Angelica Apetrei
Nume | Apetrei |
Prenume | Angelica |
Locatie | - |
<confidential> | |
Website | - |
Yahoo! | - |
MSN | - |
ICQ | - |
Jabber | - |
AIM | - |
Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Angelica Apetrei
Afisare: 1 - 1 din 1 comentariu
APEL LA IUBIRE10.12.2009, 08:49
Incep scrisoarea mea spunandu-ti ca esti norocoasa. Ai reusit sa-i transmiti mamei tale "Te iubesc", prin faimoasa revista "Formula AS".
Pe 3 decembrie 2002, a murit mamica mea, in spital chiar a 2a zi dupa ce am internat-o la Terapie Intensiva. Eram la serviciu, cand m-a sunat sora mea mai mare sa-mi dea vestea.N-am plans la inmormantare, dar am plans in fiecare seara inainte de culcare, am plans in timp ce mergeam pe strada, prin vreo camera goala pe la colturi. Plangeam si pentru ca ma simteam vinovata ca n-am stat cu ea la spital, ca n-am vorbit cu asistentele sa aiba grija de ea, ca am lasat-o singura acolo in spital, desi vazusem ca nu se simtea bine. Ma invinuiam ca din cauza mea a murit. Si-am plans mult.
Mergeam plangand pe strada si ma gandeam uitandu-ma la oameni, ca fiecare are povestea lui, viata lui cu bucurii si necazuri si L-am chemat pe Bunul Dumnezeu sa nu ma paraseasca niciodata, sa am cui povesti durerea mea.
De durere si neliniste in suflet vroiam sa le spun tuturor cat de mult imi lipsea scumpa mea mama si cat de mult o iubeam inca. Si eu am scris la " Formula As" , atunci ,cu gandul de a-i spune mamicii mele : Cat de mult imi lipseste", dar n-am avut norocul tau.
Intr-o buna zi sora mea a visat-o pe mamica ca a venit la mine in camera si m-a mangaiat si m-a strans in brate. Parca de atunci, inima mea s-a mai linistit.
Ca sa trec "peste", nu ca sa uit(caci nu o poti uita pe mama care te-a crescut), m-am cufundat in munca. Stateam la serviciu de dimineata pana seara, luandu-ma cu problemele de zi cu zi.
Anul acesta i-am facut de 7 ani. Anii au trecut repede. Mereu ne amintim de ea, povestim despre ea, ne uitam la albumul cu poze in care, de fiecare data ne zambeste. Si o iubesc la fel de mult.
Am fost putin egoista si am vorbit numai despre mamica mea, dar sa stii Gabriela ca te inteleg perfect si va veni o zi in care vei simti ca, si mama ta te vede, te aude. Vei simti asta si te vei linisti.
As vrea sa mai vorbim.
Dumnezeu e cu tine. Si eu si altii. Nu esti singura.
Cu drag, Angelica