Cultura pentru tineret
Dirijorul Voicu Enachescu
- directorul Centrului National de Cultura "Tinerimea Romana" -
"Nu este totul pierdut, cAta vreme sute
de bucuresteni din licee si facultati
iau cu asalt o institutie culturala"
Infiintata in 1878 de catre un grup de profesori de la liceul "Matei Basarab", in aceeasi atmosfera de inaltare nationala care a dus la fondarea concomitenta a Societatii "Romania Juna" din Viena, avandu-i ca principali corifei pe Eminescu si Slavici, Societatea "Tinerimea Romana" din Bucuresti isi propunea depistarea si sprijinirea tinerilor supradotati din diferite domenii de activitate. Elanul era mare la sfarsitul veacului al Xix-lea, dar a prins adevarate aripi dupa desavarsirea unitatii nationale, in primii ani de dupa 1 Decembrie 1918. Intre 1924 si 1927, din banii statului roman si prin colecta publica, este ridicat, pe Splaiul Unirii, peste drum de actualul Teatru "L.S. Bulandra", un impunator palat, a carui inaugurare o va face insusi Nicolae Iorga, printr-unul din memorabilele sale discursuri. De atunci, Societatea va avea constant un rol de prima marime in viata culturala a tineretului roman, reusind sa organizeze cele mai importante concursuri anuale de muzica, desen, teatru, literatura, dans, tehnica etc. In vremea regimului comunist, pentru care chiar sintagma "tinerimea romana" avea, in mod absurd, o conotatie "retrograda", Societatea a disparut, fiind inlocuita cu Ansamblul "Perinita" si Ansamblul artistic al Utc. A fost repusa in drepturile ei istorice abia in 1991, sub numele Centrul National Cultural "Tinerimea Romana", cand Ministerul Culturii l-a numit pe Voicu Enachescu, dirijorul celebrului cor de camera "Preludiu", in functia de director. Pastrandu-si caracterul oarecum elitist pe care i l-au conferit fondatorii, Societatea promoveaza si astazi, prin proiecte specifice unui centru cultural, profesionalismul si talentele de exceptie. In alaiul zgomotos al divertismentului de prost-gust promovat de televiziunile comerciale si de presa de scandal, esti tentat sa crezi ca viata noastra culturala, si in primul rand creatia tinerimii, s-a estompat pana la disparitie. Unii cred ca tinerii, sugrumati in masa de comunism si kitsch, ravasiti de incultura, n-ar mai fi capabili decat sa-si piarda noptile in discoteci si sa se zgaiasca la emisiunile Tv de duzina. Prea putini stiu ca exista Centrul National de Cultura "Tinerimea Romana", gazduit de acelasi palat interbelic inaugurat in 1927, pe care Voicu Enachescu il numeste "cutia de rezonanta a celor care iubesc arta si nu se dau batuti in fata agresiunii cotidiene a tranzitiei".
"Orice profesionist serios
isi poate sustine aici un recital al lui"
- Dupa cum arata sala de spectacole a Palatului Tinerimii - o bijuterie baroca tapetata cu foita de aur, necunoscuta celor mai multi dintre bucuresteni -, intre peretii acestui Centru se produc miracole. De ce atata discretie, maestre Voicu Enachescu?
- Avem un public al nostru, care urmareste afisele si e la curent cu tot ce se intampla aici. Aparem si la televiziune, e drept, cam rar, si mai ales cu corul "Preludiu", care a aniversat in noiembrie 2002 30 de ani de activitate artistica. In acelasi an, a obtinut cel mai frumos succes international din existenta sa: Locul I si Medalia de Aur, Premiul pentru cea mai buna interpretare in limba chineza, Premiul pentru cel mai bun dirijor la un festival international din Beijing. Despre performantele inregistrate pe tot globul de corul fata de care ma simt legat pe viata, criticul francez Marcel Corneloup a scris: "De cate ori va ascult, cred ca perfectiunea exista. Ce frumusete!". Suntem cunoscuti si pentru Ansamblul folcloric "Cununa Carpatilor", dar si pentru orchestra de camera "Philarmonia" si grupul de dans contemporan "Orion". In toate aceste departamente functioneaza un singur criteriu, atat la selectia noilor artisti, cat si la stabilirea repertoriului: profesionalismul, calitatea rezonabila a actului artistic.
- Cand vi s-a incredintat functia de director, in 1991, palatul era o ruina. Cum ati reusit sa-i dati stralucirea de azi?
- Cladirea era, intr-adevar, deteriorata, mai ales dupa cutremurul din 1977. Statea sa cada. Dupa cutremur nu s-a consolidat nimic, s-a dat numai cu var, sa nu se mai vada crapaturile. De aceea, prima mea actiune serioasa ca director a fost demararea consolidarii structurii de rezistenta si a restaurarii decoratiilor interioare. De sus, din sala de balet, se vedea prin pardoseala ce se intampla la etajul de jos, in sala de teatru. Am obtinut fondurile printr-un miracol, datorita semnaturii unui mare om de cultura, ajuns ministru: Andrei Plesu. In doi ani si jumatate, trustul de constructii "Eurocon" a injectat mii de tone de beton, palatul fiind astazi capabil sa reziste la un seism de 8,5 grade pe scara Richter.
- "O institutie publica de spectacole si turnee artistice" - astfel suna in mod oficial definitia actuala a Centrului. Cine, in afara angajatilor dvs., poate sustine aici un spectacol?
- Orice profesionist serios isi poate sustine aici un recital al lui. Clubul de jazz si Clubul de pop sunt de departe cele mai tentante. La subsol exista o sala speciala pentru astfel de concerte, cu bar si bufet, dupa modelul polonez. Studentii nu trebuie sa mai mearga prin diverse "laptarii", gasesc aici tot ce doresc, inclusiv jam-sessions cu Marius Pop sau Mircea Tiberian.
