John Akeroyd
- Botanist din Marea Britanie -
"Romania detine o oferta absolut fascinanta de flori salbatice"
Mirajul naturii primare si al satelor ramase in tiparul vechimii lor le rapeste sufletul strainilor care ajung pe la noi. Bine ar fi sa pastram ceea ce Dumnezeu ne-a daruit mai mult decat altora
Botanistul englez dr. John Akeroyd s-a aflat la sfarsitul lui iulie in Bucuresti. Vizitator fervent al sudului Transilvaniei, de care este indragostit si caruia ii dedica o activitate stiintifica sustinuta, el este interesat si pasionat de bogata si variata flora salbatica a Romaniei, pe care o considera un tezaur european. Fermecat inca din anii copilariei de viata fascinanta a plantelor, Akeroyd s-a dedicat studiului botanicii la Universitatea "St. Andrews" din Scotia, apoi la Cambridge, unde a obtinut doctoratul. Au urmat zece ani in care a predat si a facut cercetari in cadrul Colegiului "Trinity" din Dublin, Irlanda si la Universitatea "Reading". In 1989 a parasit activitatea academica pentru a deveni consultant si scriitor liber profesionist in domeniul botanicii si al conservarii naturii, calatorind in tarile mediteraneene si din Europa Centrala. A scris multe lucrari si articole despre flora europeana, fiind in acelasi timp si autorul unor carti de mare succes despre plantele si florile salbatice ale planetei. In 1995, Akeroyd, impreuna cu colegul sau, Hugh Synge, a fondat publicatia "Plant Talk" ("Sa vorbim despre plante"), o revista bogat ilustrata, citita in peste 100 de tari. John Akeroyd locuieste la tara, in sudul Angliei, langa orasul medieval Salisbury, faimos pentru catedrala cu cea mai inalta clopotnita din Marea Britanie.
- Ce v-a adus in Romania si care este misiunea dvs. aici? A fost vorba despre o initiativa privata?
- Am vizitat Romania pentru intaia oara acum trei ani si de atunci nu obosesc sa revin. Iubesc tara dvs.! Oamenii pe care ii intalnesc pretutindeni sunt prietenosi si ospitalieri. Iar pentru un botanist de teren ca mine, Romania detine o oferta absolut fascinanta de flori salbatice. Ca sa nu mai vorbim despre pasari, insecte si alte soiuri de fiinte, care, pana la urma, depind tot de plante, intrucat reprezinta hrana si adapostul lor. Am explorat o parte din Carpati, Maramuresul si Transilvania, si peste tot am descoperit paduri, mlastini si campii inflorite, bogatii naturale care au disparut din Europa de Vest. Acolo nu mai exista nici pajisti, nici flori de camp. De pilda, Anglia a pierdut enorm din peisajul rural, din fauna salbatica si din flora - poate chiar pentru totdeauna. Si asta, in favoarea unor orase noi, in favoarea drumului asfaltat si a agriculturii intensive. In schimb, Transilvania sudica, zona ei care a fost populata candva de sasi, are cele mai bine prezervate pajisti de ses, pe care cresc, nederanjate de nimeni, imperii de flori salbatice. Facand comparatie cu alte teritorii din Europa Centrala si de Est, trebuie spus ca Romania poseda o biodiversitate uluitoare, o resursa naturala de zile mari. Vreau, asadar, sa-mi utilizez cunostintele privind plantele europene pentru protectia florilor salbatice si a zonelor rurale din Romania, pastrate, adesea, in forme de conservare care te uluiesc. In scopul acesta, lucrez acum alaturi de colegi englezi si romani, la fel de pasionati ca si mine. Prima vizita in Romania a fost facuta cu sprijinul Fundatiei "Mihai Eminescu", care lucreaza impreuna cu localnicii pentru conservarea bisericilor si a gospodariilor rurale. Initial, prieteni din cadrul Fundatiei m-au invitat doar sa vad superbele pajisti inflorite din Transilvania. Foarte repede, placerea s-a transformat intr-o munca de cercetare.
- De ce acordati atata importanta modestelor flori de camp?
