Ecologie

Ecologie. Tara este cu noiDaniel Sandru. - redactor sef adjunct "Flacara Iasului" -Lacrimi de aur in valea plangerii. Sunt unii oameni care cred ca absolut orice se poate cumpara: rasul copiilor, adierea vantului, lacrimile mamelor si strigarile strabunilor, memoria timpului si insusi viitorul vietii....

Ecologie

Tara este cu noiDaniel Sandru
- redactor sef adjunct "Flacara Iasului" -Lacrimi de aur in valea plangerii

Sunt unii oameni care cred ca absolut orice se poate cumpara: rasul copiilor, adierea vantului, lacrimile mamelor si strigarile strabunilor, memoria timpului si insusi viitorul vietii. Rupti de pamantul mantuirii ori pur si simplu venetici, tot felul de costumati de trotuar coboara din limuzinele lor luxoase in cate-un vad de munte, insotiti de ingineri, desfac pe parbrize coli albe de hartie si traseaza niste linii, inchipuindu-se mici dumnezei. Si, uneori, cu acordul tacit al celorlalti (iar de obicei acesti "ceilalti" sunt mai-marii zilei), ei deseneaza pe foile lor de proiectare destine de oameni, ba chiar mai mult, destinele unor intregi comunitati. Cam asa s-a intamplat intr-un loc aflat foarte departe de Iasi, si totusi un loc ce ar trebui sa fie apropiat sufletului oricarui roman: Rosia Montana, antica asezare din Muntii Apuseni, pamant sfintit de sangele generatiilor de moti, care a devenit de aproape doi ani tinta poftelor pe baza de dolari ale unei Companii australiene, Eurogold Corporation, condusa de un roman care a uitat limba istoriei si e animat acum doar de visul imbogatirii. Atestat la 131 d. Hr. si cunoscut de catre romani sub numele de Alburnus Major, tinutul acesta este unul de vis, nu doar prin oamenii sai, ci si datorita bogatiilor din subsol. Bogatii pur romanesti, sute de tone de aur si argint, care, potrivit intelegerilor politicii de dupa colt, ce se practicaÊin parca prea mizerabila noastra tranzitie, ar urma sa intre in exploatarea Companiei sus-amintite. Dar nu ar fi numai atat. Caci nu doar aurul strabunilor, plans cu lacrimi de sange, ii tine in loc pe acesti oameni, pe moti, in al caror ajutor a sarit, printr-o serioasa campanie de presa, cunoscuta revista bucuresteana "Formula As", ci mult mai multe lucruri, pe care capitalistul "guler-alb" n-are cum sa le inteleaga. Nu ca ar fi o diferenta de grad: e o fundamentala diferenta de comprehensiune a existentei. Ce-i leaga pe urmasii lui Horea si ai lui Avram Iancu de aceste locuri?! Odata rostite aceste nume, intrebarea devine deja lipsita de sens. Si totusi, pot incerca un raspuns: nestramutata lor dorinta ca locuintele, bisericile si osemintele celor vechi sa ramana acolo, dimpreuna cu toate bogatiile pamantului, aflate sub steampuri (cate vor mai fi existand), demnitatea lor de oameni, care nu ar suporta sa vada cum acest minunat plai al statorniciei romanesti e transformat intr-o vale a plangerii, unde sa curga suvoi lacrimi de aur in buzunarele altora.
Cu toate astea se vor lupta nechematii de la Eurogold, sunt convins, cu sau fara sprijinul autoritatilor. Cu toata aceasta neclintire a motilor din Tara de Sus, caci acolo unde n-au putut "parca" nicicand tancurile sovietice, de ce-ar putea ateriza, in fond, dupa cheful lor, elicopterele globalizarii fortate? E drept, identitatea din veacuri nu-i o arma fizica, de distrugere, asa cum sunt probabil buldozerele ori cianurile care ar fi folosite la exploatarea aurului de sub Rosia Montana, ce ar distruge asezarea. Si totusi, mie imi pare cu mult mai puternica, trecand dincolo de vremelnicia piticilor politici ori a muritorilor dolari.

