Angi B
| Nume | B |
| Prenume | Angi |
| Locatie | - |
| <confidential> | |
| Website | - |
| Yahoo! | - |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Angi B
Afisare: 1 - 6 din 6 comentarii
MI-AR FI MARE RUSINE SA-NTINEZ SARBATORILE CELEILALTE FAMILII..DRAGA IULIANA30.12.2010, 01:12
Articolul mi se pare nepotrivit ba chiar nu cred ca ar face vreun bine celeilalte familii pe care a tradat-o Adrian si d-soara Iuliana.
Ceea ace a facut ea in numeie iubirii si destule ca ea nu ar trebui sa fie subiect de articol in perioada sarbatorilor. E rusinos. Modul in care se exprima denota o semicultura, regret s-o spun ....nu e sufcient sa fi frumoasa si sa ai relatii, porumbeii zoara pe gura, iar pt cine stie bine limba romana nu e geu de remarcat.
Bafta in noua viata cladita pe nefericirea celorlalti dragilor. Daca esti mai crestina draguta asa cum pretinzi nu vorbi de usi deschise in cuplu, pt ca dai un exeplu prost celor tineri...sa urmareasca usile deschise si sa confiste vietile altora.. Nu stiu cum poti pune capul linistit pe perna, eu n-as putea. As muri de rusine cind m-as privi in oglinda...ati facut sarbatori impreuna, vacante in timp ce ceilalti sufereau, vai..cit de patetic.
E foarte urit ca-ti pui mama intr-o lumina proasta, eu zic ca ea e foarte cerebrala si daca ai fi fost cu capul pe umeri nu ai fi ajuns aici, prima data sa te casat cu un tip mult mai invirsta, apoi sa furi barbatul altei familii, cam mare lipsa de....caracter. Nu stiu care dintre vedete au mai facut asta, pt ca sa recunoastem cinstit trbuie sa ai f mult tupeu sa faci asta...iar tu ai din belsug.
Numai bine!
IULIANA MARCIUC - "Da, merita sa astepti fericirea"
05.07.2010, 23:52
Am citit destul de intortochiatele rinduri.
Poate pt dvs nu are sens,...eu sincer cred ca articolul este unul f educativ, adevarat, bazat pe exemple concludente si mesajul este.....AVETI GRIJA DE ACESTI COPII, EI SUNT SPERANTA ACESTEI LUMI IN CARE TRAIM, EI SUNT DARUITI DE D-ZEU PT A FACE BINE SI TREBUIE INTELESI SI CRESCUTI CA ATARE.
Regret tonul destul de pesimist pe care-l da enorma scriere despre acest bine-documentat articol,si plin de speranta, iubire, cum reiese.
Credinta in D-zeu si iubirea dintre noi e viitorul, salvarea, nu puteti nega asta stima doamna,iar acesti copii, nu fac decit sa ne reaminteasca odata-n plus daca tot uitam care este rolul nostru:sa fim mai buni, mai toleranti, generosi si sa privim cu iubire si pe dusmanii nostrii...parca asa reiese din articol, si din toate tezele Crestinatatii.
D-zeu este LUMINA, D-zeu este IUBIREA.
Noi suntem trecatori, dar sufletul este nemuritor, este energie care se duce acolo sus, unde e mai multa nevoie, daca asa vrea Cel de sus.
Numai bine domnei.
Angy, CANADA
02.07.2010, 18:21
Ei ai o privire speciala, cu niste ochi mari si o atentie incredibila. Nu le scapa nimic si simt parca tot ce se-ntimpla fara sa-ti dai seama.
Asa cum spune si articolul, acesti copii se pot naste in orice familie...si eu am crezut ca e gluma cind mama mea vazind ca fetita mea, bebe de 2 luni 1/2, la vederea unui tablou, mai bine zis o schita in creion destul de reusit, care reprezenta un LEU, ea exclama de parca nu stiu ce ar fi vazut.
De cite ori ne plimbam cu ea in brate prin casa si treceam pe linga aces mic tablou, ea exclama intr-un mod anume, chiar i-am mutat locul la acel tablou sa vad daca uita, si nu...n-a uitat, de cite ori treceam pe linga el, il privea atent si avea acel sunet de excalmare, bucurie.
Apoi la 4 luni, avind nu stiu ce nemultumire, pe cind o tineam in brate ma-mpingea cu o forta incredibila, de adult, abia puteam sa ma tin in picioare, iar mama din nou imi spune,....ti-am spus ca tetita nostra e un extraterestru, nu exista asa putere nici la un copil de citiva ani.
Eu sunt bucuroasa si-i multumesc lui D-zeu ca am nascut-o sanatoasa, pt ca am avut o sarcina f dificila, cu contractii din cauza stresului de la cam 6 luni. Aveam insomnii luni de zile si ultimele 2 luni era asa de agitata incit am zis ca vrea sa iasa afara mai devreme. Mica mea fotbalista din burtica, e o fetita cu calitati speciale, am sa va enumar numai citeva dintre ele si veti judeca singuri: pe la 15 luni imi lua din plase cind reveneam de la piata si ma ajuta sa le pun in frigider, chiar varza, pepene, plasa cu ere, tot ce e f greu. Tot atunci jucindu-se cu orga cu muzica si lumini care avea multe butoane pe partea superioara, a gasit ea cum sa schimbe melodiile si variatile de lumini, dar cum credeti, se tinea cu o mina de patutul ei, apoi serpuind talpa piciorului pe acea orga de lumini apasa butoanele, apoi aplauda.
