Sexualitate
"Prietenul meu nu crede ca am fost fecioara"
D-na doctor,
Ca oricare femeie care va scrie, am si eu o mare problema (din punctul meu de vedere), pe care v-as ruga sa mi-o rezolvati cat mai repede posibil. Am 18 ani si 8 luni, iar de aproximativ o luna mi-am inceput viata sexuala. De fapt, sunt doua probleme, dar legate de acelasi subiect. Prima, si cea mai importanta, este ca la primul contact sexual nu am sangerat, si de aici cea de-a doua problema: prietenul meu nu are incredere in mine ca am fost 100% virgina. Nici eu nu stiu prea multe in acest domeniu si de aceea nu pot sa-i dau cel mai veridic raspuns, decat niste juraminte (pe care mi le asum din toata inima), dar pe care nu stiu daca le crede 100%. Deci rugamintea mea cea mai mare este sa-mi raspundeti la intrebarea: Este posibil si (sau) normal sa nu sangerez la primul act sexual? (As dori amanunte cat mai pe intelesul nostru). Sunt singura care nu a sangerat la inceput? Astept raspuns si va multumesc foarte mult.
Sorina - Bacau
15% din totalul fetelor care debuteaza in viata sexuala nu sangereaza cu ocazia primului act sexual. Deci, nu esti singura. Faci parte din minoritatea de 15%, care prezinta motivatii fiziologice pentru absenta cunoscutei dovezi a fecioriei: sangerarea. Si totusi, faptul ca nu poti sa-ti exprimi suficient de clar situatia in fata partenerului tau dovedeste o lipsa de incredere cam mare in tine sau in relatia in care ai intrat. Cand stii ca adevarul este de partea ta, nu se poate sa nu-l impui. In cazul in care lucrurile stau asa cum spui, nu prea au loc juramintele. Ele dovedesc slabiciune. Atitudinea ta sugereaza unele deficiente in aceasta privinta. Desigur, virginitatea ramane importanta si probabil nu numai in taramul moral, dar istoria omenirii nu o arata a fi esentiala pentru relatiile constituite pe o baza solida. Incearca sa-ti completezi o imagine personala, astfel incat sa fii realmente sigura asupra a ceea ce esti, sa te prezinti in relatiile cu ceilalti cunoscandu-te pe tine si suferind numai atunci cand cel de langa tine iti reproseaza prezenta unui defect real pe care tu il cunosti.
"Lipsa contactului sexual la femei duce la cancer?"
Ma numesc Doina si anul acesta implinesc 40 de ani. De aproape 10 ani sunt alaturi de un barbat cu care ma inteleg foarte bine din toate punctele de vedere. Din cauza saraciei cumplite in care traim, el s-a hotarat sa plece la munca, in Italia. Eu nu prea am fost de acord, dar el a ramas hotarat. (Oricum, acolo castiga de 5 ori mai mult decat ar fi castigat aici). Problema mea este ca au trecut aproape 3 luni fara ca eu sa am un contact sexual, desi sunt perfect normala. Tin atat de mult la el, incat nu pot sa fac dragoste cu altcineva, desi am simtit de multe ori aceasta nevoie. Pana nu demult, nu mi-am facut griji. Am spus ca-l voi astepta si totul va fi bine. Dar am o prietena care s-a imbolnavit de cancer la san. Are 45 de ani, iar medicul i-a spus ca a facut aceasta boala din cauza lipsei contactului sexual. Sotul ei a fost plecat un an si jumatate tot la munca, in Israel, perioada in care ea nu a avut nici un fel de contact sexual.
Ce sa fac? N-as vrea sa patesc ca ea, dar nici sa fac dragoste cu altcineva numai pentru acei hormoni care fac bine. Sa iau medicamente? Ce fel? In speranta ca veti raspunde cat mai repede scrisorii mele, va multumesc anticipat.
Doina
Nici unul din tratatele actuale de medicina nu precizeaza existenta unei relatii cauzale directe intre abstinenta sexuala (absenta oricarei forme de expresie a sexualitatii) si aparitia vreuneia din formele de cancer hormono-dependente (cancere in a caror dezvoltare au o contributie hormonii sexuali). Si aceasta, deoarece hormonii sexuali au "treburi" semnificativ diferite, si anume - acelea de a genera si mentine aspectul general de tip feminin, precum si acela de a pregati ciclic organismul pentru o posibila sarcina. Poate ar mai trebui precizat ca acesti hormoni sunt secretati de glande numite cu secretie interna, deci ei se secreta in sange si se elimina apoi ca orice produs al metabolismului, prin urina. Deci, ei nu se elimina o data cu actul sexual. Actul sexual este perceput ca o descarcare, dar nu hormonala, ci a unei energii psihice, acumulate prin excitatia sexuala si eliberate prin desfasurarea actului sexual. Poate de aici si confuzia in care te afli. Cazul prietenei tale nu este elocvent. El reprezinta mai degraba o coincidenta, decat o realitate statistic stiintifica.
Dana Podaru
Medic planificare familiala