Gaudeamus igitur!

Salutam cu bucurie si satisfactie Apelul cadrelor didactice de la Academia de Studii Economice din Bucuresti. Text-scoala de analiza a unui posibil dezastru, realizat de crema stiintei economice romanesti, el dovedeste ca intelectualitatea noastra nu doarme, ca este capabila de solidarizari pozitive cand e vorba de interesul national. Speram ca analiza cuprinsa in apel sa binemerite atentia factorilor de decizie de la conducerea tarii ca venind din partea unor specialisti. Romania nu trebuie sa devina latrina celor mai poluante industrii de pe mapamond.
In acelasi context universitar, le multumim studentilor si profesorilor de la Facultatile de Istorie din Bucuresti si din Cluj, precum si studentilor medicinisti din capitala Ardealului, pentru numarul impresionant de adeziuni pe care ni le-au expediat.
Gaudeamus igitur!
"Formula As"

Rosia Montana nu moareApelul cadrelor didactice de la Academia De Studii Economice din Bucuresti

Noi, cadre didactice din Academia de Studii Economice din Bucuresti, semnatari ai acestui apel, solicitam Presedintelui tarii, primului-ministru, ministrului Industriei si Resurselor si ministrului Apelor si Protectiei Mediului sa intervina pentru sistarea proiectului Rosia Montana, deoarece nu exista argumente privind eficienta economica, sociala, de mediu etc. pentru Romania.
S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A., firma constituita in 1997, are intentia de a deschide un vast santier pentru efectuarea unei exploatari la zi a zacamintelor de aur, argint si uraniu de la Rosia Montana. Proiectul prezinta in realitate toate datele unui esec economic si ale unui dezastru ecologic. Dintre dimensiunile acestui proiect pot fi retinute:

1. Dimensiunea tehnica

Toate materialele publicitare invoca estimari privind dimensiunea zacamantului: circa 300 tone aur, 1500 tone argint si uraniu. Nici o institutie si nici un specialist roman nu s-a pronuntat public asupra problemei. Romania are cateva experiente nefericite generate de ignorarea parerii specialistilor. De exemplu, intre 1980 si 1986, pentru sanatate si asistenta sociala s-au alocat cumulat 4,6 miliarde lei, in timp ce pentru investitia Termocentrala Anina s-au alocat 11,5 miliarde lei, obiectivul fiind abandonat, solutia tehnica nefiind adecvata calitatii zacamantului; exploatarea de minereu din Muntii Caliman a necesitat decopertarea a circa 60 milioane tone de steril pentru a exploata la zi un zacamant de sulf ce s-a dovedit neprocesabil.
Erorile nu trebuie repetate, de aceea si specialistii romani trebuie sa-si spuna cuvantul si sa fie ascultati.


2. Dimensiunea nationala

Daca este adevarat ca valoarea zacamantului este de circa 3 miliarde dolari, de ce nu a efectuat Statul roman exploatarea zacamantului? De ce sa se multumeasca Statul roman cu un venit de 2% din total, cand ar putea si ar trebui sa se apropie de 100%? Care este ratiunea economica pentru care aceasta firma ar urma sa beneficieze de scutiri de taxe, inclusiv vamale, in timp ce firmele romanesti, salariatii sunt doar platitori de taxe si impozite? Prin participarea Statului roman, prin Rac Deva, cu 20% la noua firma, se asigura implicit o subventionare a unei activitati economice private. Pe ce temei legal? Aceasta in timp ce se insista pe reducerea subventiilor din economie.
Este necesara protejarea interesului national si respectarea legilor tarii.

3. Dimensiunea morala

Exploatarea aurului se realizeaza in zona din perioada romanilor. Daca este adevarat ca zacamantul valoreaza peste 3 miliarde dolari, pentru ce Guvernul roman a cedat dreptul de exploatare pentru 3 milioane dolari? Romania si romanii nu vor fi mai bogati prin eventuala incasare a acestei sume, dar generatiile viitoare sigur vor fi mai sarace.
Exploatarea resurselor nu trebuie efectuata pana la nivelul epuizarii. Dezvoltarea trebuie sa fie durabila.