La 14 luni incepuse sa faca singura pazzeluri, si curata cu buretele prin casa minute in sir, facea curatenie, f atent, si nu scapa nici un coltisor,..la 15, facea peruete serie de 8-14 si mai mult fara sa se dezechilibreze nici un pic, mai incetinea ritmul o secunda, dar nu atingea nimic, sa se prijine...am uitat sa spun ca primul cintat a fost la cam 8 luni,dar cu la la la, imita cintecul pe care eu il cintam sa adorma, cu o melodicitate erfecta, miscarea limbii era cu la la la...
Tot la 7-8 luni pe cind o tinea pe soacra de dupa git, a trins-o atit de tare incit a fost nevoie sa i-a iau din brate pt ca nu reusea sa-i desprinda minuta din git, se sufcase. Fetita cu o forta nemasurata nu stiu ce nemultumire a avut ca a reactionat asa, la care socra a ciupit-o cu unghiile-i f mari, zicind:"na, uite, tie iti place". Am fost asa de revoltata de gestul ei si i-am spus cum poate sa ciupa un bebe de nici 8 luni, dar ea imi zice pai ai vaut era sa a ma omoare...
Fetita mea are inclinatii artistice, de la 1ani si 10 luni, imbina f frumos culorile, stia ce-i place si ce nu, cinta, dnsa, pe o coregrafie proprie, si este adevarat ca trebuie mereu s-onvat eva, eu nu am pauza, sau cine sta cu ea, mintea lor trebuie mereu bombardata cu ceva nou, cu informatie.
Daca aveti un asa copil si sigur mai exista, aveti f mare rabdare cu ei sunt un dar unic in vita voastra.
Ultima data, acum citeva luni, cind nu avea inca 3 ani, pe cind mi-a vazut lacrimi curgindu-mi pe obraz, mi-a luat fata in maini, si cu ochii mari mirati, si un ic incruntata, alasa caputul pe-o parte si mi-a zis ca un adult mami, nu mai plinge....de ce?...-am spus ca ma doare capul si apoi i-am zimbit cum fac de obicei, pt ca daca ma vede trista isi face ginduri.
Este f generoasa, ar da tot ce are la toti si vrea ca toata umea sa fie frumoasa, buna, cum le vede ea la 2-3 ani. Stie alfabetul la nici 2 ani, in engleza, si multe alte cintece si jocuri.
Aveti grija de copiii vostri, nu conteaza cite jucarii au, conteaza sa petreceti cit ai lut timp impreuna, sa va simta conectati la nevoie lor, si sa le zimbiti chiar si cid aveti cei mai negri nori din viata desupra vostra, fiti siguri ca cu dragostea ce va leaga si cu credinta in D-zeu, veti erge ai departe, spre ce e mai bun.
14.06.2010, 02:29
E incredibil si cu-atit mai cinic cu cit acest baiat.., a fost lasat de proprii parinti, care vor avea o grea cruce de dus, toata viata; apoi parasit de autoritatile romane in Polonia, niste brute inumane....
Chiar daca ar fi fost vinovat de furt e incredibil cum poate fi tratat un om care vrea sa-si dovedeasca nevinovatia.
In fond, un om nevinovat nu si-ar pune sanatatea si viata in pericol doar ca sa faca parada, sau sa devina erou.
Imi repugna inumanitatea de care se da dovada i ziua de azi, nu ne mai pasa de nimeni, de nimic, doar de noi....
Dumnezeu sa-l odihnesca sufletul sau chinuit, sigur a ajuns in Rai.
S
tai linistit Claudiu, nu te uita Domnul daca oamenii sunt asa. Sufeletului tau ii e mai bine acolo, pt ca de-acolo a venit. Mama bine ca si-a recuperat banii cu "transportul corpului neinsufletit.." al celui caruia i-a dat viata
Domnul sa va ajute pe voi cei care l-ati crescut Tafina si Tica, aveti grija de voi, Claudiu ar fi trist sa va vada asa...el credea in dreptate...ea vine, chiar daca uneori prea tirziu si cu un pret mult prea mare.
26.03.2009, 04:27
Un articol foarte profund, bine documentat.
Ce sa-ntimplat oare cu valorile noastre ancestrale?!...
Mai vibreaza in noi emotia credintei ca pe vremea bunicilor nostrii, dragostea de aproape, de cel cu care faci casa(sot/sotie) si infrunti toate ce ti le scoate in cale viata, ca la apusul ei sa fii un om mai frumos sufleteste impacat cu tine si cu d-zeu cind vei inchide ochii.
Ar trebui sa refectam mai des la cit de efemere sunt toate pe lumea asta, iar tot ce avem e bine sa fie impatit cu ceilati semeni, iar dupa moarte copiilor nostri. Nu luam nimic cu noi, doar gindurile, amintirile si rugaciunile pt noi si pt cei dragi.
Angi
07.08.2008, 06:53
Super. f adevarat. felicitar! Sunt de acort in tottalitate cu ce scrie cercetatorul. Eu am pierdut nu demult- de un an- o f buna prietena din cauza unui cancer de sin care a recidivat. Se vindecase dupa chimoterapie si radiatii, iar dr. i-a spus ca e norocoasa ca nu i-a iesit in sange acea proteina care duce la recidivare. Cu toate astea un stil de viata f incarcat, neglijandu-se pe ea si punand pe primul loc copiii, sotul si noul job- f solicitant mai ales intr-o noua tara- unde era rezidenta- au facut ca intr-un an jumata sa reapara cancerul iar cand a ajuns sa aiba dureri, era deja in metastaza, atinsese mai multe organe. Astfel o tanara de 40 de ani s-a stins cu zile, consider eu pt ca a revenit la acelasi stil de viata de dinainte de boala, considerind ca e vindecata. Nu faceti acceasi greseala, pretul e prea mare, mai ales pt cei care raman fara sa se bucure inca de prezenta voastra!
In exclusivitate pentru "Formula AS" - David Servan Schreiber
Recomandari
