Universitatea de vara de la Izvorul Muresului"Pentru multi dintre noi, integrarea europeana este in primul rand o integrare in Romania!"
Saptamana trecuta s-a incheiat la Izvorul Muresului cea de-a cincea editie a Universitatii de Vara. Organizate de Centrul European de Studii Harghita-Covasna, de Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, de Despartamantul Astra si de Oficiul pentru Drepturile Minoritatilor, cu sprijinul Ministerului Comunicatiilor, cursurile din acest an s-au bucurat de o larga participare a tinerilor studenti romani din "ocolul tarii", adica din tarile vecine, dar si din Franta, Belgia, Germania etc., semn al importantei acordate de autoritati temei dezbatute: "Tinerii romani si integrarea euro-atlantica".
In ciuda trecutului sau plin de amintiri uteciste, Izvorul Muresului este in prezent o adevarata tribuna de dezbateri pe probleme nationale, de definire a identitatii spirituale a romanilor din lumea intreaga. Asezata sub patronajul spiritual al episcopului de Covasna si Harghita, Prea Sfintia Sa Ioan Selejan, reuniunea recenta, de la care n-au lipsit mai-marii zilei de la Externe, de la Invatamant, de la Integrare si din Parlament, a dovedit ca o tema destul de arida, rupta din limba de lemn a Uniunii Europene, isi poate gasi interpretari vii, dinamice, sincere. Acolo unde candva rasunau sloganuri de trista amintire, azi se pun cu adevarat la cale directii de importanta strategica, se lamuresc raporturile noi din lumea unipolara, se fac pariuri cu viitorul. Romania nu e singura in lupta de castigare a bunavointei occidentale (desi, vrem sau nu vrem sa recunoastem, nu si-a facut temele la capitolele Coruptie, Mediu, Deconspirarea Securitatii, Reforma economica). Romania e sprijinita sufleteste de toti romanii din jurul granitelor, de aceia care o iubesc fara nici o conditie. Destepti si plini de sperante, ei stiu ca un succes al Romaniei ar insemna o imbunatatire a conditiei lor de minoritati nationale in Ungaria sau Ucraina, o intarire a pozitiei lor in fata autoritatilor din tarile de resedinta. Iata, pe scurt, cateva ganduri adresate cititorilor nostri de catre un grup de participanti la dezbaterile de la Izvorul Muresului.Grozdana Blagojevici - Serbia
(Studenta la Facultatea de Jurnalism din Bucuresti)
"Dupa unii istorici, suntem 800.000 de romani curati in Timoc"
"Vin din Bor, capitala neoficiala a Timocului Sarbesc, orasul in care traiesc mii de romani. Sunt membra fondatoare a Asociatiei Culturale a Vlahilor din Timoc, creata de absolventii universitari ai facultatilor din Romania, in scopul apararii identitatii culturale romanesti din Timoc - una din zonele uitate ale Europei. Asteptam rezultatele recensamantului, desi suntem constienti ca multi si-au pierdut identitatea in timp, in urma asimilarii si a presiunii guvernelor sarbesti, care nu ne-au recunoscut drepturile. Dupa unii istorici, suntem 800.000 de romani curati, nu aromani. Multe familii intampina insa dificultati in a-si afla originea, deoarece nu mai exista documente.
Cursurile de la Izvorul Muresului mi se par foarte bine organizate, deoarece ni s-a dat posibilitatea de a vorbi cu oameni politici, altminteri inabordabili. Le-am spus despre romanii din Timocul Sarbesc inca de anul trecut, astfel ca, de data asta, nimeni n-a mai fost surprins sa auda despre compatriotii mei. Am fost bucuroasa sa-i intalnesc pe fratii nostri din Ucraina, Ungaria, Bucovina si Bulgaria. Avem probleme comune, deci putem gasi solutii comune. E o ocazie de a ne uni in jurul ideii romanesti. Pana la urma, integrarea europeana este pentru multi dintre noi o integrare in primul rand in Romania."Ivo Filipov Ghiorghiev - Bulgaria
(Student la Facultatea de Medicina din Craiova)
"Identitatea romaneasca este credinta noastra"
"In Timocul Bulgaresc, langa Vidin, exista 31 de sate compact-romanesti (cu o populatie de circa 150.000 de oameni) in care se mentin limba romana si obiceiurile stramosesti. Noua ni se alatura sute de mii de aromani, raspanditi mai la sud. Nu suntem veniti de niciunde, acolo sunt osemintele strabunilor nostri, acolo o sa ramanem si noi. Dar, din pacate, in 120 de ani, de cand Bulgaria a fost eliberata de sub jugul turcului - cand romanii au jucat un rol hotarator -, nima n-a zis o vorba despre comunitatea noastra. Dupa 1918, limba romana a fost interzisa, cartile au fost arse si preotii alungati. Asa am ajuns in ziua de azi, in Bulgaria democratica (pe care occidentalii ne-o tot dau ca exemplu de toleranta si europenism - n. r.), ca o populatie asa de numeroasa ca noi sa nu fie acceptata ca minoritate nationala, ci doar, in mod jignitor, ca "grup etnic". Speranta ne e in noul guvern condus de fostul rege Simeon al Ii-lea, un om exceptional, care vrea sa faca foarte multe pentru Bulgaria, dar ma tem ca nu este lasat.
