Romania a pierdut toate bataliile pe frontul din Basarabia"Oare la Bucuresti nu se vede ca problema limbii romane este o problema politica?"- Abecedarele tiparite la Bucuresti au fost scoase din scolile romanesti pe motiv ca sunt "infestate", desi intre Romania si Ucraina s-a semnat un tratat, conform caruia romanii si limba romana sunt protejati la "standarde europene" - Presa din cele doua provincii istorice este pe cale de disparitie, din cauza lipsei de bani - Televiziunea romana, accesibila si-n Basarabia, n-are nici un fel de "emisie" patriotica -
Sunt cunoscute intentiile "turcitului" Voronin, recent alesul de la Chisinau, de a sabota limba romana, ca unica si fireasca limba de stat in Basarabia. Ca si cand nu ar fi fost suficiente distrugerile aplicate sistematic asupra ei de puterea sovietica, si aflata abia la inceputurile unei mult asteptate renasteri, limba romana vorbita peste Prut se vede iarasi confruntata cu "Gingis Han" care - nici mai mult, nici mai putin - doreste sa-i impuna o "sora" mai mare, draga comunistilor moldavi: limba rusa - un "vehicul" perfect, care va anula, cred unii, si modestele cuceriri de pana acum ale limbii romane.
Se impune, cred, o precizare: nu avem nimic impotriva limbii ruse - limba unei mari culturi, dar suntem impotriva folosirii ei ca arma politica de catre tot felul de cozi de topor ale imperialismului moscovit de azi si dintotdeauna.
Alertati de pericolul iminent al pierderii pozitiei cucerite in 1991, ca ecou al hotararii Marii Adunari Nationale din august 1989, de la Chisinau, cand o jumatate de milion de oameni au cerut ca limba oficiala a statului sa fie romana, intelectualii basarabeni nu pot accepta cu mainile incrucisate actiunea celor straini de neam si tara. Pozitia lor este hotarata, desi ar parea multora tardiva; ei nu vor sa urmeze catastrofalul exemplu al partidelor democratice care nu au fost in stare sa se uneasca pentru a candida impreuna in alegerile din februarie. Responsabilitatea lor in fata istoriei este clara. Luandu-i in ajutor pe confratii din celalalt mare tinut romanesc furat, Bucovina de Nord, basarabenii s-au reunit recent la Bucuresti, sub auspiciile Fundatiei Culturale Romane, pentru a analiza in detaliu starea de fapt a limbii romane la Chisinau si Cernauti, in cadrul simpozionului "Limba romana - incotro?".
"Trebuie sa avem grija de cei care vin dupa noi, ca ei sa vorbeasca o limba curata"
Analizand efectele nefaste ale statutului incert al limbii romane din Basarabia asupra situatiei scolilor romanesti din Ucraina, precum si asupra publicatiilor romanesti din regiunea Cernauti, Alexandrina Cernova, profesoara la Universitatea din Cernauti, a spus: "Romanii din Bucovina au fost dintotdeauna trilingvi: fie romana - ucraineana - germana, fie romana - rusa - poloneza, fie romana - ucraineana - poloneza. Cu toate acestea, la sate, romana a ramas curata, influente alogene notabile fiind inregistrate numai in orase. De aici si calitatea limbii din ziarele noastre, o buna parte dintre ele nefiind scrise de profesionisti. Cu exceptia publicatiilor <<Zorile Bucovinei>>, <<Plai Romanesc>> si <<Arcasul>>, celelalte ziare sunt scrise de persoanele agreate de cei carora limba romana si romanii le stau ca un spin in ochi. In studiile pe care catedra noastra de la universitate le intreprinde, studii finantate din Leipzig, nu din Romania, trebuie sa avem grija de cei care vin dupa noi, ca ei sa vorbeasca o limba curata. Cine a vorbit 50 de ani intr-un fel, ca la bazar, cu greu isi va schimba structurile lingvistice. Cei mici insa au nevoie de indrumarea noastra. Dascalii, fortati sa foloseasca abecedare editate in Ucraina, trebuie sa vada greselile groaznice din aceste abecedare, cate patru-cinci pe fiecare pagina. Abecedarele tiparite la Chisinau sau Bucuresti au fost scoase din bibliotecile scolare, pe motiv ca sunt <<infestate>>. Iar acestea toate se intampla in ciuda faptului ca intre Ucraina si Romania exista un Tratat, potrivit caruia, chipurile, romanii si limba romana sunt protejati la <<standarde europene>>".