4. Dimensiunea istorica

Existenta galeriilor romane din cea mai bogata zona aurifera din Dacia este o dovada a genezei poporului roman, ce trebuie pastrata si pusa in valoare.
Trecutul trebuie valorificat, nu distrus. Un popor fara istorie este un popor fara viitor.

5. Dimensiunea
ecologico-turistica

Exploatarea la zi a unei suprafete de 500 km2 necesita o decopertare uriasa, dislocarea unui volum insemnat de steril, transportul si depozitarea acestuia. Unde? In alte zone ce vor fi distruse! Cine garanteaza ca Legea se va respecta si ca investitorul va reface terenul? Exista precedente nefericite pe plan mondial, dar si in tara. In Caliman, la Rosia Poieni, peisajul pare selenar; cate sute de ani vor trece pana la refacere?
Locuitorii din zona au dreptul accesului la modernitate; de dragul aspectului satului arhaic nu pot fi condamnati sa traiasca cu un secol in trecut. Dar exista o multitudine de solutii de valorificare a potentialului turistic, prin conservarea mediului si nu prin distrugerea lui.
Accesul la modernitate trebuie efectuat prin conservarea si nu prin distrugerea mediului!

6. Dimensiunea fezabilitatii afacerii

Exista toate semnele ca se prefigureaza o afacere speculativa, din care Romania detine o colectie bogata. Cateva argumente, fara detalii: initiatorul afacerii, investitor strain, infiinteaza mai intai doua firme off-shore; solicita si obtine initial dreptul de valorificare a bazinelor de decantare, in care se depoziteaza slamurile rezultate din procesul imbogatirii minereurilor, obiect si subiect abandonat; realizeaza un proces de "rostogolire" din firma in firma, pentru cresterea artificiala a valorii noilor firme si pierderea "urmelor", fiind schimbat si obiectul activitatii; astfel apare Rosia Montana Gold Corporation, prin asociere cu Minvest S.A. (societate de stat, dar la care actionar majoritar - 80% - este investitorul strain); in baza documentelor de concesiune obtinute de la Statul roman, acesta inscrie firma la bursa din Vancouver; o campanie mediatica bine orchestrata privind inceperea lucrarilor creste valoarea firmei, care este transferata la bursa din Toronto. Astfel, un S.R.L. obscur ajunge sa fie cotat ca firma valorand 1 miliard de dolari.
Pe de alta parte, populatia din zona Rosia Montana, saraca, dependenta de sectorul minier, este ametita de sumele vehiculate ca despagubiri pentru stramutare; Statul roman este ametit si el de numarul de locuri de munca vehiculat in proiect.
Scenariul, usor previzibil, este urmatorul: deschiderea santierului, stramutarea localitatii si o campanie mediatica sustinuta vor duce la cresterea cotatiei firmei si la vanzarea de actiuni. In momentul in care ar trebui sa apara primele rezultate, firma intra in faliment.
Care ar fi pierderea pentru Romania? O pierdere de imagine privind mediul de afaceri romanesc, o populatie dezradacinata din locurile natale si saracita, vestigii arheologice distruse, dar, si mai important, un dezastru ecologic de proportii, de care nu va fi gasit nimeni vinovat.
Proiectul Rosia Montana nu este fezabil.
Acest Apel a fost semnat (in ordine alfabetica) de:Conf. dr. Crisan Albu, lect. dr. Felicia Alexandru, asist. Manuela Alexe, prof. dr. Ana-Michaela Andrei, conf. dr. Tudorel Andrei, prof. dr. Marin Andreica, prof. dr. Coralia Angelescu, prof. dr. Constantin Antonescu (secretarul Senatului), prof. dr. Constantin Apostol, conf. dr. Vasile Avram, prof. dr. Virgil Balaure