Cine spune că legumele, salata şi fructele se pot doar mânca? Ce ne opreşte să le şi bem? Faceţi o încercare: preparaţi-vă o băutură din legume frunzoase verzi, salată, fructe şi apă. Veţi constata că are un gust mai bun decât v-aţi fi aşteptat. Această băutură minunată se numeşte "smoothie verde" ("green smoothie") şi este foarte îndrăgită în ultima vreme, nu numai pentru gustul ei delicios, dar şi datorită faptului că reprezintă un aport substanţial la o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată.
Smoothie-ul verde are în prezent reputaţia de a fi elixirul miraculos care conservă tinereţea starurilor de la Hollywood. Se afirmă că el activează mecanismele de autoapărare şi regenerare ale organismului, asigură protecţie contra hipertensiunii, influenţează pozitiv flora intestinală, ajută la normalizarea greutăţii corporale şi, totodată, serveşte ca remediu împotriva îmbătrânirii. Cât adevăr să fie aici şi cât mit?
Legumele frunzoase, adică legumele cultivate pentru frunze, sunt bogate în vitamine, aminoacizi esenţiali, oligoelemente, minerale, fibre şi antioxidaţi. Ele întăresc sistemul imunitar, curăţă intestinul şi îl menţin sănătos. Fibrele reduc pofta de mâncare, ajutând astfel la eliminarea surplusului de greutate şi încetinesc absorbţia zahărului în intestin. Conţinutul ridicat de vitamine şi fibre susţine efectiv digestia şi sistemul imunitar.
În perioada care precede formarea seminţelor, plantele acumulează o cantitate considerabilă de nutrienţi, depozitaţi apoi în frunzele lor. Din acest motiv, ele se numără printre cele mai valoroase alimente, indispensabile pentru supravieţuirea noastră, în aceeaşi măsură ca apa, aerul şi lumina soarelui. În lipsa plantelor verzi, viaţa ar deveni imposibilă pe globul terestru - şi nu numai pentru specia umană. Aşadar, e cât se poate de util să mâncăm, respectiv să bem zilnic porţii destul de consistente de legume verzi. Iar varianta lichidă a legumelor frunzoase este chiar de preferat, fiindcă mărunţirea lor într-un mixer suficient de puternic (cu motorul de minimum 1000 waţi) ne dă posibilitatea să beneficiem de substanţele bioactive deosebit de preţioase pentru sănătate, ascunse în structura celulară a frunzelor, unde nu se poate pătrunde prin procesul normal de masticaţie. De asemenea, mixarea legumelor facilitează digestia şi ne permite să ingerăm cantităţi mai mari din această hrană lichidă, cu un conţinut semnificativ de nutrienţi esenţiali.
În ce priveşte alegerea fructelor, puteţi lăsa frâu liber imaginaţiei şi instinctului dvs. creativ. Nectarine, banane, kiwi, mere, pere, căpşuni, zmeură, caise, piersici, portocale etc. - tot ce vă place este permis, deci poate fi mixat şi băut. Acordaţi atenţia cuvenită diversităţii, totuşi nu amestecaţi prea multe ingrediente diferite într-un smoothie verde, căci organismul şi sistemul digestiv au nevoie mai întâi de un oarecare timp, pentru a se obişnui cu el. Dacă urmăriţi ca obiectiv prioritar scăderea în greutate, aveţi grijă să nu folosiţi din abundenţă fructe dulci sau îndulcitori cum sunt mierea şi zahărul, deoarece riscaţi să creşteţi masiv densitatea calorică a băuturii. În cazul când nu vă interesează să slăbiţi, ci să obţineţi un gust cât mai plăcut, optaţi mai degrabă pentru o combinaţie din 40% legume şi 60% fructe (plus apă).
Pentru componenta verde din smoothie puteţi întrebuinţa salată, rucola, varză albă, varză creaţă, urzici sau diverse verdeţuri culese din grădină, ca pătrunjelul, busuiocul, coriandrul ori menta, precum şi plante comestibile din flora spontană, ca năsturelul, părăluţele, trifoiul, leurda şi altele (dar aveţi mare grijă, să nu le confundaţi cumva cu unele otrăvitoare). Gândiţi-vă că plantele proaspete, luate direct "de la sursă", vă oferă mai multe vitamine şi minerale decât cele procurate din supermarket. Iar adaosul de fructe îndulceşte băutura şi îi dă o anumită aromă. Spre deosebire de sucuri, care trebuie băute în câteva minute după stoarcere, fiindcă altfel se oxidează, smoothie-urile se pot păstra proaspete în frigider pentru două-trei zile.
Un smoothie verde poate înlocui o masă completă. Există persoane care nici nu se hrănesc cu altceva, timp de mai multe săptămâni sau chiar luni. Dar dacă vă propuneţi o asemenea experienţă, va trebui să cereţi neapărat acceptul medicului dvs. de familie, deoarece acest tip de alimentaţie nu se potriveşte oricui. În schimb, puteţi bea liniştiţi un litru de smoothie sau mai mult în cursul unei zile - bineînţeles, nu mereu, ci doar din când în când. În rest, delectaţi-vă zilnic cu câte un smoothie verde şi bucuraţi-vă de reacţiile pozitive ale organismului dvs.
Berea - un remediu universal?
