Un exemplu luminos
Cea mai buna trambulina pentru afaceri a fost, este si va fi sa te ai bine cu Puterea. E secretul care sta la temelia multora dintre averile de la marginea oraselor, cu etaj, piscina si bodyguarzi la poarta. Toti, de la ministru la simplul functionar de prefectura, se inghesuie sa-si dea cu presupusul cine ar trebui scaldat in aur si de ce. Consilierii Capitalei, de pilda, au intrat cu totul in borcanul cu miere al bugetului local. Putini sunt cei care sa nu sape la ora actuala o groapa pe banii comunitatii. E o fatalitate a tranzitiei romanesti. Cei mai buni afaceristi sunt tot alesii pe liste la scrutinul popular. Daca nu sunt inainte de vot, devin dupa ce sunt scosi din urne si se apuca sa puna tara la produs. Deverul e mare. Un consilier de oras face cat un primar de sat, iar un consilier din Bucuresti - cat doi primari din orasele de provincie.
Nu e consilier in tara sa nu-i invidieze pe capitalistii din Capitala. Gropile neastupate, covrigii din cozile cainilor comunitari si canalele infundate sunt izvoare de bogatie pentru firmele consilierilor. Cum tara e saraca si n-are bani pe masura poftei alesilor locali, acestia nu au alta solutie decat sa faca gauri tot mai adanci in bugetul local. Si se descurca oamenii. Mai fac un imprumut nerambursabil, mai primesc niste fonduri de la buget sau din banii Comunitatii Europene pe care-i baga in asociatii si fundatii. De vila, se-ntelege.
Ionel Viorel Moisin, consilier in comuna sibiana Rosia, n-a avut bani de-o vila, nici sa puna de-o fundatie. Comuna e saraca, iar gropile din drumuri, respectabile, sunt de la mama natura. Consilierul trebuie sa se descurce cu mijloace locale. D-aia a fost ales, ca e gospodar, nu? Daca ai ochi bun, nu se poate sa nu vezi resursele locale care pot fi exploatate cu succes. Si Ionel are si ochi, si simt de gospodar. El si-a luat un cersetor. Ce-ati fi vrut sa faca? Sa-l trimita in spatiul Schengen, sa stea cu mana intinsa in tara straina, asteptand mila de la francofoni? Sa strice imaginea fascinantei Romanii cu hainele lui rupte si cu dictia lui imposibila in franceza? De unde bani de investit in cursuri de graseiat? Si cine-ti garanteaza ca, dupa un succes la Paris, investitia se mai intoarce acasa?
Nici nu stiti ce folositor poate fi un cersetor la casa omului, mai ales daca e infirm, ca Ioan Milea, omul trimis la produs de consilierul Moisin. Milea a ramas fara picioare acum cinci ani si-si ducea zilele in carucior. O vreme l-a ingrijit sora lui, insa, pe principiul frate-frate, dar branza-i pe bani, l-a cedat Olimpiei Tili, o cunoscuta care a si platit ceva bani. Tanti Oli nu l-a lasat pe Ioan sa stea degeaba. L-a trimis la cersit. Apoi, pentru a avea de partea ei si legea, s-a intovarasit cu consilierul de la Rosia, punand de-o intreprindere mica, dar vioaie. Olimpia era proprietara de facto, insa consilierul era cel care-l ducea zilnic cu masina la Sibiu si-l consilia in alegerea locului cu vad bun la mila crestina. Ioan Milea si caruciorul produceau un milion pe zi. Bani buni, neimpozabili! Toti incasati fara fasoane de tanti Oli si de consilier. Invalidul era multumit totusi. Primea de mancare si, uneori, cate-o haina. Basca, dusul cu masina la munca! Consilierul zice ca avea motive sa faca pe taximetristul. E pensionat de boala si trebuia sa mai castige un ban pe langa ce-i da Statul. Ce sa faca? Sa se apuce de cersit, el, ditamai consilierul?! Asa face un ban cinstit, nu-l fura si mai face si o fapta buna. Un exemplu de afacere prospera, din care toti au de castigat: tanti Olimpia si consilierul comunal - bani, iar Ioan Milea - sentimentul ca nu este chiar o povara pentru societate, din moment ce intretine doi oameni din munca lui! Exact cum face Guvernul cu banii incasati de la contribuabili. Din care plateste si consilierii! Europa sa fie linistita. Stim si noi sa ne so-cializam infirmii si cersetorii!N.C. Munteanu