In Tara Chioarului, la sarbatoarea cositului si a placintelor
Mesteacan este un sat din Maramures, aflat pe drumul Baia Mare - Cluj-Napoca. Legenda spune ca numele satului vine de la padurea de mesteceni care era pe vremuri pe acele locuri. Pe la 1400, preotul satului a stabilit o regula, obligatorie pentru toata lumea: nu boteza nici un copil, nu cununa nici o perechede tineri, nu inmormanta nici un mort pana cand rudele celor care aveau nevoie de slujba nu taiau un numar bine stabilit de mesteceni si plantau pruni in locul lor. In urma cu un sfert de veac, satul se numea tot Mesteacan, dar locul padurii de mesteceni a fost luat de pruni. Din respect pentru istoria locului, la prima si la a doua intalnire a Fiilor Satului, care au avut loc in 1977 si in 1987, au fost plantati cativa mesteceni, care au fost adusi de pe Dealul Maguricii.
Satenii din Mesteacan pastreaza obiceiurile de Sanziene. Ei spun ca in noaptea de Sanziene umbla pe pamant zane rele, care le aduc necazuri fetelor si femeilor. Pentru a le pacali, acestea se imbraca barbateste si zanele rele nu le mai recunosc. Dimineata, fetele impletesc cununi din flori de sanziene. Le arunca pe case si cea a carei coronita ramane agatata se va marita in anul care vine. Toata lumea se imbraca in haine de sarbatoare si este vesela, pentru ca in ziua de Sanziene umbla pe pamant zanele cele bune. De trei ani de zile, de Sanziene are loc in Mesteacan un concurs de cosit la care nu isi sufleca manecile barbatii, asa cum ar trebui, ci femeile. Tot ele se intrec si in coptul placintelor crete, in cantat si in poezii. Organizatorul lui, col. (r) Gheorghe Zah, este si presedintele Fundatiei Fiii Satului Mesteacan, pecare a infiintat-o in 1997, dupa ce a iesit la pensie din functia de loctiitor al comandantului Armatei a Iv-a Transilvania pentru Servicii.
Editia din vara aceasta a inceput cu o parada a portului popular din toate zonele Maramuresului. Cele patru concurente - Iuliana Dico, Gabriela Patraus, Silvia Sava si Jenica Pop - au venit insotite de patru barbati. Ele duceau pe umar coasa, furca si grebla, iar barbatii le duceau cosarcile in care erau aluatul pentru placinte, uleiul, branza, sucitoarea si tigaile.
La prima proba, concurentele a trebuit sa raspunda la intrebari despre Mesteacan - cand a fost atestat documentar, ce populatie are, care a fost evolutia demografica - informatii pe care le puteau obtine din cartile pe care Gheorghe Zah le-a scris despre sat. Apoi, a fost cositul. Contra cronometru, trebuiau sa coseasca 60 m2 de iarba, parcelate din timp, sa faca o capita si sa grebleze. Locul sa ramana curat ca-n palma. Apoi, s-au dus la aragazele asezate pe camp, cativa pasi mai incolo, si au inceput sa faca placinte: cinci bucati, contra cronometru. Urmeaza proba artistica in care concurentele trebuie sa recite cat mai expresiv si mai frumos o poezie. Apoi danseaza cele doua dansuri din zona, "Sapte pasi" si "Patru pasi" - clasicele "roate" (invartite din Maramures). Dupa tot patosul asta, juriul delibereaza. Castigatoarea din anul acesta este Iuliana Dico, 32 de ani, casnica, mama a doi copii. Locul Ii, Gabriela Patraus, 30 de ani, mama a doi copii. Locul Iii, Silvia Sava, 34 de ani, mama a patru copii.
Iuliana Dico a castigat si concursul de anul trecut: zdravana la trup, rotunda-n obraji ca o luna, femeie tapana, nu te temi sa mergi noaptea-n padure cu ea.
In timp ce femeile transpira la coasa, de pe margine se aud tot felul de strigaturi: "Nici aceea nu-i de coasa/ Care n-are cute groasa/ Cand o uda sa se-nmoaie/ Cand o vede sa se-ndoaie". "Intrati cu curaj, mai fete/ Fara frica, fara feste/ Nu va sfiiti de barbati/ Ca sunt draci impielitati. Noi de cosit n-am gatat/ Barbatii s-au imbatat/ Sase arii am cosit/ Ei un bufet au golit."