"Cum gasesc romanii bani pentru achizitionarea unor filme criminale din America si nu gasesc banutii de care au nevoie revistele din Basarabia?"
O interventie grava, patetica, asa cum ne-a obisnuit, a avut poetul Grigore Vieru. Pornind de la constatarea ca grafia latina nu e de ajuns pentru a spune ca limba romana e suverana, importante fiind si structurile gramaticale, precum si calchierile care abunda in vorbire, cunoscutul poet, azi parlamentar la Bucuresti, a spus: "Am vazut la televizor un film documentar austriac; un prunc care se nascuse cu inima in afara pieptului le dadea mult de furca unor chirurgi care incercau sa-i puna inima la loc. Am fost foarte impresionat si imediat mi-am dat seama ca si Basarabia noastra este un prunc cu inima in afara pieptului. Or, aceasta inima trebuie repusa in pieptul ei, iar pieptul ei este chiar limba romana, istoria si credinta stramoseasca. Am reusit noi, oare, sa repunem inima Basarabiei in pieptul ei? Cred ca nu. Nici in biserica, nici in limba oficiala, nici chiar in limba multor profesori de romana si istorie! Nu este suficienta grafia latina; aceasta este doar o panza de protectie a limbii. In biserica, in scoala, ca si in conducerea statului, vorbim cu cuvinte romanesti, dar structurile gramaticale sunt neromanesti. Noi, scriitorii din Basarabia, dorim foarte mult sa ajungem in Romania, sa editam o carte, un studiu - si le editam. Suntem laudati chiar, primim si premii si ne bucuram. Dar ce inseamna acest lucru in fata intunericului care domneste in satele noastre? Noi, scriitorii, vrem sa demonstram Tarii: uite cat de bravi suntem noi; uite, vorbim intr-o limba romaneasca - nu spun perfecta, dar buna, sa spunem asa. Si, furati de glorie, uitam de populatia de jos. Cartea noastra, revista noastra, publicatiile noastre trebuie sa ajunga in primul rand la aceasta napastuita si nenorocita populatie romaneasca din Basarabia. Cartile noastre <<se pierd>> aici, printre atatea altele existente in luxoasele librarii romanesti. De ele este nevoie acolo, pe malul Nistrului, unde creste iarba si dudau, cum spune cantecul. Acolo unde romanii, dezorientati si pierduti sub bombardamentul mediatic neromanesc, au ajuns sa se exprime intr-o limba atat de pocita si in structuri cu totul straine. Editura <<Litera>> din Chisinau, intr-un hei-rup eroic, a reusit sa editeze, in trei anisori, toti clasicii literaturii romane, de la Dosoftei pana la Stanescu. Incredibil! Aceasta editura a editat mai multa carte romaneasca decat s-a editat in Basarabia din 1812 pana in zilele noastre! Dar ce folos, ca aceasta carte sta in depozitele din Chisinau si nu ajunge la oameni, fiindca nu au bani s-o cumpere? Si e atat de multa nevoie de ea, mai ales in randul elevilor si profesorilor. Fiindca sunt profesori care nici n-au auzit de Blaga sau de Arghezi! Pentru ca nici bietul profesor nu-si poate cumpara aceasta carte, nemaivorbind de copii. Iar daca statul roman, care a facut multe lucruri pentru Basarabia si face si azi, nu gaseste macar niste banuti pentru sustinerea unor reviste precum <<Limba Romana>>, <<Literatura si Arta>>, <<Revista Literara Basarabia>>, noi ne vom scufunda. In alta ordine de idei, voi aminti ca in 1990 am venit la Bucuresti si am avertizat oficialitatile: aduceti televiziunea la Chisinau! Pe termen lung, va fi chiar mai importanta decat litera scrisa. Astazi, da, avem televiziunea acolo. Dar, daca intr-o vreme eram foarte suparat pe filmele rusesti de razboi, astazi am ajuns sa tanjesc dupa un astfel de film. O spun cu riscul de a fi considerat rusofil. Ma intreb: cum gasesc romanii, statul, bani pentru achizitionarea unor filme criminale din America, si nu gasesc banutii de care au nevoie revistele noastre? Daca, pana mai ieri, rusii ne-au omorat limba cu filmele lor, astazi, ceilalti omoara sufletul copiilor nostri. Pun in pericol destinul nostru ca natie".