Medicament anti-cancer
Berea conţine peste 1000 de principii active, printre altele vitamine, minerale (ca fierul, magneziul şi zincul), precum şi oligoelemente. Totuşi, nici un medic n-o va recomanda, fiindcă este, totuşi, o băutură alcoolică. De aceea, consumată în exces, ea poate dăuna sănătăţii. De reţinut şi faptul că multe dintre substanţele prezente în ea îşi pierd o parte din proprietăţi în timpul îndelungatului proces de preparare. Cândva, în Evul Mediu, berea era cu mult mai sănătoasă decât în zilele noastre: se bea la temperatura camerei sau chiar puţin călduţă, avea un aspect tulbure, o culoare închisă, un gust amărui-sărat, un procent redus de dioxid de carbon şi unul infim de alcool.
Astăzi, nu se mai poate spune că berea ar fi, într-adevăr, sănătoasă. Industria caută să livreze pe piaţă cantităţi cât mai mari, cu un conţinut ridicat de alcool, aşa încât se forţează zaharificarea rapidă şi completă a malţului. Rămâne prea puţin loc pentru ingredientele cu acţiune benefică şi pentru substanţele aromate. Cu toate acestea hameiul, care conferă berii gustul ei specific, este în prezent studiat amănunţit de specialişti, în speranţa că s-ar putea obţine din el un medicament utilizabil în tratamentul cancerului. Doi compuşi din structura sa, kaempferolul şi xanthohumolul, au efect antiinflamator, antioxidant şi se pare că ar împiedica dezvoltarea tumorilor. Aplicate pe piele, substanţele respective vindecă leziunile provocate de arsuri şi previn apariţia cancerului cutanat apărut ca urmare a expunerii la radiaţiile ultraviolete.
Berea nu îngraşă
Există convingerea că berea îngraşă, iar drept dovadă se aduce în discuţie constatarea că băutorii de bere au deseori abdomenul proeminent. Totuşi, studiile recente ne arată că berea stimulează metabolismul şi că, în condiţiile în care este băută cu moderaţie, riscul de supraponderalitate se află la un nivel mai scăzut la cei ce o consumă, comparativ cu persoanele care practică abstinenţa totală. Femeile n-ar trebui să depăşească jumătate de litru de bere pe zi, fiindcă ele elimină alcoolul mai greu decât bărbaţii, cărora le este permis să bea zilnic câte un litru. De fapt, berea are mai puţine calorii decât sucul de mere, de exemplu: 200 mililitri de bere alcoolizată ne aduc 86 kilocalorii (sau în jur de 40, dacă e vorba de o bere fără alcool), în timp ce aceeaşi cantitate de suc de mere înseamnă un aport de 96 kilocalorii. Dacă nu îngraşă, trebuie să recunoaştem în schimb că această băutură preponderent estivală deschide pofta de mâncare. Ea pregăteşte stomacul pentru masa care urmează şi ne îndeamnă să mâncăm mai mult decât am fi dorit. Dar ea însăşi se digeră uşor, nutrienţii din compoziţia ei sunt asimilaţi rapid, fără vreun efort din partea tractului digestiv.
Spală rinichii şi întăreşte inima
Componenta "sănătoasă" din bere o constituie conţinutul său bogat de vitamine din complexul B (şi anume, aproximativ 210 miligrame la un litru), precum şi cele peste 30 de minerale şi oligoelemente. Un litru acoperă 30% din necesarul zilnic la magneziu, 25% la fosfor şi 30% la potasiu. Efectul diuretic se explică prin nivelul scăzut al sodiului şi calciului. Magneziul prezent în ea previne afecţiunile cardiovasculare, ca şi formarea calculilor renali şi biliari.
Este potrivită berea pentru hidratare, după un program sportiv? În această privinţă, cercetătorii n-au reuşit să se pună de acord. Unii răspund afirmativ la întrebarea de mai sus, argumentând că nivelul de electroliţi şi glucide este similar cu acela al corpului nostru, deci avem de-a face cu o băutură izotonică ideală pentru sportivi, întrucât ea nu numai că potoleşte setea, dar asigură şi un aport de vitamine şi minerale importante, necesare pentru înlocuirea celor pierdute prin transpiraţie. Numărul de calorii şi ponderea carbohidraţilor sunt aproximativ egale cu acelea din băuturile speciale pentru sportivi, iar valoarea redusă a sodiului reprezintă un avantaj. Alţi specialişti obiectează însă că alcoolul, deşi nu deţine o pondere însemnată, întârzie totuşi recuperarea musculaturii după un efort fizic intens. Sportivii profesionişti pot confirma cu siguranţă acest lucru.
Un somnifer ideal
Consumată cu măsură, berea dilată vasele de sânge, are efect diuretic, calmant şi îmbunătăţeşte calitatea somnului. Datorită vitaminelor din grupul B (B1, B2, B6), ea hrăneşte nervii, creşte capacitatea de concentrare, stimulează formarea globulelor roşii, întăreşte muşchiul inimii şi activează metabolismul. De asemenea, infuenţează pozitiv metabolismul osos, putând preveni astfel osteoporoza. Un studiu realizat de cercetători olandezi şi americani dovedeşte acţiunea hipotensoare a berii. Alte efecte benefice, evidenţiate de diverse studii, sunt: ameliorarea aptitudinilor cognitive, micşorarea riscului de apariţie a bolii Alzheimer, ca şi cel de dezvoltare a unui cancer de prostată.
Berea conţine apă în proporţie de 92% şi de aceea poate fi inclusă în calculul aportului nostru zilnic de lichide.