"Putem convietui foarte bine in paralel
cu discotecile si locurile
- Astazi, cand tinerii se refugiaza in lumea Internetului sau se lasa acaparati de show-uri de televiziune, mai are vreunul dintre ei interesul sa cante in cor?
- Tinerii de azi sunt la fel de profunzi ca oricare altii din timpurile nu prea indepartate. Problema e ca multi nu stiu de existenta noastra. Daca ne-au descoperit, ne raman fideli pentru multa vreme sau pe viata, cum este cazul celebru al lui Dan Spataru, care s-a pensionat ca fost angajat al nostru. Cei care intra prin concurs in formatiile noastre de cor, dans, balet si in orchestra simfonica vin direct de pe bancile liceelor si ale facultatilor. Odata admisi, sunt angajati cu contract si primesc salariu, ca in orice institutie profesionista. In sensul acesta, in ultimii ani avem sprijinul substantial al Ministerului Culturii, condus de acad. Razvan Teodorescu.
- Dupa toate aparentele, Centrul National de Cultura "Tinerimea Romana" este una dintre putinele institutii care preia in mod direct traditia cultural-artistica interbelica, in datele ei profund nationale si europene...
- Prin eforturile extraordinare care s-au facut pentru restaurarea palatului, in care s-au investit circa 20 de miliarde de lei, si prin productiile noastre artistice, credem intr-adevar ca suntem urmasii acelei perioade de inflorire culturala. Ne asteptam ca in scurt timp sa devenim un punct major de atractie pe harta cultural-artistica a Bucurestiului, o institutie europeana care poate concura pentru promovarea specificului romanesc in context international. In peisajul cenusiu al prezentului, Centrul nostru cultural propune o speranta, o raza de lumina. Nu este totul pierdut cata vreme sute de bucuresteni din licee si facultati iau cu asalt o institutie culturala ca a noastra. Putem convietui foarte bine in paralel cu discotecile si cu locurile "de pierzanie" ale Capitalei, fiindca stim ca, in cele din urma, stabilitatea si seriozitatea noastra vor castiga "competitia".
Cateva pareri
Cand in jurul nostru toate relele sunt puse in carca tineretului "decadent", "Tinerimea Romana" ne ofera o realitate atipica si prea putin cunoscuta: tinerii frecventeaza totusi, cu sutele pe saptamana, centrul lor cultural, fie in calitate de spectatori, fie ca artisti profesionisti. Reproducem, pe scurt, emotionante profesiuni de credinta, in fata carora paleste, credem, scepticismul cel mai adanc.
"Sper ca voi dansa pana ma vor lasa picioarele"
Bogdan Marinescu, student, dansator in ansamblul folcloric "Cununa Carpatilor": "Dansez din clasa intai si am ajuns sa stiu bine peste 30 de dansuri populare din toate zonele tarii. Acest Centru este o locatie perfecta din toate punctele de vedere. Sub indrumarea unui maestru coregraf ca Viorel Cioaca, repet zilnic si traiesc intens o pasiune care este insasi munca mea. Sper ca voi dansa aici pana ma vor lasa picioarele. Nimic nu te face mai mandru ca esti cine esti decat extazul si aplauzele nesfarsite ale spectatorilor europeni pentru care dansam in fiecare vara, acasa la ei. "Tinerimea Romana" da un sens intregii mele vieti".
"Poate ca ar trebui sa se faca mai multa publicitate"
Emanuela Pecheanu, absolventa a Universitatii de Muzica, membra a corului "Preludiu": "Prietenii ma intreaba: "Tu ce lucrezi?". Le raspund: "Cant", si ei ma invidiaza ca am o slujba ce corespunde perfect pasiunii mele din copilarie. Din pacate, muzica corala nu este prea iubita in zilele noastre, nu este prezenta pe canalele de televiziune si radio. Cand o descopera, la seratele Centrului nostru, elevii si studentii raman uluiti. Poate ca ar trebui sa se faca mai multa publicitate, deoarece noi suntem alternativa la discotecile zgomotoase, la spectacolele de prost-gust, de tip "Vacanta Mare", si la taiatul frunzelor la caini - "sport" practicat in masa prin cartierele noastre".
"Imi indulcesc anii de studentie"
Ana Bancescu, studenta la Conservator, membra a corului "Preludiu": "Invat si cant in acelasi timp. Ziua la cursuri, seara la repetitii. Din salariul de corista ma intretin si-mi indulcesc anii de studentie. Sunt independenta. Centrul Cultural este un factor extraordinar de culturalizare, deoarece pune pe harta Capitalei si alt fel de tineret decat cel blamat pentru delasare si incultura".
"Daca maine vine cineva si ne spune ca
ne taie salariile, nu renunt,
vin sa cant si nemancata"
Cristina Carp, absolventa a Universitatii de Muzica, studenta la a doua facultate, corista: "Cant de cinci ani la "Preludiu", cant cu ardoare de mica. Eu nu consider asta slujba. Daca maine vine cineva si ne spune ca ne taie salariile, nu renunt, vin sa cant si nemancata. Prin restaurarea salii de concerte s-a putut crea o stagiune artistica de invidiat. Este una dintre salile cele mai frumoase in care am cantat. Cine e deschis si are urechi de auzit sa vina doar o data, in trecere, sa se convinga. Nu ne va mai ocoli niciodata".
Ion Longin Popescu
Centrul National "Tinerimea Romana" functioneaza pe B-dul Schitu Magureanu nr. 2, Bucuresti. Programul artistic poate fi consultat la tel. 021/315.13.71 sau e-mail: tinerimearomana@b.astral,ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