Si placintele sunt incurajate de strigaturi: "Tu, Jenica, fata buna/ Pune-n placinta branza multa/ N-o ascunde pe sub poale/ Sa i-o dai la Niculae".
"Focalaul" - adica persoana care s-a ocupat de instalatul aragazelor (a focurilor) in camp si a avut grija sa functioneze cum trebuie - a fost anul acesta Ioan Hodor. Placinta creata trebuie sa aiba 14-16 poale (sau creturi). Coca trebuie intinsa foarte mult, pana cand se face ca panza, subtire si neteda. Cu cat este mai subtire, cu atat se poate intinde mai bine si i se pot face mai multe poale. Daca femeia se grabeste, o face numai cu opt poale.Col.(r) Gheorghe Zah, organizatorul concursului
- Cum v-a venit ideea acestei serbari populare?
- Dragostea fata de traditia noastra si dorinta de a face cunoscut acest satuc chiar si peste hotare m-au determinat sa incerc sa organizez acest concurs de femei. Este un bun prilej de a-si arata calitatile, prezenta lor atat de puternica in viata satului. La noi, razboaiele au dus barbatii de-acasa si le-au obligat pe femei sa puna mana pe coasa, pe topor, sa mearga in padure, sa apuce chiar de coarnele plugului. Asa s-a transmis traditia din mama in fiica, iar la ora actuala, e mai mult o ambitie a lor ca sa le arate barbatilor ca sunt si ele, la fel de vrednice ca si ei. Sa fiu sincer, sunt femei care intrec barbatii la coasa. Ceea ce nu se poate spune de ei, cand e vorba de copt placinte.
- Exista barbati care stiu sa faca placinta creata?
- Chiar si eu fac placinta creata. Daca aluatul nu-i bine pregatit, nu poti sa faci coca. Daca-i bine pregatit, poti s-o faci subtire de tot. Asta e secretul. Eu o fac numai cu 14 poale.
- Cand ati pus prima data mana pe coasa?
- Cand aveam 16 ani.
- Tot asa, la un concurs?
- Nu, nu erau concursuri pe vremea aia. Pe vremea aia coseam la porci si mama, ca sa ma duc sa mai aduc si eu cate un cos de iarba, imi zicea: "No, ie coasa, dragu mamii, si mai ada si tu un cos de iarba la porcii iestia". Prima oara mi-o aratat, apoi m-o mai certat, si tot asa, pana am invatat sa cosesc.
- Stiti sa va bateti singura coasa?
- Nu. De batut nu, dar de ascutit o ascut.
- Este o regula in concurs sa aveti alti parteneri decat sotii?
- Nu. Depinde de soti, de cat sunt de dantausi, ca este si proba de dans si trebuie sa faca fata. De regula, au fost alesi dansatori care voiau sa joace.
- Care proba a fost mai grea?
- Coasa, pentru ca a fost tare repezita, din cauza vremii care ne-o cam grabit si nu prea o fost cum trebuia sa fie.
- Care e secretul placintei crete?
- N-are un secret anume. Orice gospodina poate sa o faca. De fapt, trebuie sa se stie ca placinta creata se face dintr-o singura patura si incretiturile se fac dupa cat de subtire ai facut patura si dupa cum ai rabdare. Daca ai rabdare, o faci creata-creata, daca te grabesti, o faci cu mai putine creturi.
- Sotul dvs. stie sa faca placinta creata?
- Nu. El nu intra la bucatarie. Da cand placinta e gata, ii primul la gustat.
Cand am vrut sa vorbesc si cu primarul Viorel Mierlas, acesta plecase cu treburi in sat, dar intentiile sale sunt cunoscute si aprobate de oamenii din Mesteacan. El vrea sa transforme concursul intr-un festival al traditiilor de pe Valea Chioarului, frumoasa zona vestica a Maramuresului "de dincoace" de Gutai.Claudia Sitaru
Fotografii de Silviu Ghetie
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