"Avem atata Romanie cata purtam in suflet!"
Observand ca Romania a pierdut toate bataliile pe "frontul" din Basarabia, ca limba nu poate fi sustinuta cum se cade, daca economia tarii sta prost, Ion Ungureanu, fost ministru al Culturii in Republica Moldova, a avut o interventie scurta, dar plina de semnificatie: "Basarabia este un teritoriu minat de istorie. Tot ceea ce pare marginal in Tara, in Basarabia devine o problema majora. Acest lucru se intelege greu la Bucuresti. Oare nu se vede ca problema limbii romane in Basarabia este o problema politica? Daca nu se intelege acest lucru elementar, atunci chiar ca ar trebui sa ne dam demisia din Parlament. Mai mult, limba romana trebuie privita ca o problema strategica a Romaniei, cu planuri pe diverse termene, cu finantare adecvata, cu lobby permanent la Consiliul Europei si in universitatile europene, cel putin unde exista catedre de limba romana. Daca economia romaneasca n-a facut aproape nimic sa se infiltreze in mod natural in fostele ei teritorii - pierzand categoric batalia in acest domeniu, batalia limbii putea s-o castige mai usor, dar guvernele de la Bucuresti au lasat lucrurile de mantuiala, fara o strategie pe termen lung, care sa fie indiferenta de culoarea partidelor de la putere. Caci, sa nu uitam, dragii nostri: avem atata Romanie cata purtam in suflet! Pe rusi ii scoate din minti aceasta polzucia rumanizatia (romanizare infiltrata); dar de ce va scoate din minti, de parca ar fi o contrarevolutie? Ce, ii teritoriul vostru? Ii lucru de furat, dragii nostri frati ortodocsi? Cincizeci de ani plus o suta, intre 1812-1918, am fost nevoiti, din sapte corzi (note), sa cantam numai pe doua-trei. Restul notelor ne-au fost interzise. Astazi, cand dorim, in fine, sa cantam pe toate notele, am ajuns intr-o situatie otravita: practic, limba romana contrazice Constitutia Republicii Moldova, care, in fapt, interzice acest termen, folosindu-l pe cel de limba moldoveneasca. Sa vina expertii sa ne spuna ce-i cu aceasta limba moldoveneasca?! Daca Romania admite etnia moldoveneasca si limba moldoveneasca, inseamna ca trebuie sa-si schimbe Constitutia, pentru ca atunci nu mai e stat national, ci stat multinational facut din moldoveni, banateni, olteni, dobrogeni si ardeleni. Deci, lucrurile inceteaza de a mai fi o gluma rasuflata. Trebuie spus raspicat: Republica Moldova, comparativ cu Lituania si Letonia, este o caricatura de stat independent. Cum sa traiesti intr-o caricatura?".
