si dezvolte un gust propriu pentru muzica inca din perioada de viata intrauterina. In primele saptamani, dupa procreere, urechea se distinge ca un mic punct, iar de la mijlocul lunii a patra, ea este complet formata ca organ auditiv. Un amanunt uimitor: si dupa nastere, sugarii isi amintesc de bucatile muzicale pe care le-au ascultat atunci cand se aflau in pantecele mamei. Faptul a fost confirmat de un experiment efectuat cu un grup de nou-nascuti, in clinica Baudelocque din Paris. De cate ori auzeau o piesa ce le era cunoscuta, bebelusii sugeau din biberoanele lor cu o expresie de satisfactie.
Compozitorii clasici
in programa analitica
Parintii ar trebui sa retina totusi un lucru: nu este indicat ca sugarii sa fie expusi unei solicitari permanente, prin audierea non-stop a programelor de televiziune sau radio. Intr-adevar, nenumarate studii atesta observatia ca muzica grabeste dezvoltarea creierului, dar principiul nu e valabil si pentru slagarele la moda. Gravidele relateaza ca pruncii lor inca nenascuti reactioneaza cu neliniste la sunetele aspre si puternice, pe cand cele armonioase le induc o stare de bine.
Primul loc pe lista de hit-uri a bebelusilor il ocupa - si nu e nicidecum o gluma - celebrul Cantec de leagan al lui Johannes Brahms. Cercetatorii au constatat ca nou-nascutii carora li s-a cantat aceasta bucata muzicala au luat mai rapid in greutate si s-au dezvoltat mai bine. Insa factorul hotarator pare sa fie nu atat melodia, cat ritmul. Datorita structurii sale, muzica clasica stimuleaza anumite zone ale creierului mai intens decat alte genuri muzicale. De aceea, in statele americane Georgia si Florida, viitoarelor mame li se pun la dispozitie, in spitale, Cd-uri cu compozitii clasice. In Florida, toate gradinitele au obligatia de a oferi prescolarilor muzica clasica...
Dar la noi? Oare acum, in perioada Craciunului, n-ar fi bine sa ascultam pe strada, in magazine si acasa, frumoasele noastre colinde? Melodiile lor sunt blande, leganatoare, impresioneaza usor. Oricine le asculta se simte fericit si impacat. Iar unde este emotie este si bucurie si, mai ales, sanatate. Sa le verificam, asadar, puterea terapeutica, acum, in pragul sarbatorii Craciunului.
Si cum va arata viitorul? Ne putem imagina o lume in care nu vom inghiti aspirina cand ne doare capul, ci vom asculta un concert de pian, inregistrat pe Cd? Sau in care bebelusii isi vor primi portia zilnica de clarinet ori de orga, in functie de profesia spre care vor sa-i indrepte parintii? Ideea de a promova muzica la nivel national este destul de veche. Napoleon spunea: "Dintre toate artele, un legiuitor ar trebui sa sprijine cel mai mult muzica".
Cum puteti folosi puterea muzicii
in viata de toate zilele - zece sugestii
1. Melancolie iernatica? Puneti repede un disc cu colinde si cantati impreuna cu el.
2. Orice voce are dreptul sa se faca auzita. Deci, lasati la o parte timiditatea si cantati dupa un Cd sau o caseta audio. Antreneaza increderea in sine si totodata va ofera prilejul unei distractii pe cinste.
3. Muzica drept ritual: cand va duceti copilul la culcare, adormiti-l cu un cantec. Daca v-ati saturat de cele mostenite din familie, apelati la o caseta. Cu colinde, de pilda, fiindca e vremea lor.
4. Muzica ne insufleteste si ne face creativi, prin urmare, o putem folosi cu rezultate optime la locul de munca. Bineinteles, va merge doar cu conditia ca toti colegii sa aiba acelasi gust in materie de muzica.
5. Permiteti-va o doza de adrenalina. Mergeti la concertul unei trupe de rock. O asemenea stare de betie colectiva trebuie experimentata, macar o data pe an.
6. Daruiti iubire si putere. Pentru un om deosebit, alegeti un Cd cu cantece deosebite. Va fi cu siguranta un cadou mai personal decat o pereche de sosete.
7. Curaj. Pana acum ati crezut ca n-aveti talent la muzica? Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca nu exista oameni nemuzicali.
8. Vi s-a urat de serile petrecute tte--tte cu televizorul? Mergeti sa cantati intr-un cor (bisericesc, de exemplu). Intareste sentimentul solidaritatii si al comuniunii.
9. Relaxati-va pe muzica, in cada de baie. In formula ideala, cantecele ar trebui sa aiba un ritm putin mai lent decat al inimii noastre, deci sub 60 de batai pe minut.
10. Faceti un gest umanitar cu muzica. Duceti-va la un concert de binefacere. Acolo, muzicienii renunta la onorariul cuvenit, iar castigul le revine unor organizatii care ii ajuta pe cei in nevoie.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