Am venit la Izvorul Muresului pentru a doua oara, cu hotararea de a sustine pe oricine se bate pentru Romania, pentru pozitia ei demna pe continent. Stiu ca e greu, dar cred ca vom reusi, deoarece este in logica lucrurilor sa mergem, impreuna cu vecinii, in marea familie a tarilor cu adevarat democrate. Suntem oameni tineri, cu sufletul deschis, care am gasit aici o sansa de a intelege cine suntem, unde ne aflam in spatiul romanesc - cu spiritul, cu munca, cu tot ce am facut fiecare pentru propasirea romanitatii. Identitatea romaneasca este credinta noastra; cetatenia europeana este tinta noastra."Carolina Belali - Ucraina
(Studenta la Scoala Nationala de Stiinte Politice din Bucuresti)
"Sunt din Reni, de acolo de unde graiul romanilor se face greu auzit"
"Sunt din Reni, Ucraina, de acolo de unde glasul romanilor se face greu auzit in Tara. Dorim, cu voia Domnului, integrarea euro-atlantica a Romaniei, caci numai atunci va putea sa-si sprijine mai eficient fiii ramasi in afara granitelor actuale. Dorim si integrarea Ucrainei, fiindca numai parteneriatul in structurile democratice occidentale poate rezolva problemele istorice dintre cele doua tari. In cadrul reuniunii de fata, din discursurile unor ministri, am observat o receptivitate mai mare la problemele romanilor din jurul tarii. In fine, un raport asupra minoritatilor romane din tarile vecine a fost facut chiar de catre cei care cunosc nemijlocit situatia, nu de functionari grabiti ai unor ministere, cum s-a intamplat pana acum. De data aceasta, sunt sigura ca oficialii romani au o viziune mult mai clara fata de romanitate in intregul ei. Am vazut aici un semn de profesionalizare a clasei politice. In Uniunea Europeana si Nato nu se va putea, oricum, fara profesionisti in politica."Nicolae Toderas - Basarabia
(Redactor la revista "Acum")
"Ne-am unit pentru a sustine tara"
"Mi-a fost foarte greu la inceput sa parasesc Soroca, tinutul meu natal. Ma gandeam: ce va fi acolo, in Romania? De mai bine de doi ani insa mi-am dat seama ca de aici, din Tara, pot face mult mai mult pentru romanii de dincolo de Prut decat daca ramaneam acasa. Am inteles care sunt bazele problemei basarabene, de jos, de la nivelul omului obisnuit. Proiectul cu publicatia "Acum" a venit de la sine, deoarece este destinata tuturor romanilor aflati cu privirile atintite spre Tara Mama.
Referindu-ma la Izvorul Muresului - inima tarii -, imi dau seama ca, in cursul editiei a cincea, s-a realizat ceea ce nu s-a putut face timp de 12 ani. Tinerii romani de pretutindeni s-au unit pentru a sustine Tara. In viitorii ani, vom lansa niste proiecte care vor cantari greu pentru viitorul Romaniei si al comunitatilor romanesti din jur. Guvernul de la Chisinau se teme de faptul ca studiile in tara, dar si reuniunile precum aceasta, ne deschid ochii asupra adevarului. Au stopat deocamdata bursele oferite de Romania pentru studentii si elevii basarabeni si cred ca au si ei dreptate intr-un fel: fiind comunisti, cu mentalitati mediocre, avand interese proprii, si-au dat seama ca pierd acel teritoriu. Mai ales ca noi, facand studii incomparabil mai bune decat cele din Republica Moldova, ne intoarcem acasa si-ncercam sa schimbam sistemul, penetrand, in mod firesc, structurile de conducere."Dimitrie Cazangiu - Albania
(Medic stomatolog din Tirana)
"M-am incalzit la suflet"
"Am fost singurul aroman prezent la Universitatea de Vara. Numai in Albania sunt peste 185.000 de aromani - ceea ce, la o populatie de 3 milioane de locuitori, reprezinta un procent semnificativ.
Ce mi-a placut la aceste cursuri a fost posibilitatea de a ma intalni cu altii ca mine, tineri idealisti si patrioti. M-am incalzit la suflet si vreau sa merg mai departe, sa rezolvam problema dialectului aroman in scolile din Albania, unde, in principiu, oficialitatile nu se opun. Am fost incurajati si de prezenta ministrilor din Guvernul de la Bucuresti, ceea ce arata ca situatia noastra este azi mult mai cunoscuta in sferele politice romanesti, decat in urma cu cativa ani."Adela Burca - Ucraina
(Studenta la Facultatea de Litere din Bucuresti)
"Lucrez la proiectul <<Romanismul la el acasa>>"
"Am venit din Reni pentru a deveni analist european. Scoala de Vara la care am participat m-a luat prin surprindere; nu m-am asteptat la acest regal de personalitati, cu care am purtat dialoguri cand placute, cand mai putin placute. In fine, a aflat si doamna ministru al Invatamantului ca multe atestate de studii, inclusiv diplomele de bacalaureat, se cumpara in Romania. I-am cerut organizarea de examene, mai ales pentru cei care vin din Republica Moldova, obisnuiti sa-si cumpere notele.
Scoala de la Izvorul Muresului m-a ajutat, practic, sa ma identific eu, ca persoana. Am invatat cum se fac proiectele cu sanse mari de finantare europeana. Lucrez, deja, la tema <<Romanismul la el acasa>>, ce va fi urmata de proiecte referitoare la situatia romanilor din Timoc si din alte zone in care traiesc romanii."Ion Longin Popescu
Fotografii de Daniela Soros
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