"La Chisinau, actele oficiale se intocmesc in limba rusa si se traduc in <<limba moldoveneasca>>"
Profesorul Nicolae Matcas a fost ministru al Invatamantului in perioada de mare avant al limbii romane in Basarabia. De numele domniei sale se leaga aproape tot ceea ce s-a infaptuit atunci si care continua pana in ziua de azi, cu toate poticnelile existente. Citandu-l pe romanistul rus Raimond Piotrovski, d-l Matcas spune: "Piotrovski a remarcat ca pe granita de la Prut exista un fel de porti de fier intre cele doua variante teritoriale ale limbii romane. El a spus: <<Trebuie sa deschideti ecluzele, pentru ca limba romana din Romania sa aduca un torent proaspat, necesar revigorarii limbii romane din Basarabia>>. El a intuit foarte bine ca limba vorbita in stanga Prutului are nevoie de torentul de pe celalalt mal. Ce am dorit noi atunci, in august 1989, prin revendicarea statutului de <<limba de stat>>? Ca limba statului declarat atunci (Republica Moldova) sa fie intronata in toate sferele de activitate sociala. Credeti ca s-a produs lucrul acesta? Nu. Fiindca au avut grija conducatorii care au urmat in fotoliile de la Chisinau. Nu Voronin este cel care va atribui limbii ruse statutul de limba de stat; Sangheli este cel care a facut acest lucru de facto, inca de acum 5-6 ani. Acolo, la Chisinau, actele se intocmesc in limba rusa si se traduc, de dragul buchiei legii, in limba romana, pe care o numesc <<moldoveneasca>>. In fapt, limba romana functioneaza in cancelariile basarabene ca o limba tradusa. Biata limba romana exista numai in dictionare, numai in carti, numai in actele oficiale, numai in bucatarie si numai in gura bietului taran de la coarnele plugului. Limba romana - incotro? Limba romana din Basarabia inca asteapta sa se deschida ecluzele de care vorbea marele lingvist rus. In tanara generatie care, in parte, nici nu mai vorbeste ruseste, ne e speranta".
Casa Limbii Romane
La simpozionul de la Fundatia Culturala Romana a fost lansat si cel mai recent numar al revistei basarabene "Limba romana". Editata in conditii grafice deosebite, cu multe pagini color, aceasta publicatie surprinzatoare a adus o nota optimista in dezbaterile grave si aproape resemnate pe marginea intrebarii disperate: "Limba romana - incotro?". Au fost de fata trei dintre editori: Alexandru Bantos - redactor-sef, Ana Bantos si Leo Bordeianu - redactori-sefi adjuncti. Din cele spuse cu aceasta ocazie, am inteles ca aparitia acestei reviste este asimilata unui miracol. Fara bani destui, fara salarii, vesnic datori la tipografie, acesti oameni reusesc imposibilul: nu lasa Casa Limbii Romane - o institutie "atipica", fondata in "vremurile bune" de la inceputul deceniului trecut - fara o publicatie reprezentativa, de aleasa tinuta. Cu atat mai mult, cu cat aceasta Casa a Limbii Romane se afla in atentia a peste 400 de cursanti alogeni, adica neromani. "In timp ce romanii din Basarabia, dupa o perioada in care au aureolat si au transformat limba lor intr-un fel de fetis, atacand-o in final si gasind-o tap ispasitor pentru situatia economica de azi, rusii si ucrainenii se inscriu la cursuri sa invete limba lui Eminescu. Chiar in ziua in care s-au anuntat rezultatele alegerilor am primit 15 noi cereri de inscriere din partea unor rusi. Nu ne putem explica acest curent, dar il luam ca atare si nu-l descurajam", spune Ana Bantos. "Nu ma feresc s-o spun", crede si Alexandru Bantos, "ca prestigiul limbii romane, in randul populatiei neromanesti, a crescut in ultima vreme. Multi alogeni au renuntat sa discute despre limba moldoveneasca, in masura in care au ajuns s-o vorbeasca. La inscriere, ei ne intreaba daca avem manuale editate la Bucuresti si daca manualele au casete imprimate in Romania, cu accentul adevarat al limbii literare. Daca nu, ne conditioneaza inscrierea de procurarea acestor manuale si casete." Un alt semn de speranta pentru revitalizarea limbii romane, impotriva tendintelor guvernantilor de o clipa ai Basarabiei, este continut de nivelul ridicat de instructie al miilor de elevi si studenti care au avut burse in Romania. Ei sunt un val puternic proromanesc, care ar putea incurca multe planuri in viitorul apropiat. "Fiul nostru din clasa a Viii-a", povesteste Leo Bordeianu, "mi-a cerut o carte de Sadoveanu. Cum nu aveam decat <<Fratii Jderi>> in grafie chirilica, i-am pus-o pe noptiera. Mare mi-a fost surpriza cand l-am auzit: <<Imi pare rau, tata, dar eu nu pot sa citesc literele astea...>>."Ion Longin Popescu
Fotografii de Mihail Cratofil
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