- Plantele si habitatele lor sunt fragile si au nevoie urgent de protectie, iar florile salbatice ale Romaniei sunt pretioase, nu numai pentru romani, ci si pentru toti europenii. Multe dintre ele au devenit rarisime in Europa, dar mai presus de orice, aici e vorba de comunitatile uriase de plante, acele pajisti pestrite de flori, unice in lumea de azi. Romania ne ofera sansa nepretuita de a arunca o privire asupra peisajelor pe care stramosii nostri le cunosteau si le iubeau. Zona pe care o frecventez eu asiduu in Transilvania pare desprinsa din vechile basme ale Fratilor Grimm, pe care le citeam in copilarie. In tara dvs. au supravietuit atatea peisaje autentice, ramase ca in trecut - sate cu minunate bisericute, un orizont mereu umbrit de paduri, gradini superbe, impodobite de flori, curti taranesti care arata ca in urma cu sute de ani. Toate astea reprezinta o comoara! Ca sa nu mai vorbim de inaltimile populate inca de ursi si de lupi, animale disparute cu totul prin alte parti ale Europei. Aceasta este istorie vie, o realitate neasteptata, care seamana atat de bine cu orizontul copilariei noastre.
- Ce stiati despre florile Romaniei inainte de a veni aici?
- In anii 80, am fost unul dintre editorii publicatiei "Flora Europaea", un important inventar international al tuturor plantelor salbatice din Europa, publicat in cinci volume. Aveam, asadar, cunostinte de specialitate destul de extinse privind plantele europene. De-a lungul ultimilor zece ani am vizitat Polonia, iar mai nou, Romania. Cunosteam destul de multe flori datorita calatoriilor mele din alte parti ale Europei Centrale - din Grecia pana in Balcani. Am studiat plantele vreme de 30 de ani. In plus, invat tot timpul de la colegii botanisti romani din Transilvania si Bucuresti. Au facut o treaba foarte buna!
- Cum intentionati sa salvati florile Transilvaniei?
- Dupa cunostintele dvs., care sunt proiectele ecologice in curs de desfasurare in zona Transilvaniei? Si cine sprijina aceste eforturi?
- Noi incercam sa protejam intregul peisaj: numeroasele flori salbatice si superba arhitectura rurala deriva din si depind de agricultura. Agricultura organica si productia de bunuri de buna calitate, cum ar fi mierea si extractele din plante, ofera satenilor o modalitate considerabila de castig, dand astfel o sansa protejarii bogatei flore si faune salbatice. Zona Transilvaniei necesita o dezvoltare sustinuta, iar maniera pozitiva de a obtine aceasta dezvoltare o poate asigura chiar potentialul economic al agriculturii organice, produsele pe baza de plante, miere, ca si mestesugurile traditionale ori turismul ecologic. Da! Trebuie valorificate urgent talentele remarcabile ale taranilor. Satele romanesti se vor regenera si vor prospera numai daca va fi incurajata dezvoltarea turistica si economica la scara mica. Si astfel, va fi protejat si peisajul! Cum am spus, primele mele vizite in Romania au fost facute alaturi de colegii din Fundatia "Mihai Eminescu". Acum lucrez in principal impreuna cu Adept, o alta initiativa anglo-romana, care cauta sa promoveze agricultura organica si sa protejeze biodiversitatea. Printul Charles a fost foarte ferm atat in actiunile sale de sprijinire a ambelor proiecte, cat si in manifestarea afectiunii sale pentru Romania. Asa incat am fost incantat atunci cand am aflat ca Guvernul Romaniei va constitui o rezervatie naturala in zona Transilvaniei si ca s-a pus accentul pe bogatia de plante! Am vazut rezervatii similare in Polonia si am observat ca acestea au efecte pozitive in ce priveste natura si oamenii. Satele romanesti si locuitorii lor au cu-adevarat nevoie de acest tip de dezvoltare sustinuta. O splendida initiativa locala este Transilvania Ecomondo (Tmr) S.R.L. din Sighisoara, care produce uleiuri si tincturi de plante utilizate in medicina, cosmetica si pentru a da gust mancarurilor. Acesta este un exemplu clar al legaturii directe dintre biodiversitate si economie. Cred ca Transilvania de sud ar putea fi un model pentru celelalte judete ale Romaniei, ca si pentru celelalte tari ale Europei. Ce-i drept, acest gen de proiect nu poate functiona decat avand sprijinul public adecvat. Toata lumea are nevoie de plante si majoritatea oamenilor le cauta, ele nu exista doar pentru botanisti! In sensul acesta, rasfoind cateva exemplare din "Formula As", am fost placut surprins sa descopar ca directoarea revistei a inclus articole despre plante, despre produse pe baza de plante si terapia cu plante medicinale. Putine periodice din Anglia - si noi suntem o natiune innebunita dupa plante si dupa gradini - aloca atat de mult spatiu botanicii si importantei plantelor. Mult noroc revistei "Formula As"! Ea acopera o atat de mare varietate de subiecte!
- Cand veti reveni in Romania?
- Sper sa ma intorc pe la mijlocul toamnei. Sunt multe de facut! Mi-as dori sa vad sofranul de toamna in floare si sa culeg cateva ciuperci comestibile!
Silvia Kerim / Ines Hristea
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
